Calendarul zilei – 20 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 20 ianuarie 2021, 05:00 / actualizat: 20 ianuarie 2021, 9:30

EVENIMENTE INTERNE

-Sindicate, Patronate

* CNS Cartel ALFA declanșează acțiuni de protest în perioada 14 ianuarie – 28 februarie 2021:Muncă decentă – justiție socială – dialog social. Programul zilei:

• Acțiuni de pichetare la Ministerului Finanțelor Publice (20, 26 ianuarie și 2, 9, 15 februarie)

-Învățământ, Cercetare

* Pentru a marca pe data 30 ianuarie, în mai multe ţări ale lumii, Ziua Internaţională a Nonviolenţei în Şcoli cu scopul promovării ideii de educare a copiilor în armonie, solidaritate şi respect, mesajul principal al acestei zile fiind dragoste, nonviolenţă şi pace, Asociația CONIL în parteneriat cu Școala Primară CONIL organizează în perioada 20 – 30 ianuarie 2021 expoziția virtuală de desen și pictură – “ O călătorie în lumea prieteniei“  în cadrul căreia vor fi expuse lucrări ale copiilor cu vârste cuprinse între 6-12 din școli partenere, din țară și străinătate. Evenimentul este susținut și de artistul Alex Ștefănescu care, prin mesajul transmis in piesa Antibullying, atrage atenția asupra impactului pe care bullyingului și violența îl au pe termen lung! “Nu poți tu să mă iubești, cât pot eu să te iubesc” este mesajul cu care sperăm să ajungem împreună în inima și sufletul tuturor participanților și susținătorilor acestui eveniment

• Expoziția va fi lansată în mediul online, respectiv pe pagina de Facebook a Asociației CONIL astăzi, lucrările copiilor putând fi admirate și apreciate până în data de 30 ianuarie, ziua în care vom celebra împreună Ziua Internațională a Nonviolenței în Școli. Detalii despre activitatea CONIL găsiți pe www.new.conil.ro sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/ScoalaCONIL .Detalii și înscrieri: Irina Ismail – 0784.412.222

Informații suplimentare  office@conil.ro

-Cultură

*Cluj-Napoca:Program Reactor Cluj – Focus: dramaturgie contemporană la Reactor (15 -31 ian.)

• În datele de 20 şi 24 ianuarie, de la ora 20:00, vor rula două spectacole difuzate online: „Proteine fluorescente” de Alexandra Pâzgu, în regia Letei Popescu (primul spectacol realizat după un text scris în cadrul rezidenţei Drama 5, care se desfăşoară la Reactor în fiecare an, începând cu 2016) şi „Rândul 3, aproape de margine” de Alexa Băcanu, în regia Sânzianei Stoican, un spectacol despre identitate şi iubire, văzute într-un context istoric – pe pagina de Youtube a Reactor. Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii. Toate evenimentele lunii ianuarie sunt gratuite. Dacă doriţi să susţineţi munca echipei artistice şi a colectivului administrativ Reactor, puteţi opta pentru cumpărarea unui bilet, devenind Susţinător sau Supersusţinător Reactor. Atât biletele gratuite, cât şi cele de susţinere, se achiziţionează online de pe site-ul Eventbook.

– S-a întâmplat într-o zi de 20 ianuarie

* Acum 756 de ani (1265) era convocată, la Palatul Westminster din Londra, o adunare a „stărilor” la care, alături de baroni, participă, pentru prima oară, câte doi cavaleri din fiecare comitat şi doi reprezentanţi ai oraşelor mai importante. Aceasta avea să fie întrunirea primului Parlament din lume, organizat în Anglia de Simon Montfort (1208-1265), conte de Leicester

* Cu 653 de ani în urmă (1368) Vladislav I (Vlaicu Vodă), domnitor al Ţării Româneşti, confirma braşovenilor privilegiile lor comerciale la sud de Carpaţi. Este cel mai vechi privilegiu comercial acordat de un domnitor român scris în limba latină. El atesta intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”, cale comercială ce lega Braşovul cu cetatea de pe Dunăre, dar atestă, implicit, şi existenţa Brăilei

* În urmă cu 373 de ani (1648) apărea, la Bălgrad (Alba Iulia), prima traducere integrală a „Noului Testament” tipărit în româneşte, având titlul „Noul Testament sau Împăcarea au Leagea Noao a lui Isus Hristos, Domnului nostru”, sub îngrijirea mitropolitului Simion Ştefan

* În urmă cu 326 de ani (1695) Constantin Brâncoveanu (domn al Ţării Româneşti între anii 1688 şi 1714) primea ca recompensă pentru serviciile făcute Curţii de la Viena titlul de „principe al Imperiului” (20/30)

