Calendarul zilei – 28 martie

Publicat de Codrin RAITA, 28 martie 2021, 05:00 / actualizat: 28 martie 2021, 13:13

EVENIMENTE INTERNE

– Mass-Media, Publicitate

* Între 1 și 31 martie, zilnic între orele 10:00 și 21:00, Radio România invită cititorii pasionați la o nouă întâlnire cu lumea cărții, pe www.gaudeamus.ro  și pagina de Facebook Radio România Gaudeamus. Organizată într-o formulă fără precedent, ca durată și dinamică, ediția martie 2021 a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România înlocuiește în calendarul anual tradiționala ediție craioveană. Târgul Gaudeamus Radio România își păstrează caracterul generalist, din punctul de vedere al ofertei de carte prezentate, dar durata acestei ediții permite, în premieră, adoptarea unor tematici distincte, ilustrate în special prin intermediul evenimentelor propuse de către participanți și prin genurile literare pe care le vor promova cu precădere în fiecare interval, adaptate la temele propuse. Astfel, primele zile ale târgului – 1 – 8 martie – sunt dedicate scriitoarelor și literaturii adresate publicului feminin, următorul interval (9 – 15 martie) va fi rezervat în special cărții de non-ficțiune, fără a exclude însă alte genuri literare, iar perioada 16 – 21 martie va fi revendicată de poezie și ficțiune, în onoarea Zilei Internaționale a Poeziei sărbătorite anual pe 21 martie. Ultimele zile a târgului vor fi dedicate cărții pentru copii și proiectelor de tip „Școala altfel” (24 – 31 martie). Programul zilei:

• ora 12:00 – Editura Paralela 45 organizează prezentarea lucrării „Evaluarea Națională 2021 la finalul clasei a IV-a. 20 de teste după modelul M.E.C. pentru probele de limba română și matematică”, de Mirabela-Elena Băleanu, Andreea-Elena Ene, Adrian-Petrica Grigore, Roxana Mammadov, Doina Nicolae, Ana-Cornelia Robu și Andreea-Florina Smeureanu. Prezentare și o secvență demonstrativă cu Andrei Bogdan, elev în clasa a IV- a, la o școală din București
• ora 20:50 – Editura Casa Radio – Radio România transmite „Noapte bună, copii!”

– Cultură

* Fundația Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA, organizează în perioada de 27 – 29 martie, ediția a IV-a a Festivalului de conferințe „Despre lumea în care trăim”, exclusiv online şi va putea fi urmărită live de oriunde din România și din lume. Radu Paraschivescu, Valentin Naumescu, Ioana Pârvulescu și Sorin Ioniță sunt invitații care vor susține conferințele din cadrul celei de-a patra ediții a Festivalului „Despre lumea în care trăim”. Partenerii lor în dialogurile în profunzime, din partea a doua a fiecărei conferințe vor fi Cătălin Striblea, Ovidiu Nahoi, Cătălin Ștefănescu și Marian Voicu. Biletele: https://eventbook.ro/…/festivalul-de-conferinte-despre…   Programul zilei:

• ora 11:30 – Conferința susținută de scriitoarea Ioana Pârvulescu, cu tema: „Librăriile: de unde și până unde? Din istoria romantică a cărților”, urmată de un dialog în profunzime cu Cătălin Ștefănescu, realizatorul emisiunii Garantat 100%
• ora 17:00 – Conferința susținută de Sorin Ioniță, „Ce ne desparte de o Românie normală”, urmată de un dialog cu Marian Voicu

* Cluj-Napoca: Programul ultimului focus din Retrospectiva 7, discuțiile principale care au marcat cei 7 ani de existență Reactor. Programul zilei:

• ora 20:00 – „Introspecție” – eveniment live transmis online

* Iași: Ateneul Național din Iași prezintă spectacolul „O poveste de familie” – ora 11:00, în Sala Mare de Spectacole „Radu Beligan”. Spectacol oferit de Art You School. Bilete pe: https://www.ateneuiasi.ro/class/o-poveste-de-familie-2 / sau la casieria Ateneului

– Sport

* Naţionala României va înfrunta Germania, în faza grupelor din preliminariile Cupei Mondiale de fotbal din 2022 – ora 21:45, pe Arena Națională

