Calendarul zilei – 12 martie

Publicat de Codrin RAITA, 12 martie 2021, 05:00 / actualizat: 12 martie 2021, 9:12

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Cluj – Napoca: În prima parte a anului 2021, Reactor se pregăteşte pentru aniversarea a şapte ani de existenţă, prin Retrospectiva 7 – o serie de evenimente structurate pe cele patru direcţii principale ale spaţiului: dramaturgie contemporană, teatru documentar, experiment artistic şi teatru pentru copii (3 – 14 martie). Programul zilei:

• ora 20:00 – înregistrarea de arhivă a spectacolului “Monstruoasa poveste a fecioarei care aştepta să răsară soarele sau Isterie”, de Alexa Băcanu, în regia Dianei Dragoş. Spectacolul, creat în 2015, adaptează o legendă japoneză la realitatea contemporană şi are un caracter itinerant, desfăşurându-se în întreg spaţiul Reactorului, din mansardă până în foaier. Distribuţia e compusă din: Raluca Mara, Andrei Stan, Cătălin Filip, Miron Maxim, Paul Socol, Oana Mardare şi Adonis Tanţa, iar muzica e semnată de Fluidian. Mai multe detalii despre proiectele Reactor de creaţie şi experiment pe site-ul www.reactor-cluj.com , pe pagina de Facebook: www.facebook.com/ReactorCluj şi pe cea de Instagram: www.instagram.com/reactor.cluj

– S-a întâmplat într-o zi de 12 martie

* Cu 183 de ani în urmă (1838) apărea, din iniţiativa şi sub conducerea iniţială a lui George Bariţiu, „Gazeta de Transilvania”, primul ziar politic şi informativ al românilor din Transilvania (1838-1946)

* Acum 173 de ani (1848) Simion Bărnuţiu redacta, la Sibiu, o proclamaţie, răspândită în mai multe centre ale Transilvaniei, prin care îi chema pe românii transilvăneni să se ridice la luptă pentru recunoaşterea lor ca naţiune politică, pentru convocarea unei adunări naţionale proprii şi pentru desfiinţarea iobăgiei (12/24)

* Cu 158 de ani în urmă (1863) era înfiinţată Agenţia diplomatică română de la Belgrad – Serbia (primul titular – Theodor Callimaki). Este prima agenţie diplomatică având caracter oficial înfiinţată de România, recunoscută atât de statul de reşedinţă, cât şi de celelalte state care aveau reprezentanţe la Belgrad (12/24)

* Acum 114 ani (1907) avea loc demisia Guvernului conservator prezidat de Gheorghe Gr. Cantacuzino. Ulterior, s-a format un Guvern liberal, în frunte cu Dimitrie A. Sturdza (cu I. I. C. Brătianu la Ministerul de Interne şi cu generalul Al. Averescu la Ministerul de Război), care-şi propunea rezolvarea gravei probleme agrare cu care se confrunta România şi care declanşase marea răscoală ţărănească (izbucnită în luna februarie) (12/25)

* Cu 108 ani în urmă (1913) era pusă piatra de temelie a Capital Hill, punctul central al viitorului oraş Canberra, proclamat formal capitală federală australiană (lucrările de construcţie, după planurile arhitectului american Walter Burley Griffin, au durat mai mulţi ani, Canberra devenind capitala Australiei abia în 1927)

* Acum 107 ani (1914), sculptorul Constantin Brâncuşi (1876 – 1957) deschidea prima expoziţie personală, la New York, în cadrul Photo Secession Gallery (12 martie – 1 aprilie). Expoziţia a fost organizată de Alfred Stieglitz şi Edward Steichen, fiind expuse opt opere de artă lucrate în marmură, lemn şi bronz

