Ziua Internaţională a Somnului – Elena Harbur, psiholog: Somnul dintre orele 22 și 24 este cel care hrănește organismul cel mai mult
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 19 martie 2021, 11:21
“Ziua Internaţională a Somnului”, inițiată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru prima dată la 14 martie 2008, este marcată, anual, în vinerea dinaintea echinocțiului de primăvară, şi este menită să aducă în atenţie importanţa pentru sănătate a unui somn de calitate şi să tragă un semnal de alarmă asupra pericolului pe care îl prezintă tulburările de somn, în special a apneii obstructive; sloganul de anul acesta este: „Somn regulat, viitor sănătos.”
Inivitată la “Interviul dimineții” Radio Constanța a fost astăzi Elena Harbur – psiholog și psihoterapeut, care ne-a vorbit despre beneficial unui somn sănătos.
Cât de importantă este calitatea somnului pentru sănătatea umană?
Elena Harbur : Dacă toată lumea consideră că trebuie să mâncăm ca să fim sănătoși, ei bine nu e așa. Pentru că somnul este de fapt cel care ajută la relaxare și la regenerare. Cu activitățile pe care le facem toată ziua suntem sub presiune și toate celulele organismului se află sub presiune la maximum de potențial, în timpul somnului se produce relaxarea care permite și regenerarea celulelor. Astfel, dacă vrem să fim sănătoși trebuie să dormim bine.
Resimțim în ultima vreme o stare de somnolență… Poate fi de la vreme? Poate fi o consecință a infectării cu virusul SARS-COV-2? Sau poate însemna că suntem infectați?
Elena Harbur : Cu siguranță că da. Dacă în anii trecuți, înainte să existe pandemia era starea de astenie care venea cu schimbări climatice, dacă vremea era mai noroasă sau mai ploioasă puteam să considerăm că dezechilibrele care se produc între necesitatea organismului de activitate și vremea care conducea la oboseală și la starea de astenie, de apatie, anul acesta (dar și anul trecut) putem să ne gândim la COVID. Pentru că unul dintre primele simptome ale infectării cu acest virus nou este oboseala. Sau epuizarea. Doar că putem face diferența între oboseala provocată de astenie în sensul în care astenia este o apatie mai mult, iar în infectarea cu COVID există o oboseală cronică, resimțită atât mental cât și fizic, cu dureri musculare și asociată cu tulburări de somn, cu multe insomnii.
La ce oră ar trebui să adormim pentru a avea și un somn de calitate?
Elena Harbur : Pentru un somn bun ar trebui să ne culcăm undeva în jurul orei 22. Somnul dintre orele 22 și 24 este cel care hrănește organismul cel mai mult. O calitate a somnului înseamnă eliberarea de anumite substanțe în creier, a fost demonstrat că se produce în acest interval orar. După 12 noaptea somnul nu mai este la fel de regenerant, odihnitor și calitativ.
Mai dormim bine dacă mergem la culcare după 12 noaptea?
Elena Harbur : Somnul nostru devine superficial pentru că se pierde capacitatea organismului de a intra în mod normal în relaxare și în odihnă și atunci rămâne cumva în stare de vigilență. Chiar dacă adormim după 12 noaptea (cum majoritatea oamenilor fac) este o odihnă superficială. Toți senzorii noștri rămân activi și atunci este ca și cum am sta în fotoliu uitându-ne la televizor și mai ațipim din când în când. Dar nu este un somn calitativ,hrănitor, profund.
Ar trebui și ziua, pe la prânz, să tragem “un pui de somn”?
Elena Harbur : Sunt anumite persoane care au nevoie de acest somn. Pe de altă parte, din punct de vedere științific nu este necesar somnul de prânz. Dar este foarte important să avem un program de somn de seară, de noapte,echilibrat.
E indicat un somn cu sau fără vise?
Elena Harbur : Foarte bine ar fi dacă am putea să ne controlăm visele. A fost demonstrat faptul că rămâne creierul nostru în funcțiune chiar și pe timpul somnului. Astfel, noi avem vise indiferent dacă ni le amintim sau nu. Diferența este de profunzimea somnului. Creierul este un organ activ 24 de ore din 24, el funcționează indiferent ce facem noi, Funcționează și când dormim. El în continuare rămâne și produce gânduri, idei, iar în general în perioada somnului reactualizează lucrurile care s-au întâmplat în acea zi sau pune în plan imaginativ temerile noastre, dorințele noastre, așteptările noastre cele mai profunde de care peste zi nu avem timp să le conștientizăm ori le ascundem din punct de vedere conștient. Și atunci, pe parcursul somnului, ele apar. Dacă somnul este profund nu avem acces la visele noastre, nu știm că am avut vise. Visele pe care ni le amintim sunt în perioada de somn superficial, practic cu câteva secunde înainte să ne trezim.
Apneea (sforăitul) deteriorează calitatea somnului?
Elena Harbur : Categoric da. Apneea înseamnă că nu mai putem să respirăm. Și când nu mai putem respira chiar și pentru o secundă sau două, creierul nu mai primește oxigen, nu mai primește sânge oxigenat și atunci da, afectează calitatea somnului și totodată calitatea creierului.
Așadar, un somn regulat înseamnă un viitor sănătos?
Elena Harbur : Da, un somn regulat și calitativ înseamnă un viitor
sănătos.
Realizator – Larisa Calistru