* Cu 153 de ani în urmă (1868) avea loc semnarea, la Bucureşti, a Tratatului secret de alianţă româno-sârb, cu caracter defensiv (20.I/1.II)

* Tot într-o zi de 20 ianuarie, acum 141 de ani (1880) apărea, la Bucureşti, revista „Literatorul” (până în 1919, cu perioade de întrerupere şi schimbări de titlu), sub conducerea poetului Alexandru Macedonski. În ianuarie 1991, apare seria nouă a revistei „Literatorul”, fondată de scriitorul Marin Sorescu

* Acum 79 de ani (1942), la conferinţa de la Wannsee (suburbie a Berlinului), hitleriştii au adoptat planul privind exterminarea evreilor din Europa

* Cu 74 de ani în urmă (1947) secretarul Departamentului de Stat al SUA, James F. Byrnes, semna, la Washington, Tratatele de pace cu România, Italia, Ungaria şi Bulgaria (după cea de-a doua conflagraţie mondială)

* Tot în această zi, acum 64 de ani (1957), a avut loc, la Bucureşti, premiera filmului „Moara cu noroc”, în regia lui Victor Iliu, după nuvela omonimă a lui Ioan Slavici; în distribuţie: Geo Barton, Constantin Codrescu, Ioana Bulcă

* Se împlinesc 60 de ani (1961) de la inaugurarea, ca președinte al Statelor Unite ale Americii, a lui John Fitzgerald Kennedy (JFK), acesta depunând jurământul în fața Capitoliului. La alegerile prezidenţiale din 8 noiembrie 1960, J.F. Kennedy a fost ales al 35-lea președinte al SUA, cu cea mai mică diferență din istorie – circa 112000 de voturi, devenind cel mai tânăr preşedinte american până la acel moment, iar soția sa, Jacqueline devenea, la rându-i, cea mai tânără Primă Doamnă a Statelor Unite, la vârsta de 31 de ani. La data învestirii oficiale în funcție, Kennedy a rostit discursul inaugural al mandatului său prezidenţial, care deși a durat 15 minute, a rămas cu cele mai dinamice discursuri din istorie, prin celebrele sale cuvinte: „Flacăra a trecut la o nouă generație de americani. Vom plăti orice preț pentru a asigura succesul libertății. Nu vă întrebați ce poate face țara pentru voi, ci ce puteți face voi pentru țară”. Deși a ocupat funcția de președinte timp de mai puțin de trei ani, mandatul său scurt a coincis cu apogeul războiului rece, iar mandatul său a fost marcat de unele dintre cele mai mari crize și provocări ale secolului al XX-lea

* Se împlinesc 40 de ani (1981) de la eliberarea a 52 de ostatici americani, diplomați și angajați ai ambasadei SUA, reținuți la Ambasada de la Teheran (Iran). În urma unor negocieri îndelungate, mediate de Algeria, cei 52 de ostatici americani au fost eliberați și aduși la baza din Wiesbaden, Germania de Vest. Pe 4 noiembrie 1979, adepți ai ayatollahului Ruhollah Khomeini, majoritatea studenți, au luat cu asalt Ambasada SUA la Teheran și au sechestrat zeci de cetățeni americani. Astfel a început criza americano-iraniană, care a provocat ruptura relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări, continuând și astăzi să influențeze politica din regiune. Pe fondul revoluției islamice din Iran, studenții islamiști au fost susținuți de mulțimea supărată, partizanii revoluției islamice preluând fără dificultate controlul asupra ambasadei americane. Studenții au declarat că acțiunea lor este un gest de protest față de hotărârea autorităților americane de a-i permite accesul în Statele Unite fostului lider al țării, Șah Mohammad Reza Pahlavi, din considerente umanitare – pentru tratarea cancerului. Regimul Khomeini a propus SUA un schimb de ostatici, cerând extrădarea fostului şah. În consecință, Pahlavi s-a refugiat în Egipt, unde a murit de cancer. Criza ostaticilor americani a durat însă 444 de zile, cei 52 de diplomați și angajați ai ambasadei SUA fiind eliberați abia în 1981

* Cu 31 de ani în urmă (1990) apărea, la Bucureşti, primul număr al Revistei „22”, editată de Grupul pentru Dialog Social. Revista a primit acest nume în amintirea zilei de 22 decembrie 1989, când Nicolae Ceauşescu a părăsit clădirea Comitetului Central cu un elicopter; primul redactor-şef, scriitorul Stelian Tănase