* Cu 91 de ani în urmă (1930) Mahatma Gandhi, părintele independenței Indiei, a condus un marș de 350 de kilometri spre litoralul Indiei, pentru a protesta alături de alți 50.000 de militanți față de monopolul britanic asupra sării, manifestaţia rămânând în istorie drept „Marșul Sării” și ducând la arestarea sa de către autoritățile engleze. Mulţi istorici consideră nu numai că acela a fost momentul în care a început procesul pentru independenţa Indiei, ci şi că, tot atunci, avea să fie demarată disoluţia sistemului colonial global. Marşul a durat până în data de 6 aprilie

* Acum 74 de ani (1947) Harry Truman (1884 – 1972), preşedinte al Statelor Unite ale Americii între anii 1945 şi 1952, a prezentat, în mesajul adresat Congresului, programul politicii externe americane, cunoscut sub denumirea de „Doctrina Truman”. Această celebră doctrină politico-economică a facilitat intrarea capitalului american în unele ţări slăbite de război, fiind concretizată, din 1948, prin „Planul Marshall”

* Cu 48 de ani în urmă (1973) la Radiodifuziune a debutat Programul 3 pentru tineret (pe lungimile de undă 4,12; 4,17; 4,20; 4,30; 4,36; 4,37; şi 4,49 metri). După Revoluția din Decembrie ’89, Programul 3 şi-a reluat emisia la 12 februarie 1990, primind apoi numele de Radio Romania Tineret. Începând cu anul 1998, după o perioadă de interimat, în data de 1 decembrie, la conducerea Radio Tineret a fost numit actorul, regizorul și omul de radio Florian Pittiș (1943 – 2007). Postul România Tineret a fost înlocuit cu Radio3Net, care a luat ființă prin strădaniile lui Florian Pittiș, fiind lansat la 16 noiembrie 2004, moment în care a devenit primul post public de radio din lume care emite exclusiv pe Internet. Postul Radio3Net poartă numele lui Florian Pittiș, din luna august 2007 (de la moartea actorului, la 5 august 2007)

* Acum 22 de ani (1999) avea loc ceremonia prin care s-a marcat intrarea în NATO a Poloniei, Cehiei şi Ungariei (la Independence, statul Missouri, la Biblioteca „Harry Truman”, construită în memoria preşedintelui american sub mandatul căruia a fost fondat NATO, în 1949). Miniştrii de externe din cele trei ţări au prezentat oficial instrumentele de aderare guvernului SUA, conform Cartei NATO

* Tot într-o zi de 12 martie, acum 21 ani (2000), în cadrul Anului jubiliar sfânt (în cursul unei ceremonii desfăşurate în Catedrala Sf. Petru din Vatican), printr-un gest istoric fără precedent, Papa Ioan Paul al II-lea şi membrii Curiei papale au cerut iertare, în numele Bisericii Catolice, pentru păcatele comise de-a lungul existenţei acesteia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Gărzii Naţionale de Mediu”; stabilită prin Ordinul nr. 224 din 27 februarie 2007; este ziua în care a fost înfiinţată instituţia, în anul 2003

– 1878, 2/24: S-a născut Constantin Popovici, matematician (contribuţii în domeniul analizei matematice) şi astronom (a înfiinţat, în 1913, Observatorul astronomic din Iaşi); membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1956)

– 1897: S-a născut compozitorul Lucian Teodossiu (m. 1973)

– 1899: S-a născut Mansi Barberis (pe numele său adevărat Clemansa Barberis-Plăcințeanu), compozitoare, violonistă şi dirijoare; considerată prima femeie compozitor de muzică de operă din România; a compus muzică de teatru, muzică vocal-simfonică, şi muzică de cameră (m. 1986)

– 1909: S-a născut soprana Valentina Creţoiu (m. 2003)

– 1910: S-a născut generalul Dumitru Eremia, compozitor și dirijor (m. 1975). NOTĂ: Unele surse menționează decesul în 1976

– 1912: S-a născut (la Târgu Neamţ) poetul canadian de origine română Irving Layton (numele la naştere: Israel Pincu Lazarovici) (m. 2006)