– S-a întâmplat într-o zi de 28 martie

* Se împlinesc 230 de ani (1791) de când „Supplex Libellus Valachorum”, cel dintâi program politic al românilor din Transilvania (redactat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piuariu-Molnar ş.a.), era trimis Curţii de la Viena. „Supplex Libellus Valachorum” este numele sub care a rămas în istorie memoriul naţiunii române din Transilvania din 1791, cel mai important act politic al românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, care formula sintetic revendicările poporului român. Primul Supplex a fost trimis în martie 1791 de Ignatie Darabant, episcop greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de al doilea Supplex, o versiune mult lărgită și argumentată a primului, a fost înaintat Curții din Viena pe 30 martie 1792 de către Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, și de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei

* Cu 179 de ani în urmă (1842) a avut loc primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena în sala Großer Redoutensaal. Wiener Philharmoniker (Orchestra Filarmonicii din Viena), una dintre cele mai renumite orchestre simfonice ale lumii, a fost fondată de O. Nicolai (împreună cu A. Schmidt şi A.J. Becher), fiind alcătuită prin cooptarea muzicienilor din orchestra de operă a curţii (membrii orchestrei sunt încă recrutaţi din Orchestra Operei de Stat din Viena)

* În urmă cu 146 de ani (1875) a fost înfiinţat primul serviciu românesc de poştă ambulantă, pe distanţa Bucureşti-Iţcani (Suceava), iar în 1867 pe relaţia Bucureşti – Varcioroava. După anul 1883 se introduc primele planuri pe linie de cartare, timbrele porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic (28.III/9.IV)

* Cu 98 de ani în urmă (1923) regele Ferdinand I promulga Constituţia României de după Primul Război Mondial, votată în Parlament la 26 martie 1923 şi apreciată la vremea aceea ca fiind una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa. Constituţia era o actualizare a celei din 1866, din care modifica total sau parţial 20 de articole, introducea alte 7 articole noi şi reformula sau completa 25 de articole. Aceasta prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadre didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi. A funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, cand regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. Abandonată definitiv odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Constituţia a fost înlocuită ulterior cu una după modelul sovietic

* Acum 94 de ani (1927) avea loc premiera filmului „Iadeş”, prima producţie a regizorului Horia Igiroşeanu. Societatea sa „Clipa-Film” iniţiase şi prima formă a cinecluburilor româneşti, asociaţia „Amicii filmului”

* Cu 73 de ani în urmă (1948) aveau loc primele alegeri parlamentare după instaurarea, în România, a puterii comuniste. Alegerile s-au soldat (datorită mijloacelor de înregimentare a populaţiei) cu câştigarea tuturor mandatelor de către FDP (Frontul Democraţiei Populare)

* În urmă cu 47 de ani (1974) Marea Adunare Naţională aproba instituirea funcţiei de preşedinte al RSR (recomandată de plenara CC al PCR din 25-26.III.1974) şi îl alegea în această funcţie pe Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Se menţinea, totodată, instituţia Consiliului de Stat, al cărui preşedinte rămânea tot N. Ceauşescu

* Cu 29 de ani în urmă (1992), în zilele de 28 şi 29 martie, au avut loc lucrările celei de-a treia Convenţii Naţionale a Frontului Salvării Naţionale (FSN). A fost adoptată moţiunea „Viitorul-azi”, iniţiată de Petre Roman, care a fost reales în funcţia de lider naţional. Au izbucnit polemici dure între adepţii lui Petre Roman şi cei ai preşedintelui Ion Iliescu, pe care aripa pro-Roman nu-l mai susţinea la alegerile prezidenţiale din septembrie 1992. Adepţii lui Ion Iliescu au părăsit sala, peste alte două zile anunţându-şi demisia din FSN şi din grupurile parlamentare, precum şi intenţia de a crea un nou partid (noua formaţiune, Frontul Democrat al Salvării Naţionale, a fost înregistrată la Tribunalul Municipiului Bucureşti la data de 14 aprilie)

* În seara zilei de 28 martie, acum 16 ani (2005), trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion, cameramanul Sorin Mişcoci (ambii de la postul „Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”) au fost declaraţi dispăruţi, la Bagdad, în Irak (după 55 de zile de captivitate, la 22 mai, cei trei jurnalişti au revenit în ţară)

* Tot într-o zi de 28 martie şi tot acum 16 ani, un puternic seism, produs în largul insulei indoneziene Sumatra şi având o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter, a provocat moartea a zeci de persoane şi importante pagube materiale în insula Nias, de la sud de Sumatra

