TULCEA: Obiceiuri de Crăciun ale megleno-românilor din Cerna
Publicat de , 23 decembrie 2020, 10:32 / actualizat: 30 decembrie 2020, 10:39
În localitatea tulceană Cerna, trăiesc cei mai mulţi megleni români din ţară. Acest grup etno-cultural are obiceiuri depozitate cu sfinţenie în mintea şi cuferele bătrânilor care, an de an, în ajunul Crăciului pregătesc boadnicul – o buturugă din stejar adusă din pădure care se pune pe cenuşa fierbinte din sobă după ce gospodinele au pregătit bucatele specifice de Crăciun.
Despre obiceiurile meglenilor vorbeşte Dumitra Petrică, din Cerna:
Dumitra Petrică – Am turta cu pără. Celelalte boadnicul şi colida, colida chiar nu se mai păstrează, iar boadnicul în familiile unde sunt bătrâni.
Boadnicul ce era? Un buştean care trebuia să ardă în perioada sărbătorilor?
Dumitra Petrică – Exact! Se întâlneşte obiceiul şi în alte zone al ţării şi la sârbi. Turta cu pară se face şi în familiile tinere, deci, s-a preluat şi se perpetuează.
Este o plăcintă care conţine un ban…
Dumitra Petrică – Cine găseşte bănuţul, înainte se punea bănuţ de argint, însemna prosperitate, noroc, şi cine găseşte bănuţul, înseamnă că va avea noroc tot anul.
Iar colida?
Dumitra Petrică – Colida înseamnă colind. Băieţii, în seara de Ajun îşi făceau nişte toiage într-un mod specific, care se numeşte ciamuga şi porneau cu ciamugele la colindat prin sat strigând: colida, colida!
Obiceiul acesta nu mai este? A dispărut complet?
Dumitra Petrică – Da, şi cu rămurele de măr sau de alt copac înflorit, fetiţele mergeau cu surva – sorcova. Acum s-au modernizat, au preluat obiceiurile de la români, dar mă bucur că putem să revitalizăm, să mai scoatem din lada de zestre ce mai este acolo şi să nu se uite.
Boadnicul trebuie să ardă mocnit până Bobotează, iar rămăşiţele de lemn ars se folosesc tot restul anului pentru leacuri. Dacă arderea bușteanului e pe cale de dispariție, obiceiul plăcintei cu bani, adică turtă cu pără, rezistă și în casele tinerilor.
„Se trezea gospodina casei şi prindea maiaua, adică dospeala, pentru aluatul care trebuia format în colaci, baclavele şi turtă cu pără, adică o pâinică în care se punea înainte de coacere, un bănuţ de argint sau o monedă a vremii, simbol al norocului, sănătăţii şi prosperităţii”, a spus un membru al Grupului Altona.
Redactor – Liliana Fustanela / Foto – unsplash.com