– 1925: S-a născut scriitorul Constantin Chiriţă (m. 1991)

– 1926: S-a născut soprana Elena Dima-Toroiman (m. 2010) – 95 de ani

– 1927: S-a născut Dumitru Dobrescu, farmacist, medic şi profesor; autorul unor concepte originale precum farmacotoxicologia (1977), farmacoepidemiologia (1981) şi farmacologia ecologică (1993); autorul primului tratat de farmacologie homeopată din lume (2007) şi fondatorul unei noi ştiinţe medicale cu acest nume; fondatorul şi şeful primului Serviciu Clinic de Farmacologie din România (1981-1992); membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 2020)

– 1929: S-a născut Nicolae Tertulian (numele la naştere: Nathan Veinsrein), estetician, eseist şi critic literar, stabilit la Paris din anii ‘80 (m. 2019, la Suresnes – Hauts-de-Seine)

– 1932: S-a născut muzicologul Radu Gheciu; fost realizator de emisiuni muzicale la Radiodifuziunea Română (m. 2003)

– 1934: S-a născut lingvista și profesoara Maria Manoliu-Manea; contribuții semnificative în morfosintaxa romanică, semantică, analiza discursivă și lingvistica istorică; stabilită în SUA (din 1979); a desfășurat o prodigioasă activitate de promovare a valorilor românești din străinatate, în special din mediul academic, atât ca profesor la Universitatea Davis, California cât și ca Președinte al Academiei Româno-Americane; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993)

– 1935: S-a născut compozitorul, muzicologul şi profesorul Ede (Eduard) Terényi (m. 2020)

– 1940: S-a născut Virgil Nemoianu, critic literar, teoretician, comparatist, eseist, filosof al culturii, traducător şi profesor; stabilit din 1977 în SUA

– 1941: S-a născut Mircea Anghelescu, critic şi istoric literar, filolog, paleograf şi profesor emerit – 80 de ani

– 1948: S-a născut istoricul Andrei Pippidi; preocupări de istorie medievală occidentală, medievală şi modernă sud-est europeană; autor de eseuri polemice pe teme istorice şi civice; fiul arheologului Dionisie Pippidi; membru corespondent, din 2012, al Academiei Române

– 1950: S-a născut Irina Coroiu, critic de teatru şi film (m. 2004)

– 1950: S-a născut compozitorul şi solistul vocal George Nicolescu

– 1951: A murit (în închisoarea de la Sighet) economistul Gheorghe Taşcă; a contribuit la organizarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, al cărei rector a devenit (1929-1931); deţinut politic din 1950; membru corespondent al Academiei Române din 1926 (n. 1875) – 70 de ani

– 1963: A murit regizorul şi scenaristul Jean Mihail, pionier al artei cinematografice româneşti, atât în domeniul filmului de ficţiune cât şi al celui documentar; a obţinut primul premiu al filmul românesc, la Cannes, în 1946 (n. 1896)

– 1965: A murit George Călinescu, critic şi istoric literar, scriitor, publicist; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1899)

– 1966: A murit (la Paris) pictorul şi poetul Victor Brauner, unul dintre fondatorii avangardei şi un reprezentant important al suprarealismului; stabilit în Franţa în 1930; frate cu folcloristul Harry Brauner (n. 1903) – 55 de ani

– 1995: A murit Dumitru Almaş (pseudonimul lui Dumitru Ailincăi), prozator şi istoric; autor de romane istorice şi de biografii romanţate; a iniţiat, în 1967, şi a condus, ca redactor-şef, revista „Magazin istoric” până în anul 1971 (n. 1908)

– 2002: A murit sculptorul Gheorghe Iliescu-Călineşti (n. 1932)

– 2008: A murit actorul Ovidiu Iuliu Moldovan (n. 1942)