* Se împlinesc 25 de ani (1996) de când au avut loc primele alegeri generale libere, organizate vreodată în teritoriile palestiniene autonome – Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est. Yasser Arafat (1929-2004) a fost ales preşedinte al Autorităţii Naţionale Palestiniene (a depus jurământul, în această calitate, la 12.II.1996)

* Cu 22 de ani în urmă (1999) câteva mii de mineri din Valea Jiului (plecaţi spre Bucureşti la 18 ianuarie, pentru a protesta faţă de intenţiile Guvernului de a închide unele mine din zonă) străpung dispozitivul forţelor de ordine (poliţişti, jandarmi şi gardieni publici) în dreptul localităţii Costeşti (la 8 km de oraşul Horezu), neputând fi opriţi din drumul lor spre Capitală

* Se împlinesc 10 ani (2011) de când România a aderat la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Acordul semnat la această dată permite ţării noastre să participe la unele programe europene de cercetare tehnologică foarte importante, dar şi să trimită candidaţi pentru selecţia periodică de astronauți a ESA. Acordul a fost ratificat prin Legea nr. 262 din 7 decembrie 2011

* Acum 7 ani (2014) avea loc accidentul aviatic din Munţii Apuseni, când un avion utilitar, care efectua o cursă umanitară deplasându-se spre Oradea pentru o operaţie de prelevare de organe pentru transplant, s-a prăbuşit, din cauza vremii nefavorabile, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba; accidentul s-a soldat cu doi morţi – pilotul Adrian Iovan (n. 1958) şi studenta la Institutul Medico-Militar Aurelia Ion (n. 1990) – alţi patru pasageri şi copilotul fiind răniţi

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Eftimie cel Mare (Calendarul Creştin-Ortodox 2021; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– 1800: S-a născut scriitorul Costache Bălăcescu; a scris fabule, epigrame, epistole şi satire, fiind unul dintre primii autori satirici români (m. 1880)

– 1818: A murit Dimitrie Ţichindeal, preot, cărturar, fabulist şi traducător; a luptat, alături de C. Diaconovici-Loga şi M. Nicoară, pentru consolidarea şcolilor româneşti din Banat; în 1812 a întemeiat prima şcoală pedagogică românească, numită Preparandia din Arad (n. 1775)

– 1872: S-a născut Ştefan Popescu, pictor şi desenator, unul dintre întemeietorii societăţii „Tinerimea artistică”; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (m. 1948)

– 1908: A murit Dumitriu (Dimitrie) Ollănescu-Ascanio, poet, prozator şi dramaturg; a tradus din Victor Hugo şi Horaţiu; lungă carieră diplomatică (ministru plenipotenţiar la Istanbul, Viena şi Atena); membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte al acestui for (1898-1900; 1903-1906) (n. 1849)

– 1918: S-a născut Ion Frunzetti, poet, eseist, traducător, critic şi istoric de artă (m. 1985)

– 1922: S-a născut compozitorul Teodor Bratu, autor de opere şi muzică de cor (m. 2015)

– 1928: S-a născut geologul şi profesorul universitar Dan Rădulescu; cercetări asupra mineralelor din rocile vulcanice; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1994-1998)

– 1930: S-a născut interpretul de muzică populară Achim Nica (m. 2012)

– 1935: S-a născut compozitorul francez de origine română Mihai Mitrea-Celarianu (m. 2003)

– 1943: A murit (la Silistra, Bulgaria) Pericle Papahagi, filolog, lingvist, istoric literar şi folclorist aromân; s-a aplecat asupra prezentării istorice, geografice, etnografice şi folclorice a macedo-românilor; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (n. 1872, la Avdella, Grecia)

– 1944: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) sculptorul și profesorul Dan Covătaru

– 1949: S-a născut Constantin Pricop, critic, istoric literar şi poet

– 1954: S-a născut Vladimir (Vlad) Conta, pianist şi dirijor

– 1973: A murit Alexandru Constantin (Codin) Mironescu, filosof, eseist, poet, romancier, critic de teatru, memorialist, publicist, chimist şi profesor; figură proeminentă a grupării spirituale a „Rugului Aprins” de la Mănăstirea Antim, a fost închis în temniţele comuniste cinci ani şi cinci luni (n. 1903)

– 1984: A murit Johnny Weissmüller, înotător de performanţă şi actor american de film (seria „Tarzan”) de origine română; a obţinut 5 medalii olimpice de aur (1924-1928); este primul om din lume care a înotat suta de metri în mai puţin de un minut; a deţinut 67 de recorduri ale lumii (n. 1904)

– 2000: A murit Nicolae Ioana, poet şi prozator (n. 1939)

