INTERVIU | Constănțeanca Alina Iftime, lector de limba română în Turcia: „Ne-am propus să facem o tradiție din a sărbători Ziua Culturii Române la Universitatea din Ankara“
Publicat de , 15 ianuarie 2021, 09:50
De 4 ani, studenții Universității din Ankara au posibilitatea de a urma cursuri de limba română. Constănțeanca Alina Iftime este lector de limba română din partea Institutului Limbii Române București și adună la cursuri peste 200 de studenți. Într-un interviu acordat postului Radio Constanța, ne-a vorbit despre motivațiile studenților săi de a urma cursurile de limba română. De asemenea, workshop-urile despre obiceiurile de iarnă ale românilor și cele de mărțișor sunt foarte bine primite.
Vă rog să ne spuneți cum ați ajuns să predați limba română în Turcia?
Alina Iftime: În urmă cu 4 ani am participat la un concurs de obținerea unui post de lector la Universitatea din Ankara, pentru că, începând cu anul universitar 2017-2018, a fost înființat acest lectorat de limbă, cultură și civilizație românească în cadrul Universității Ankara, ca urmare a semnării unui acord interguvernamental și a unui protocol intern instituțional de colaborare între Institutul Limbii Române și Universitatea din Ankara, desigur cu sprijinul Ambasadei României în Republica Turcia. Am văzut anunțul de concurs și, cum îndeplineam condițiile de înscriere, m-am prezentat și iată că am obținut acest post.
Ce s-a întâmplat în decursul acestor 4 ani?
Alina Iftime: S-au întâmplat multe activități frumoase în cadrul lectoratului nostru. Aș putea să încep cu activitățile didactice. În primul an am avut doar două cursuri: de limbă română și un curs de istorie și civilizație românească. La începutul acestui an universitar am reușit să introducem în oferta curiculară 4 cursuri. Pe lângă cele menționate anterior, mai avem un curs de cinematografie românească și italiană și un curs de traduceri cu rezultate deosebite pe care le obțin studenții noștri. Studenții înscriși la cursul de limba română reușesc să se exprime, deși ei nu pot atinge decât un nivel A1, A2, pentru că nu au posibilitatea de a parcurge decât maximum 2 semestre de limba română. Ei reușesc totuși să se exprime. Se înscriu ulterior la cursul de traducere. Deși am lucrat doar un semestru anul acesta în cadrul cursului, noi am reușit să realizăm niște traduceri frumoase, niște povestioare pentru copii scrise de Alexandru Mitru și acum încercăm să obținem o finanțare pe undeva, să vedem ce șanse avem de a le publica chiar. De ce să nu se bucure toată lumea de rezultatele muncii noastre?
Câți studenți aveți? Ce feed-back aveți de la ei despre limba română?
Alina Iftime: Deși în primul an am început cu 30 de studenți, anul acesta s-au înscris peste 200 la cele 4 cursuri. Noi am încheiat în luna noiembrie examenele parțiale și am avut 204 studenți participanți la examene. Un număr impresionant, zic eu. Motivațiile celor care urmează aceste cursuri de limba română sunt extrem de diferite. Grupul de studenți este unul eterogen. Trebuie să ținem seama de contextul noilor realități politice, economice și sociale. Unii studenți aleg să studieze limba română pentru utilitatea ei, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană. Adevărul este că limba română pentru unii studenți reprezintă un pașaport spre Europa. Cunoașterea limbii române este percepută de alți studenți ca un avantaj pe viitor, pentru găsirea unui loc de muncă. Sunt studenți care intenționează să lucreze în comerțul internațional și țin cont de instalarea de întreprinderi turcești în România. Consideră că a vorbi curent limba română poate constitui un avantaj suplimentar în momentul în care își vor căuta un loc de muncă. Pe de altă parte, limba română poate constitui o oportunitate pentru cei care doresc să lucreze în România ca profesori de limba turcă. Sau pot lucra în Turcia ca traducători, ca ghid de turism pentru grupuri de români. Avem mulți studenți care se pregătesc să efectueze stagii Erasmus la diverse universități din România. Vor să învețe limba română înainte de a pleca în stagiu, pentru a putea călători astfel fără bariere lingvistice. Deci o complexitate a motivației studenților.
Ce obiceiuri românești cunosc, ce spun despre ele?