– 2009: A murit Mihai Ungheanu, critic şi istoric literar; senator PRM în perioada 2000-2008 (n. 1939)

– 2019: A murit istoricul literar Georgeta Antonescu (n. 1937)

– 2019: A murit Roxana Sorescu, cercetător științific, critic şi istoric literar, filolog, autor, traducător și profesor; domeniile de activitate pe parcursul carierei au fost cu predilecție istoria literaturii române moderne și contemporane, teoria literaturii, literatura comparată și jurnalismul (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs în cadrul unui Simpozion german

– Paris: Cea de-a 46-a ceremonie de decernare a premiilor César, prezentată de Académie des Arts et Techniques du Cinéma, pentru a onora cele mai bune filme franceze din 2020

– Dublin, Irlanda: Festivalul Sf. Patrick (12 – 17 mar.)

– Londra: Audiere preliminară în cazul a doi pescari francezi care au murit într-un naufragiu, în Canalul Mânecii în 2004

– Londra: Prezentarea statisticilor privind PIB și a cifrelor privind comerțul exterior pentru ianuarie

– Ottawa, Canada: Rata ocupării forței de muncă și a șomajului pentru februarie 2021

– Québec, Canada: Înfățișarea lui Carl Girouard în fața Curții, acuzat în atacul cu sabie din noaptea de Halloween

– Rabat, Maroc: Alegerea președintelui Confederației Africane de Fotbal (CAF)

– Arêches-Beaufort, Franța: Ediția a 35-a a cursei internaționale Pierra Menta de schi-alpinism

– Nové Mesto Na Morave, Republica Cehă: Biatlon – Cupa Mondială Feminină (12 – 13 mar.)

– Åre, Suedia: Cupa Mondială feminină de Schi alpin (12 – 13 mar.)

– Oslo, Norvegia: Cupa Mondială masculină de Schi nordic / Cross-country (12 – 14 mar.)

– Sakhir, Bahrain: Auto – Campionatul Mondial de Formula 1 – teste de pre-sezon (12 – 14 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială împotriva Cenzurii pe Internet”, a fost iniţiată, în 2008, de organizaţiile neguvernamentale „Reporteri fără Frontiere” şi „Amnesty International”. Evenimentul este destinat susţinerii unui Internet fără restricţii şi accesibil tuturor şi este menit să atragă atenţia asupra faptului că, prin crearea de noi spaţii pentru schimbul de idei şi informaţii, Internetul poate deveni o forţă pentru libertate. Ziua este marcată prin atribuirea unui premiu (Premiul Netizen – 2.500 de euro): Google a încheiat, în 2010, un parteneriat cu „Reporteri fără Frontiere” pentru a acorda anual un premiu unui utilizator de internet sau blogger care a adus o contribuţie notabilă la apărarea libertăţii de exprimare online

– Ziua naţională a statului Mauritius; aniversarea proclamării independenţei – 1968

– 604: A murit papa Grigore I cel Mare, părinte al Bisericii; a fost primul călugăr care a devenit papă; a fost recunoscut ca sfânt imediat după moartea sa, atât în Biserica Romano-Catolică cât şi în Biserica Ortodoxă (Răsăriteană). Este patronul muzicienilor, cântăreţilor, studenţilor şi al învăţătorilor; considerat unul din cei mai însemnaţi papi din istorie (n. cca. 540)

– 1613: S-a născut arhitectul francez André Le Nôtre; creatorul stilului francez în peisagistică; a realizat planurile pentru parcurile de la Versailles, Tuileries şi Saint-Cloud (m. 1700)

– 1628, 12/13: A murit John Bull, organist şi compozitor englez (n. 1562/1563)

– 1749: A murit pictorul italian Alessandro Magnasco (Il Lissandrino) (n. 1667)

– 1824: S-a născut fizicianul german Robert Kirchhoff; împreună cu Robert Bunsen, este fondatorul analizei spectrale (1859); a descoperit cesiul şi rubidiul (1860-1861) (m. 1887)