Aniversări – Comemorări 

– Duminica Floriilor (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 28.III.- 3.IV: Pesah, sărbătoare mozaică (a început în seara zilei de 27 martie, după asfinţitul soarelui)

– Se trece la ora de vară (GMT+3); prin Ordonanţa de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României ora de vară este corelată cu orarul practicat în statele Uniunii Europene; astfel, din ultima duminică a lunii martie, ora 03:00 devine ora 04:00; orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (25 octombrie 2015). NOTĂ: În România ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Reintroducerea ei s-a produs în 1979. Până în 1996 (cu mici excepţii) ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie. NOTĂ: Parlamentul European a votat în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit acestei propuneri, fiecare stat membru al UE va decide în 2021 pe ce oră va rămâne – ora standard sau ora de vară. Ţările care decid să menţină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Cele care preferă să rămână la ora standard îşi vor schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021. Dacă Comisia Europeană sesizează probleme cu implementarea, poate dispune o întârziere de 12 luni

– 1849: S-a născut Constantin Dumitru Olănescu, dramaturg, poet şi traducător (m. 1908)

– 1857: S-a născut actorul Grigore Manolescu (m. 1892)

– 1885: S-a născut inginerul Gheorghe Em. Filipescu; contribuţii originale în domeniul rezistenţei materialelor, staticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1888: S-a născut Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător (m. 1961)

– 1895: S-a născut Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 („Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) menționează naşterea la 4 martie 1895, iar moartea la 7 noiembrie 1984

– 1903: S-a născut Nicolae Ciorănescu, matematician şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1957)

– 1903: S-a născut pianistul Alexandru Demetriad (m. 1983)

– 1908: S-a născut Mihai C. Băcescu, zoolog, oceanolog şi muzeolog; considerat creator al şcolii române de oceanologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1999)

– 1914: S-a născut Ovidiu Constantinescu, prozator şi traducător (din literatura franceză: Stendhal, Romain Rolland, Maurice Druon, Jules Verne; din literatura rusă: Dostoievski, Repin; din alte literaturi: Taras Sevcenko, F. Cooper, Alejo Carpentier ş.a) (m. 1993)

– 1915: S-a născut Septimiu Bucur, gazetar şi critic literar (m. 1964)

– 1925: S-a născut (la Căuşeni-Tighina, azi în R. Moldova) Victor Tulbure, poet şi traducător (a tradus din Goethe, Byron, Puşkin, Lermontov, Lenau, Francis James, Kostis Palamas, Arany János, din poezia armeană, sârbă, bulgară) (m. 1997)

– 1926: S-a născut memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la Munchen; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (m. 2003) – 95 de ani

– 1926: A murit medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925 (n. 1860) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Alexandru Întorsureanu, director de imagine, profesor şi inovator al tehnicilor de filmare; colaborator constant al lui Gheorghe Fischer, împreună cu care a brevetat sistemul „Graphys Color” (m. 2004)

– 1935: S-a născut graficianul Nicolae Săftoiu; în perioada 1991-2000 a realizat grafica bancnotelor puse în circulaţie de Banca Naţională a României (m. 2017)

– 1939: S-a născut prozatorul Florin Bănescu (m. 2003)

– 1941: A murit Aglae Pruteanu (n. Aglae Theodoru), actriță de teatru, interpretă de mare sensibilitate în roluri din teatrul universal și dramaturgie românească (n. 1866) – 80 de ani

– 1944: A murit chimistul Petru Bogdan; a fost cel dintâi profesor de chimie fizică al primei catedre de specialitate din România (1906-1940); rector al Universităţii din Iaşi (1926-1932); membru al titular al Academiei Române din 1926 (n. 1873)

– 1949: A murit violonistul și compozitorul Grigoraş (Grigore) Dinicu (n. 1889)

– 1953: S-a născut pictorul Florin Stoenescu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2021)

– 1957: A murit Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945-6.XI.1947; manifestându-şi dezacordul faţă de politica guvernului Groza, la 6.XI.1947 este demis; în 1950 va fi arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (n. 1886)

– 1970: S-a născut Laura Badea (Cârlescu), fostă campioană olimpică, mondială şi europeană la floretă; a fost prima campioană olimpică din istoria sportului românesc la floretă feminin individual (Atlanta, 1996); în 2013 a fost inclusă în „Hall of Fame” a Federației Internaționale de Scrimă