– 2004: A murit Gil Ioniţă, compozitor şi interpret de folk (n. 1952)

– 2009: A murit antrenorul de handbal Eugen Trofin; ca antrenor al echipei naţionale masculine de seniori a României a câştigat două titluri mondiale, în 1964 şi 1970; două medalii olimpice: una de argint, la Jocurile Olimpice de vară din 1976 şi una de bronz, la Jocurile Olimpice de vară din 1972; şi o medalie de bronz la Campionatul Mondial Universitar din Suedia (1963); a antrenat şi echipa naţională de tineret a României şi Universitatea Bucureşti (n. 1931)

– 2010: A murit Vasile Cojocaru, actor, profesor și poet (n. 1950)

– 2012: A murit pictorul, restauratorul şi profesorul Constantin Blendea (n. 1929)

– 2016: A murit actriţa Ioana Citta Baciu (n. 1936) – 5 ani

– 2020: A murit colonelul Marius-Cristian Cîrlan, paraşutist şi alpinist militar, jurnalist (corespondent la săptămânalul „Observatorul militar”, la emisiunile „Ora Armatei” – Radio România Actualităţi şi „Pro Patria” – TVR 1; autorul proiectului „Steaua TV”, prima televiziune online a unui club sportiv din România); şi-a dedicat viaţa şi cariera militară promovării educaţiei fizice şi sportului în Armata României şi a sportului de mare performanţă din cadrul Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, al cărui comandant a fost din 2019 (n. 1972) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington: Ceremonia de învestire a celui de-al 46-lea președinte al Statelor Unite, Joe Biden

– Washington: Sunt marcați 60 de ani de la învestirea în funcție a lui John F. Kennedy, cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite

– Varșovia, Polonia: Ședință a Consiliului de Administrație al Frontex – Agenția Europeană de Grăniceri (20 – 21 ian.)

-Riga, Letonia: Comemorarea a 30 de ani de la represiunea sovietică împotriva mișcărilor de independență

-Berlin: Conferință de presă pentru prezentarea celei de-a 71-a Berlinale – Festivalul Internațional de Film din Berlin care se va desfășura online (1 – 5 mar.)

– Maroc:Ridicarea restricțiilor impuse în toată țara pentru a lupta împotriva Covid-19

– Istanbul, Turcia: Reluarea procesului presupușilor complici care l-au ajutat pe Carlos Ghosn la Istanbul în timpul zborului său către Liban din Japonia

– Podgorica, Muntenegru: Vot în parlament asupra legii privind libertatea religioasă

– Berlin: Salonul agricol Grüne Woche (Săptămâna verde), desfășurat online (20 – 21 ian.)

– New York: Președintele Agenției Americane de Telecomunicații, Ajit Pai, părăsește această funcție

– Teheran, Iran: Sunt marcați 40 de ani de la eliberarea a 52 de ostatici americani reținuți la ambasada de la Teheran

Aniversări – Comemorări

– 1775: S-a născut André-Marie Ampère, matematician şi fizician francez; unul dintre întemeietorii electromagnetismului (m. 1836). NOTĂ: Site-ul www.britannica.com menționează naşterea la 22.I.1775

– 1798: A murit Christian Cannabich, compozitor, violonist şi dirijor german (n. 1731)

– 1813: A murit scriitorul german Cristoph Martin Wieland, personalitate de seamă a iluminismului (n. 1733)

– 1823: S-a născut Madách Imre, poet şi publicist ungar (m. 1864)

– 1850: A murit Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (n. 1779)

– 1855: S-a născut Ernest Chausson, compozitor francez (m. 1899)

– 1870: S-a născut compozitorul belgian Guillaume Lekeu (m. 1894)

– 1873: S-a născut Johannes Vilhelm Jensen, prozator, poet şi eseist danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1944; a fost unul dintre creatorii literaturii daneze moderne (m. 1950)

– 1875: A murit pictorul şi gravorul francez Jean-François Millet (n. 1814)

– 1891: S-a născut Misha Elman, violonist american de origine rusă (m. 1967) – 130 de ani

– 1894: S-a născut compozitorul american Walter Piston (m. 1976)

– 1896: S-a născut George Burns, actor comic, scenarist şi producător american de film; numeroase apariţii în emisiuni radiofonice şi de televiziune (m. 1996) – 125 de ani

– 1900: A murit John Ruskin, scriitor, critic de artă şi sociolog englez (n. 1819)

– 1906: S-a născut (la Smyrna, actualmente Izmir, Turcia) Marco Aristotel Onassis, armator grec, unul dintre cei mai bogaţi oameni din secolul al XX-lea, supranumit şi „Grecul de Aur” (m. 1975) – 115 ani