– 1832: A murit compozitorul german Rudolph Kuhlau (Friedrich Daniel Rudolph Kuhlau) (n. 1786)

– 1863: S-a născut Gabriele D’Annunzio, poet şi prozator italian (m. 1938)

– 1874: S-a născut compozitorul austriac Edmund Eysler (m. 1949)

– 1881: S-a născut Väinö Alfred Tanner, geolog, geograf, etnolog şi diplomat finlandez; ambasador al ţării sale la Bucureşti, a publicat, în 1935, o lucrare despre România, prin care a încercat să facă cunoscute în Finlanda realităţile politice, economice şi culturale româneşti; membru corespondent din străinătate al Academiei Române (1935) (m. 1966) – 140 de ani

– 1913: S-a născut Alexandru Bardieru, preot, prozator, folclorist şi publicist din Republica Moldova (m. 1994)

– 1914: A murit George Westinghouse, inginer şi industriaş american; a inventat frâna de cale ferată cu aer comprimat (1869), adoptată universal; a preconizat, printre primii, utilizarea electricităţii în domeniul feroviar (n. 1846)

– 1917: S-a născut actriţa britanică Googie Withers (m. 2011)

– 1921: S-a născut industriaşul italian Giovanni Agnelli, fost preşedinte al grupului „Fiat”, considerat un adevărat „monarh” al industriei de automobile italieneşti (m. 2003) – 100 de ani

– 1922: S-a născut scriitorul şi pictorul american Jack Kerouac, exponent al generaţiei „beat” în literatură (romanul „Cei din subterană”) (m. 1969)

– 1925: S-a născut Leo Esaki, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1973, împreună cu Ivar Giaever şi Brian D. Josephson, pentru descoperirea fenomenului de tunelare a electronilor

– 1925: S-a născut Harry Harrison (nume real: Henry Maxwell Dempsey), autor american de literatură ştiinţifico-fantastică (m. 2012)

– 1928: S-a născut dramaturgul şi profesorul american Edward Albee (m. 2016)

– 1929: A murit Asa Griggs Candler, cel care a fondat Compania „Coca-Cola” şi a transformat această băutură într-un produs inconfundabil, invocat adesea ca simbol al stilului de viaţă american (n. 1851)

– 1931: S-a născut speologul francez Christian Juberthie; studii privind ecologia mediului subteran terestru şi acvatic, protecţia şi conservarea mediului subteran; membru de onoare străin al Academiei Române (1993) – 90 de ani

– 1931: S-a născut Herb Kelleher, om de afaceri și avocat american; personalitate a industriei aeriene americane, pionier al curselor aeriene low-cost, cofondator al companiei „Southwest Airlines” și preşedinte executiv al acesteia timp de 30 de ani (m. 2019) – 90 de ani

– 1935: A murit (în Serbia) Mihajlo Pupin, fizician, chimist, inventator (numeroase brevete în domeniul telegrafiei, telefoniei și radioului) și profesor american; a îmbunătățit în mod semnificativ tehnologia telefonică (n. 1854)

– 1937: A murit organistul şi compozitorul francez Charles-Marie Widor; este cunoscut mai ales pentru „Tehnica orchestraţiei moderne” (1904), supliment la tratatul lui Hector Berlioz (n. 1844)

– 1938: S-a născut Ken Spears (Charles Kenneth Spears), scriitor, editor și producător de televiziune american; creator al serialului animat „Scooby-Doo” şi co-fondator al Ruby-Spears Productions împreună cu Joe Ruby (m. 2020)

– 1940: S-a născut cântăreţul american de jazz All (Alwin Lopez) Jarreau; câștigător a 7 premii Grammy, în trei categorii diferite de muzică (pop, jazz şi R&B); a adus cele mai sofisticate tehnici ale jazz-ului în lumea muzicii soul pop (m. 2017)

