INTERVIU | Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină: „Cred că luna aprilie va fi luna decisivă, care ne va spune multe despre pandemia în România“

Publicat de , 31 martie 2021, 14:35

„Trebuie să fim conștienți că lupta se dă acum între imunizare, vaccinare și potențialul virusului de a suferi noi și noi mutații și implicit de a încerca să scape de sub  «atacul»  obținut prin vaccinare”, a declarat într-un interviu acordat pentru Radio Constanța doctorul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

Acesta a menționat că în afară de vaccinare România are nevoie de o nouă strategie de testare care trebuie să se mute de la testarea în scop de diagnostic  către testarea în scop preventiv: testarea în masă a persoanelor care nu au simptome. Metoda ar da potențialul de izolare precoce a persoanelor testate pozitiv și continuarea activității în școli, domeniile Horeca, hoteluri sau activități în birouri.

Avem mai bine de un an de la debutul pandemiei  și 3 valuri. Cum au gestionat autoritățile de la noi situația până acum?

Dr.Marius Geantă: România este acum în al treilea val al pandemiei,  iar modul în care țara noastră a acționat diferă de la un val la altul. E clar că pentru primul val modalitatea de acțiune a luat foarte mult în considerare faptul că virusul și boala erau necunoscute, modelele din Lombardia sau din Wuhan arătau că sistemul de sănătate poate să fie depășit, să nu mai răspundă nevoilor de a trata pacienții, așa încât obiectivul pentru valul întâi a fost prin acel lockdown de 2 luni protejarea sistremului de sănătate pentru a evita scenariile de tip Lombardia. Pe măsură ce lucrurile au început să fie mai bine înțelese și modalitățile de intervenție au diferit. Dacă discutăm despre valul II, obiectivul României a fost protejarea economiei. În plan secund a rămas asigurarea unei capacități a sistemului de sănătate capabile să absoarbă mult mai mulți pacienți. Dacă în primul val numărul de persoane internate la ATI a fost de câteva sute, la începutul valului II paturile de la ATI erau ocupte în jur de 500 , pentru ca în vârful celui de-al doilea val paturile ocupate să treacă de 1300. În valul III, România aplică aproximativ aceeași strategie ca și în valul II. Restricțiile se iau la nivel local, nu se iau ca în valul I la nivel național (exceptând purtarea măștii), iar din punct de vedere al sistemului de sănătate obiectivul este de a crește capacitatea acestuia. De aceea numărul de paturi alocate pentru ATI a crescut față de valul II și e de așteptat să crească în săptămânile care urmează.

Din păcate avem în ultima vreme peste 6 mii de cazuri noi pe zi de infectare și o scădere a vârstei de îmbolnăvire, sunt copii cu vârste fragede în stare gravă la ATI și chiar intubați. În condițiile în care vaccinarea se realizează pentru tot mai multe persoane. Așteptăm și un al IV-lea val?

Dr. Marius Geantă: Vor fi mai multe valuri în continuare, e de așteptat ca pe măsură ce vaccinarea va cuprinde din ce în ce mai mulți oameni amplitudinea acestor valuri să fie din ce în ce mai mică. Ceea ce trebuie să reținem în plus în legătură cu valul III: el este determinat de o tulpină din Marea Britanie, care diferă substanțial de virusul care a determinat primele două valuri. Acum vorbim despre o tulpină care se transmite mult mai repede cu până la 90% conform unor studiiși care determină forme mai grave de boală și mai multe decese. Infectarea persoanelor tinere și a copiilor pare a fi o realitate, însă este greu de spus dacă această tulpină este responsabilă de infectarea în mai mare măsură a persoanelor tinere sau dacă persoanele tinere, părintr-un comportament de risc mai mare, s-au expus mai mult virusului și au făcut boala. De altfel, în stațiunile de ski, în cluburi și în multe alte locuri unde am văzut că nu se respectă distanțarea socială, persoanele tinere sunt majoritare. Persoanele în vârstă s-au protejat mai bine în acest context al valului III, au stat probabil mai mult acasă și o parte dintre ele s-au și vaccinat. Cred că mai e nevoie de timp ca să înțelegem de ce persoanele tinere par a fi mai afectate în acest val III.

Avem peste 2 milioane de români care s-au vaccinat și peste un milion care s-au imunizat cu ambele doze. Cum apreciați că decurge campania de vaccinare?

Dr. Marius Geantă: Campania a început bine pentru că s-a pornit de la niște baze științifice solide, mă refer și la cele stric medicale care țin de vaccinuri, dar și la cele ale campaniei inițiale de comunicare. Pe lângă informarea oamenilor în privința vaccinurilor și-a propus și creșterea prestigiului științific al medicilor, prestigiu care ar trebui să conteze în etapa următoare. Cred că până acum lucrurile au mers bine. Este de văzut în ce măsură ar putea fi stimulată dorința românilor de a se vaccina, pentru că, de la aceste cifre pe care le-ați menționat și până la obiectivul de 10 milioane de persoane vaccinate, la finalul lunii august, este un drum lung.

În luna aprilie România primește mai multe doze de vaccin (3,3 milioane), iar în mai și iunie – peste 5 milioane de doze. Va fi introdus și vaccinul în doză unică de la Johnsson&Johnsson. Și totuși românii nu se înghesuie a se vaccina. De ce?