– 1979: A murit compozitorul Ştefan Mangoianu (n. 1922)

– 1979: A murit poetul creștin Daniel Turcea (n. 1945)

– 1993: A murit Victor Felea, poet, eseist şi critic literar (n. 1923)

– 1994: A murit Eugen Ionescu, dramaturg, prozator, memorialist, eseist, critic literar şi poet francez de origine română; membru post-mortem al Academiei Române (din 2009) (n. 1909)

– 1994: A murit generalul-locotenent Ştefan Guşe; la 22.XII.1989, după moartea ministrului apărării naţionale, generalul Vasile Milea, şi fuga familiei Ceaşescu, în calităţile pe care le avea (prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major) a devenit şeful Armatei române şi a coordonat activitatea acesteia din sediul fostului CC al PCR în zilele de 22 şi 23 decembrie; în contextul schimbărilor din ţară, la câteva zile (28.XII.1989) a fost eliberat din funcţii (n. 1940)

– 2001: A murit geologul Ion N. Băncilă; contribuţii la studiul stratigrafiei şi tectonicii României; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1901) – 20 de ani

– 2008: A murit Anca Balaci, prozatoare şi traducătoare; soţia criticului şi istoricului literar Alexandru Balaci (n. 1932)

– 2008: A murit Constantin Preda, arheolog, numismat şi istoric al Antichităţii; contribuţii în domeniul istoriei şi civilizaţiei geto-dacice, greco-romane şi în cel al numismaticii antice (n. 1925)

– 2012: A murit Ştefan Radof, actor, scenarist şi scriitor (n. 1934)

– 2016: A murit matematicianul şi profesorul Petru T. Mocanu; studii în domeniul teoriei geometrice a funcţiilor de o variabilă complexă; membru titular la Academiei Române din 2009 (n. 1931) – 5 ani

– 2019: A murit creatoarea de modă Zina Dumitrescu (nume la naștere: Zenobia Bogoș); considerată „Mama modei din România” (n. 1936, Ismail, Regatul României)

– 2020: A murit actorul şi pictorul Ștefan Sileanu (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bangkok, Thailanda: Alegeri municipale

– Turkmenistan: Alegeri legislative

– Taipei: Vizita președintelui Republicii Palau, Surangel Whipps Jr., în Taiwan

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Deschiderea zborurilor directe cu Etihad către Tel Aviv

– Sharm El-Sheikh, Egipt: Sosirea primului zbor rusesc către peninsula Sinai, după cinci ani de întrerupere

– New Delhi, India: Holi, festivalul culorilor (28 – 29 mar.)

Aniversări – Comemorări 

– 1592: S-a născut Comenius (Jan Amos Komensky), umanist şi pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii ca disciplină de sine stătătoare (m. 1670)

– 1712: A murit pictorul şi inginerul olandez Jan van der Heyden (n. 1637)

– 1750: S-a născut Francisco de Miranda, revoluţionar venezuelean care a croit drumul spre independenţă în America Latină (m. 1816)

– 1799: S-a născut medicul german Karl (Carl) Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (guşa exoftalmică) (m. 1854)

– 1817: S-a născut Francesco de Sanctis, istoric şi critic literar, profesor italian; întemeietorul criticii literare italiene moderne (m. 1883)

– 1862: S-a născut Aristide Briand, om politic şi diplomat francez; prim-ministru şi ministru de externe în repetate rânduri; unul dintre iniţiatorii Conferinţei de la Locarno (1925), ai Pactului Kellog-Briand (1928) şi ai proiectului creării blocului Pan-Europa, sub hegemonia Franţei; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1926, împreună cu germanul Gustav Stresemann (m. 1932)

– 1871: S-a născut dirijorul olandez Willem Mengelberg (m. 1951) – 150 de ani

– 1881: A murit compozitorul rus Modest Musorgski (n. 1839) – 140 de ani

– 1884: S-a născut Edvard Beneš, om politic cehoslovac; ministru de externe (1918-1935), prim-ministru (1921-1922), apoi preşedinte al R. Cehoslovace (1935-1938; 1940-1945, în emigraţie; 1945-1948); a reprezentat ţara la Conferinţa de Pace de la Paris (1918); unul dintre creatorii Micii Înţelegeri (1920-1921); împreună cu Nicolae Titulescu a căutat să avertizeze şi să obţină sprijinul democraţiilor occidentale împotriva politicii revizioniste promovate de ţările fasciste; alături de Thomaš Masáryk, a fost fondatorul Cehoslovaciei moderne; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1890: S-a născut Paul Whiteman, dirijor american de jazz simfonic şi violonist (m. 1967)