– 1942: A murit Robert Bosch, industriaş şi filantrop german; a înfiinţat în 1886, la Stuttgart, „Atelierul de mecanică fină şi electrotehnică”, creând astfel fundaţia a ceea ce va deveni Compania internaţională Bosch, un lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii; cheia succesului produselor Bosch a fost gradul ridicat de inovaţie şi accentul pus pe calitate (n. 1861)

– 1942: A murit Sir William H. Bragg, fizician englez; contribuţii la investigarea structurii cristalelor cu ajutorul razelor X; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1915, împreună cu fiul său, Sir William L. Bragg (n. 1862)

– 1945: A murit Anne Frank (pe numele său adevărat Annelies Marie Frank), autoarea celebrei lucrări, „Jurnalul Annei Frank”, publicată după cel de-Al Doilea Război Mondial, de tatăl ei, Otto Frank, care supraviețuise; considerat un document istoric al Holocaustului, autoarea a devenit o figură-simbol a victimelor naziștilor (n. 1929). NOTĂ: Data exactă a morţii este, desigur, necunoscută, întrucât autoarea, o tânără evreică de doar 15 ani, a fost printre cei 17.000 de prizonieri care au murit de epidemia de tifos rapid răspândită în lagărul de concentrare Bergen-Belsen, în care fusese transferată pe 28 octombrie 1944

– 1946: S-a născut Liza Minnelli, actriţă de film, cântăreaţă şi dansatoare americană – 75 de ani

– 1954: S-a născut Anish Kapoor, sculptor britanic de origine indiană

– 1955: A murit Charles Parker (supranumit „Bird”), renumit cântăreţ american de jazz şi saxofonist (n. 1920)

– 1964: A murit Abbas el-Akkad, poet şi critic literar egiptean (n. 1889)

– 1985: A murit dirijorul american de origine ungară Eugene Ormandy (n. 1899)

– 1990: A murit dirijorul german Karl Münchinger (n. 1915)

– 1991: A murit actorul și profesorul francez Étienne Decroux, figură emblematică a pantomimei la nivel internaţional; considerat „părintele mimului francez modern” (n. 1898) – 30 de ani

– 1991: A murit basul italian Nicola Rossi-Lemeni (n. 1920) – 30 de ani

– 1999: A murit Sir Yehudi Menuhin, violonist, dirijor şi pedagog britanic de origine americană, elev al lui George Enescu şi Adolf Bush; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (n. 1916, la New York, într-o familie de evrei emigraţi din Rusia)

– 2001: A murit scriitorul american Robert Ludlum (n. 1927) – 20 ani

– 2004: A murit regizorul ceh de film Karel Kachyňa (n. 1924)

– 2004: A murit Finn Carling, scriitor norvegian (n. 1925)

– 2010: A murit Miguel Delibes, nuvelist, eseist şi jurnalist spaniol (n. 1920)

– 2011: A murit Joe Morello, unul dintre cei mai renumiţi toboşari americani din istoria muzicii jazz (n. 1928) – 10 ani

– 2014: A murit Vêra Chytilová, regizoare de film, scenaristă și actriță cehă (n. 1929)

– 2015: A murit scriitorul britanic Sir Terence David John „Terry” Pratchett, autorul scrierilor fantastice din seria „Discworld” (n. 1948)

– 2016: A murit matematicianul, economistul şi profesorul american Lloyd Shapley; laureat al Premiului Nobel pentru economie pe 2012 (n. 1923) – 5 ani

– 2018: A murit actorul și regizorul rus Oleg Tabakov; conducător artistic a două teatre de elită din Moscova și îndrumător al mai multor generații de actori ruși (n. 1935)

– 2020: A murit actrița, regizoarea și scenarista franco-americană Tonie Marshall, singura femeie recompensată cu César-ul pentru regie, pentru filmul „Vénus beauté (institut)”, în 2000 (n. 1951) – 1 an