Ziarele și revistele vechi ale Dobrogei, într-un singur volum
Publicat de Doina Sirbu, 11 februarie 2021, 09:38
Dacă sunteți curioși să aflați ce ziare și reviste apăreau în Dobrogea veche, puteți parcurge volumul Enciclopedia de presa a Dobrogei. 1878-1944. Lucrarea a apărut recent la editura Ex Ponto și este elaborată de Corina Apostoleanu, Luminita Stelian si Angela Anca Dobre.
Într-un interviu acordat în emisiunea ”Atelier Urban”, la Radio Constanța, Corina Apostoleanu, managerul Bibliotecii Județene Constanța și una din autoarele acestui volum, spune că cercetarea presei dobrogene de-a lungul timpului este o preocupare mai veche a specialiștilor bibliotecii. Aceștia au fost încurajați de interesul foarte mare pe care îl are acest domeniu atât în rândul jurnaliștilor, al masteranzilor, studenților cât și în rândul publicului larg pasionat de istorie.
Perioada 1878-1944 nu a fost aleasă întâmplător. Momentul nașterii presei dobrogene este considerat anul 1878, odată cu instalarea autorităților române în Dobrogea, iar dezvoltarea publicațiilor locale este strâns legată de etapele istorice prin care regiunea a trecut.
”Este în primul rând o perioadă de așezare , după unirea Dobrogei cu patria mamă. Dobrogea avea foarte mult de compensat față de celelalte provincii, trebuia să se alinieze. A fost un efort extraordinar făcut de oameni care au reușit în câteva zeci de ani să ajungă la un anumit nivel pornind aproape de la nimic. Construirea unei vieți culturale se baza și pe acest pilon important al societății care era presa. De aceea aș caracteriza presa dobrogeană de atunci ca fiind una în formare, până în prima decadă a anilor 1900”, este de părere Corina Apostoleanu.
După 1900, începe să se pună bazele unei prese mai așezate, dacă este să amintim de pildă de ”Dobrogea Jună”, una din cele mai longevive publicații de la noi , care a apărut neîntrerupt timp de 40 de ani, mai exact până în anul 1945. Se remarcă însă varietatea revistelor și a ziarelor care apăreau pe piață la acea vreme. Publicul avea acces la periodice din toate domeniile vieții sociale (cultură, politică, educație, spiritualitate, sănătate, administrative etc), ceea ce arată o efervescență și mai ales o dorință de aliniere la valorile și rigorile celorlalte provincii românești.
”Chiar dacă multe dintre aceste periodice nu au avut o apariție extrem de lungă, asta nu înseamnă că ele nu au fost consistente. Unele din publicații au reușit să aducă în paginile lor nume foarte importante ale culturii naționale. Este și cazul ”Revistei Dobrogene” care a avut o durată de viață de doar doi ani dar la care au scris Tudor Arghezi, Constantin Brătescu, Mircea Eliade, Radu Gyr sau Ion Marin Sadoveanu”, spune Corina Apostoleanu.
Majoritatea publicațiilor prezentate în „Enciclopedia de presă a Dobrogei” provin din colecțiile Bibliotecii Județene Constanța, unele dintre ele fiind microfilmate, însă există și titluri care se regăsesc doar la Biblioteca Academiei Române.
Un capitol generos din lucrarea ”Enciclopedia de presa a Dobrogei. 1878-1944” este cel dedicat presei dezvoltate de către comunitățile entice dobrogene. În acea perioadă existau înregistrate oficial, pe teritoriul dobrogean, 24 de etnii, cele mai multe la nivel național. Cele mai reprezentative (turco-tătară, bulgară, armeană, greacă) aveau propriile publicații dar și marile ziare în limba română aveau secțiuni scrise în limba maternă a multor comunități entice. Ba mai mult, existau și ziare trilingve, așa cum este cazul publicației ”Coasta de Argint” care apărea în limbile română, turcă și bulgară. Acesta, spune Corina Apostoleanu, era rezultatul unei dorințe accentuate de colaborare interculturală în spațiul dobrogean.
Redactor – Magda Vâjaică