– 1892: S-a născut Corneille Jean François Heymans, medic şi farmacolog belgian; contribuţii la studiul mecanismelor de reglare a respiraţiei; laureat la Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1938 (m. 1968)

– 1903: S-a născut Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (m. 1991)

– 1910: A murit Édouard Colonne, violonist şi dirijor francez (n. 1838)

– 1914: S-a născut scriitorul ceh Bohumil Hrabal (m. 1997)

– 1925: S-a născut actorul rus de film Innokenti Smoktunovski (m. 1994)

– 1927: S-a născut scriitoarea suedeză Marianne Fredriksson (m. 2007)

– 1928: S-a născut politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzezinski; fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter; autor a numeroase lucrări în domeniile relaţiilor internaţionale, al securităţii şi politologiei (m. 2017)

– 1928: S-a născut matematicianul şi profesorul francez Alexandre Grothendieck, unul dintre cei mai talentaţi matematicieni ai secolului XX; a reformat geometria algebrică şi a pus bazele unei versiuni radicale a ecologiei politice (m. 2014)

– 1930: S-a născut Jerome Isaac Friedman, fizician american de origine evreiască; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Henry Way Kendall şi Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăştierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni şi neutroni legaţi, cercetări esenţiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor

– 1934: S-a născut Lester Russell Brown, analist de mediu și profesor american; fondator și președinte al Institutului de Politică Planetară, organizație de cercetare non-profit din Washington, D.C.; a introdus conceptul de eco-economie; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2010

– 1936: S-a născut romancierul, eseistul, dramaturgul şi politicianul peruan Mario Vargas Llosa; Premiul Nobel pentru literatură pe 2010 – 85 de ani

– 1939: A murit istoricul italian Ettore Pais; lucrări de epigrafie, arheologie şi istorie antică; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (n. 1856)

– 1941: A murit Virginia Woolf (nume la naştere: Adeline Virginia Stephen), scriitoare, critic literar şi editor britanic; una dintre cele mai mari romanciere ale secolului al XX-lea; reprezentantă de seamă a curentului modernist (n. 1882) – 80 de ani

– 1942: S-a născut Samuel Ramey, cântăreţ american de operă (bas şi bas-bariton)

– 1943: S-a născut actriţa americană Conchata Ferrell (m. 2020)

– 1943: A murit compozitorul şi pianistul rus Serghei Rahmaninov (n. 1873)

– 1949: S-a născut Michael W. Young, biolog, genetician și profesor american; Premiul Nobel pentru medicină pe 2017, împreună cu Jeffrey C. Hall și Michael Rosbash, pentru descoperirile lor în controlarea mecanismelor moleculare ale ritmului circadian

– 1960: S-a născut Eric-Emmanuel Schmitt, dramaturg, romancier, regizor de film și eseist franco-belgian

– 1969: A murit Dwight Eisenhower, general şi om politic republican american; comandant suprem al armatelor aliate debarcate în Nordul Africii (1943), în Sicilia (1943) şi în Vestul Europei (1944-1945); comandant suprem al forţelor armate ale NATO (1951-1952); preşedinte al SUA între anii 1953 şi 1961 (n. 1890)

– 1976: A murit actorul american Richard Arlen (nume la naștere: Sylvanus Richard Mattimore) (n. 1899) – 45 de ani

– 1985: A murit pictorul francez de origine rusă Marc Chagall; stabilit în Franţa în 1923 (n. 1887)

– 1986: S-a născut Lady Gaga (nume real: Stefani Joanne Angelina Germanotta), cântăreaţă şi compozitoare americană, care a revoluţionat muzica pop; câştigătoare timp de 9 ani a premiilor Grammy – 35 de ani

– 2004: A murit Sir Peter Ustinov, actor, regizor şi producător de film britanic (n. 1921)

– 2013: A murit Richard Griffith, actor britanic de teatru, film şi televiziune (n. 1947)

– 2017: A murit acriţa germană Christine Kaufmann (n. 1945)