– 1907, 20.I/2.II: A murit chimistul rus Dmitri Mendeleev; a descoperit legea periodicităţii şi a ordonat (1869) elementele chimice într-un tabel, numit sistemul periodic al elementelor, care-i poartă numele (n. 1834)

– 1920: S-a născut regizorul italian de film Federico Fellini, unul dintre maeştrii cinematografiei mondiale (m. 1993)

– 1922: S-a născut Graham William Stark actor, comediant, regizor şi fotograf englez (m. 2013)

– 1924: S-a născut Yvonne Loriod, compozitoare şi pianistă franceză (m. 2010)

– 1925: S-a născut Ernesto Cardenal, poet şi preot catolic, considerat al doilea poet important din Nicaragua, după Rubén Darío (m. 2020)

– 1926: S-a născut actriţa americană de teatru şi film Patricia Neal; în 1964 a obţinut un premiu „Oscar” pentru rolul din filmul „Hud”, de Martin Ritt, în care a jucat alături de Paul Newman (m. 2010) – 95 de ani

– 1928: S-a născut dirijorul francez Antonio de Almeida (m. 1997)

– 1929: S-a născut compozitorul francez Jean-Jacques Perrey, unul dintre pionierii muzicii electronice din anii ’50 ai secolului XX (m. 2016)

– 1930: S-a născut astronautul american Edwin Eugene Aldrin Jr., cunoscut, mai ales, sub numele de Buzz Aldrin; a făcut parte din primul echipaj uman care a aselenizat, la 20.VII.1969, fiind al doilea om care a păşit pe Lună, după Neil Armstrong; după retragerea din forţele aeriene, face echipă cu scriitorul de romane ştiinţifico-fantastice John Barnes, alături de care a scris câteva romane

– 1938: A murit Émile Cohl, desenator, regizor şi producător francez de film, pionier al filmului de animaţie (n. 1857)

– 1946: S-a născut David Lynch, producător, regizor, compozitor şi scenarist american de film – 75 de ani

– 1951: S-a născut dirijorul şi compozitorul ungar Ivan Fischer – 70 de ani

– 1957: A murit atletul american James Connolly, câştigător al primei medalii de aur la Jocurile Olimpice Moderne din 1896 (de la Atena) (n. 1865)

– 1958, 20/21: A murit dirijorul şi pianistul spaniol Ataúlfo Argenta (n. 1913)

– 1972: A murit pianistul francez Jean Casadesus (n. 1927)

– 1993: A murit actriţa americană de film Audrey Hepburn (n. 1929, la Bruxelles/Belgia)

– 2012: A murit Etta James (nume real: Jamesetta Hawkins), cântăreaţă americană de blues şi jazz şi R&B (n. 1938)

– 2013: A murit poeta japoneză Toyo Shibata (n. 1911)

– 2014: A murit dirijorul şi muzicianul italian Claudio Abbado; fost director muzical la Scala din Milano, la Opera de Stat din Viena şi director artistic al Orchestrei Filarmonice din Berlin (n. 1933)

– 2014: A murit producătorul american de film James Jacks (n. 1948)

– 2015: A murit Edgar Wilmar Froese, artist german, pionier al muzicii electronice, cunoscut ca membru fondator al trupei de muzică electronică „Tangerine Dream” (n. 1944)

– 2016: A murit scriitoarea şi jurnalista franceză Edmonde Charles-Roux (n. 1920) – 5 ani

– 2018: A murit Paul Bocuse, bucătar francez, expert în gastronomie și autor de cărți de bucate; cunoscut ca „Tatăl artei culinare din Franța”; în 1987 a lansat prima ediţie a unei competiţii culinare menite să descopere şi să promoveze tinerele talente din gastronomie; în prezent, „Bocuse D’or” este echivalentul Jocurilor Olimpice în materie de gastronomie şi cea mai riguroasă competiţie gastronomică din lume (n. 1926)

– 2018: A murit pictorul şi sculptorul american Jack Whitten (n. 1939)

– 2019: A murit producătorul maghiaro-american de film Andrew (Andy) G. Vajna; după aproape 40 de filme produse în SUA (precum „Rambo”, „Die Hard”, „Terminator”, „Basic Instinct”, „Total Recall”, „Angel Heart” etc.), se întoarce definitiv în Ungaria, în anii 2000, unde a reuşit să facă din Budapesta, graţie facilităţilor fiscale, o capitală a cinematografiei unde au fost turnate numeroase producţii internaţionale (n. 1944)