Alina Iftime: Ați ajuns la un subiect preferat de către studenții mei. Practic nu știau foarte multe despre tradițiile românești și de aceea, în pragul sărbătorilor de iarnă, în fiecare an am organizat un atelier de tradiții românești. Studenții au fost surprinși de atmosfera de sărbătoare autentic românească, aceea care ne învăluie cu multă căldură și cu dorința de a fi mai buni. Le-am prezentat imagini, filmulețe cu obiceiuri de Crăciun și Anul Nou, sărbători care fac parte din cultura tradițională a neamului românesc. Ei astfel au reușit să suprindă o parte din înțelepciunea tradițională a neamului românesc, pentru că aceste obiceiuri țin de conștiința poporului român. Sunt esențe ale bogăției noastre spirituale. Ce i-a încântat cel mai mult pe studenți a fost partea practică a atelierului și anume decorarea bradului pe fond muzical asigurat de colindele românești, context ce a reprezentat încă un prilej de descoperire a folclorului, a datinilor, a obiceiurilor românești. Tot în ajunul sărbătorilor de iarnă, dar în urmă cu 2 ani, am realizat un atelier de confecționare a sorcovei. A fost primit cu același entuziasm. Un alt eveniment la care participă cu entuziasm studenții mei îl reprezintă workshop-ul marțișorului. Acum 2 ani am colaborat cu directorul Muzeului Mărțișorului din comuna Stoin, județul Gorj. Anul trecut am organizat un work-shop internațional interuniversitar denumit „Atelier de primăvară. Măríșoare călătoare” în colaborare cu două cadre didactice de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, care s-au deplasat la Universitatea din Ankara prin programul Erasmus+. Iată că avem și o colaborare la nivel interuniversitar cu colegi din România. Mâncărurile românești sunt și ele apreciate și studenții mei au avut posibilitatea de a le degusta chiar, pentru că anul trecut Ambasada României în Republica Turcia a organizat „Ziua gastronomiei românești ” și am fost invitați la un hotel unde mâncărurile au fost pregătite după rețetele românești.
15 ianuarie reprezintă Ziua Culturii Naționale. Spuneți-ne câteva cuvinte și despre această sărbătoare importantă pentru noi, românii…
Alina Iftime: Într-adevăr, la 15 ianuarie sărbătorim Ziua Culturii Naționale, o zi ce coincide într-o asumare profundă cu nașterea, în 1850, a poetului național Mihai Eminescu. Poezia lui Eminescu este una dintre cele mai mari moșteniri culturale lăsate nu doar românilor, ci culturii universale. Misiunea mea de lector de limba română în Turcia este de a promova valorile noastre autentice printre studenți și este de datoria mea de a le facilita accesul studenților la creațiile și spiritualitatea românească. Prin urmare, noi dedicăm în fiecare semestru un curs poeziei lui Eminescu. Noi ne-am propus să facem o tradiție din a sărbători Ziua Culturii Române la Universitatea din Ankara, iar acum 2 ani am avut prilejul de a organiza în luna martie un eveniment foarte important. În 2020 nu am avut șansa de a-l organiza, ne-am mutat în online, dar sperăm să facem o tradiție din sărbătorirea Zilei Culturii Românești. Eminescu este foarte bine primit de studenții mei, chiar săptămâna trecută am recitat „Luceafărul“ la ultimul curs de cultură și civilizație românească. Studenții au fost foarte impresionați și au recunoscut că nu citiseră până atunci acest poem. Am găsit traducerea în limba turcă a acesteia.Cursul se desfășoară în limba turcă, inițial era în engleză. Dar pentru a atrage mai mulți studenți acum îl ținem în limba turcă. Nu doar acest poem a fost apreciat de către studenți.
Ce planuri aveți în acest an universitar?
Alina Iftime: Proiectele sunt un pic…nu știu dacă limitate, dar nu atât de bine conturate întrucât ne aflăm în această situație puțin specială, cu învățământ online, Nu știm dacă din semestrul al II-lea vom reveni la învățământul clasic, unde ne va fi un pic mai ușor de organizat activitățile stând ”face to face”. Este un învățământ de care ne este dor, dar cu siguranță vom marca zilele importante pentru cultura și civilizația românească în diverse ateliere, conferințe și manifestări online.
Nur Efșan Akpinar este studentă la facultatea de limbi și istorie din cadrul Universității Ankara din Republica Turcia. Studiază limba și literatura italiană, dar este foarte interesată și de limba și cultura română. „Am luat cursuri de limba română în anul I și a participat la multe activități alături de doamna profesoară Alina Iftime. Anul trecut am câștigat o bursă oferită de statul român pentru cursurile de vară de limba și cultura românească și a studiat o lună la Universitatea din Craiova. Am făcut un stagiu de traducere inițiat de Ministerul Afacerilor Externe din Ankara, cu încurajarea permanentă a doamnelor profesoare Nevin Ozkan și Alina Iftime. Ulterior am parcurs un stagiu online în limba engleză, la Ministerul Afacerilor Externe al Direcției Uniunii Europene. Îmi place foarte mult limba română și vreau să mă perfecționez în acest domeniu: cunoașterea limbii române va reprezenta un avantaj pentru viitoarea mea carieră (sper eu) diplomatică.”
Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto – Arhiva personală