Dr. Marius Geantă: Să spunem că în toamna anului trecut dorința de a se vaccina era mult mai redusă decât este acum. Pe de altă parte constatăm în ultimele zile că există o scădere a interesului față de vaccinare pe care eu o pun în relație cu mesajele vehiculate în spațiul public. Această creștere a încrederii oamenilor în expertiza științifică a comunicatorilor și comunicarea pe baze științifice alături de comunicarea care să includă componenta emoțională, aceste lucruri cred că trebuie să stea la baza campaniilor care să-i  convingă pe oameni. Dacă înainte de începutul campaniei de vaccinare erau întrebări despre  vaccinurile bazate pe ARN mesager, acum suntem într-o altă situație, în care diversitatea de vaccinarea a crescut. Deja milioane de români s-au vaccinat și putem avea informații de la sursă, de la prieteni și de la cunoscuți în legătură cu profilul de reacții adverse. Pe de altă parte avem analize la nivel internațional care, cu excepția vaccinului Astra Zeneca, nu ridică în acest moment vreo suspiciune cu posibile reacții adverse grave. Așadar sunt mult mai multe informații disponibile în acest moment. Important este ca aceste informații să fie comunicate așa cum trebuie și de către cine trebuie, la momentul oportun. Cred că luna aprilie va fi în România luna decisivă, care ne va spune multe despre pandemia în România. Este luna în care numărul de doze probabil va depăși numărul de oameni interesați să se vaccineze fără a fi stimulați prin campanii de comunicare , va fi o lună în care foarte probabil vom constata o creștere a numărului de infecții.

Suntem după mai multe zile de proteste, sunt contestate masca, măsurile anti-Covid. Oamenii par că nu mai au răbdare…

Dr. Marius Geantă: În acest an mereu a fost o categorie de oameni care au contestat totul. De la existența virusului la existența bolii, a pandemiei. Au contestat vaccinurile, masca, restricțiile. Mai există o categorie de oameni pentru care pandemia înseamnă pierderi foarte mari în plan economic. Sigur, e dreptul fiecăruia să protesteze, cred că e important să o facă în limite legale și păstrând aceste restricții: distanțarea socială și toate aceste norme, intervenții nefarmacologice pentru controlul pandemiei. Este extrem de important. Și e de văzut în ce măsură aceste proteste vor continua și e de văzut într-un alt plan în ce măsură solicitările, revendicările se vor referi la elemente de natură medicală sau la elemente de natură economică. Pentru că de asta va depinde modul în care autoritățile vor trebui să comunice cu acești oameni. Este nevoie de un dialog real. Cu toții trebuie să le vorbim oamenilor, să nu subestimăm capacitatea lor de a înțelege de exemplu de ce este nevoie să intre în case la ora 20 sau de ce trebuie să accepte închiderea unor magazine la ora 18. Este important ca aceste lucruri să fie explicate cu argumente științifice, ca aceste măsuri să fie explicate și din perspectiva duratei, să explicăm cât timp ne propunem să luăm aceste măsuri, cum măsurăm impactul lor și la ce ne putem aștepta în continuare. Am văzut planurile de ieșire din restricții din mai multe state europene. Sunt planuri care au genul acesta de repere în Marea Britanie, Germania, Belgia, Elveția care corelează luarea anumitor măsuri de atingere a unor anumiți indicatori. Odată atinși acești indicatori se trece în etapa următoare de relaxare. Cred că aceasta este calea de urmat. Cred că e cumva firesc ca oamenii să aibă întrebări pentru că nu-mi amintesc în acest an de zile ca restricțiile să fi avut un element de predictibilitate foarte înalt. Să știm de ce au fost luate anumite măsuri, pentru ce perioadă de timp și la ce trebuie să ne așteptăm.

Când am putea obține o soluție pentru revenirea la o relaxare? Ce le recomandați românilor?

Dr. Marius Geantă: Cred că trebuie să ne obișnuim să trăim cu virusul, trebuie să fim conștienți că lupta acum se dă între imunizare, vaccinare și potențialul virusului de a suferi noi și noi mutații și implicit de a încerca să scape de sub  „atacul”,  să spunem, obținut prin vaccinare. Trebuie să ne obișnuim cu noua realitate și să excludem din mintea noastră că virusul va dispărea, nu cel puțin într-un orizont de timp evident. De aceea cred că fiecare om trebuie să ia individual decizia de a se vaccina, punând în balanță riscurile și beneficiile. Dar, în afară de vaccinare, în mod evident avem nevoie de o nouă strategie de testare care trebuie să se mute de la testarea în scop de diagnostic (cum este acum) către testarea în scop preventiv, înțelegând prin prevenție testarea în masă a persoanelor care nu au simptome, care dă potențialul de izolare precoce a persoanelor testate pozitiv și continuarea activității în școli, domeniile Horeca, hoteluri sau activități în birouri. Activitatea să continue fără a fi nevoie de întreruperi ,așa cum se întâmplă acum, când se așteaptă apariția simptomelor pentru a fi inițiată testarea.

Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto – Arhiva personală