Calendarul zilei – 17 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 17 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 18 decembrie 2020, 7:07

EVENIMENTE INTERNE

-Ambasade

*Ambasada Spaniei în România prezintă un ciclu de film online dedicat regizorului Pedro Almodóvar, în perioada 17-20 decembrie,  astfel, spectatorii bucurându-se de creaţii emblematice ale cunoscutului regizor spaniol, precum „Totul despre mama mea” (20 dec. – ora 20:00), distins în 2000 cu Premiul Oscar  pentru cel mai bun film străin, dar şi de alte producţii multipremiate ale îndrăgitului cineast, cum ar fi „Julieta” (17 dec – ora 20:00), „Pielea în care trăiesc”(19 dec. – ora 20:00) sau „Amanţii pasageri”(18 dec. – ora 20:00). Fiecare film este subtitrat în limba română și va fi disponibil pe platforma TIFF Unlimited (https://unlimited.tiff.ro/) timp de 24 de ore, începând cu orele 20:00 din zilele menţionate în program. Accesul este gratuit, fără a fi necesară crearea unui cont pe platformă

– S-a întâmplat într-o zi de 17 decembrie

* Acum 169 de ani (1851) lua fiinţă, temporar, Conservatorul de muzică din Bucureşti, din iniţiativa profesorilor Ioan Andrei Wachmann şi Ludovic Wiest (reînfiinţat în 1864, sub conducerea lui Alexandru Flechtenmacher)

* Cu 157 de ani în urmă (1863) domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea secularizării averilor mănăstireşti. În urma aplicării ei, 25% din teritoriul ţării devenea patrimoniul statului (17/29)

* Se împlinesc 130 de ani (1890), de când lua fiinţă, la Bucureşti, din iniţiativa lui Simion C. Mândrescu, Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor (Liga Culturală), a cărei activitate a început în mod oficial la 24 ianuarie 1891. Liga a desfăşurat o bogată activitate culturală şi politică de sprijinire a luptei poporului român de pe ambele versante ale Carpaţilor pentru unitatea sa politică, reuşind ca până în 1914 să-şi creeze numeroase secţii în majoritatea oraşelor din ţară şi în unele centre universitare din străinătate: Paris, Londra, Berlin, Anvers, Bruxelles ş.a. Liga Culturală a fost desfiinţată în 1948 (17/29)

* Acum 117 ani (1903) a avut loc, în Kitty Hawk (statul american Carolina de Nord), primul zbor dirijat cu un aparat de zbor cu motor (mai greu ca aerul), realizat după planurile fraţilor Orville şi Wilbur Wright. Până la acea dată, după părerea „experţilor” (de exemplu Karl Jatho), un zbor motorizat nu putea fi dirijat. Durata zborului a fost de 12 secunde, timp în care a parcurs 37 de metri, la o înălţime de circa 10 metri. NOTĂ: Unele surse afirmă că aparatul lor nu s-a ridicat de la sol cu mijloace proprii, ei folosind catapulte și șine de lansare pentru a propulsa aparatul. Inginerul Traian Vuia, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, constructorul primului avion din lume (brevetat, în Franţa, la 17.VIII.1903), a realizat, la 18.III.1906, la Paris, primul zbor din lume cu un aparat mai greu decât aerul, folosind exclusiv mijloace proprii de bord (aparatul s-a desprins de la sol datorită exclusiv forţei motorului său)

* În urmă cu 111 ani (1909) Camera Deputaților adopta „Legea privind sindicatele funcționarilor statului”, care interzicea dreptul de asociere și de grevă tuturor salariaților statului, ai județelor și comunelor

* Cu 82 de ani în urmă (1938) avea loc premiera comediei în trei acte „Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian, la „Teatrul Comedia” din Bucureşti, în regia lui Sică Alexandrescu; în distribuţie: V. Maximilian, George Vraca. Apărută la „Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă” (Bucureşti, 1939), constituie prima sa piesă, scrisă, după cum aflăm din jurnalul scriitorului, în 1936, pe baza unor amintiri personale şi a unor „teme reluate” din romanul său „Femei” (1933)

* În urmă cu 72 de ani (1948) se înfiinţa Opera Maghiară de Stat din Cluj, ca instituţie de sine stătătoare, conform Decretului 391 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale al Republicii Populare Române. Clădirea care găzduiește în prezent Opera Maghiară și Teatrul Maghiar de Stat Cluj, a fost construită între anii 1909-1910, în locul unui teatru de vară ce data din anul 1874

* Acum 57 de ani (1963) guvernele român şi francez au decis să ridice legaţiile lor, de la Paris şi Bucureşti, la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice la nivel de legaţie au fost stabilite în 8/20 februarie 1880, Aubert Ducros a fost primul trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, iar Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeaşi calitate. La 29 noiembrie 1938 relaţiile au fost ridicate la nivel de ambasadă, dar după începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, la 12 septembrie 1940 ambasadele au fost transformate în legaţii şi din 9 august 1940 relaţiile diplomatice au fost întrerupte. În septembrie 1944, Guvernul român a recunoscut Guvernul provizoriu al generalului Charles de Gaulle şi la 1 martie 1945, relaţiile la nivel de reprezentanţă politică au fost restabilite. Ulterior, la 13 aprilie 1946 reprezentanţele politice au fost transformate în legaţii, iar de la 17 decembrie 1963, s-au stabilit relaţii la nivel de ambasadă

* Cu 31 de ani în urmă (1989), în perioada 17 – 20 decembrie, luau amploare, la Timişoara, manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste. Armata a organizat o demonstraţie de forţă, în centrul Timişoarei, împotriva manifestanţilor, iar la ora 17:00 s-au auzit primele focuri de armă în oraş. La Procuratura Militară Timişoara au fost înregistraţi atunci 66 de morţi şi 196 de răniţi. În seara aceleiaşi zile, la Bucureşti, Consiliul Politic Executiv a aprobat reprimarea în forţă a manifestanţilor de la Timişoara, etichetaţi ca trădători

* Cu 29 de ani în urmă (1991), România semna, la Haga, alături de reprezentanţi din alte 47 de state, „Carta Europeană a Energiei”, document politic care pune bazele unei cooperări multilaterale în domeniul energetic între statele semnatare, iniţiativa aparţinând Uniunii Europene. Delegații din peste 60 de țări, inclusiv oficiali ai Uniunii Europene, au participat în perioada 20 – 21 mai 2015, la Haga, Olanda, la Conferința Ministerială în domeniul Energiei, prilej cu care a fost semnată Carta Internațională a Energiei, România a fost reprezentată la acest eveniment de ministrul de resort, Andrei Gerea. Adoptarea și semnarea Cartei Internaționale a Energiei reprezintă, conform celor stipulate în preambulul documentului, „o declarație de intenție politică în scopul întăririi cooperării din domeniul energiei între semnatari”, fără a avea însă implicații juridice. Carta Europeană a Energiei din 1991 și Carta Internațională a Energiei au continuat să coexiste

* Tot acum 29 de ani România stabilea relaţii diplomatice cu Armenia. România a recunoscut independența Republicii Armenia la 11 octombrie 1991, iar relațiile diplomatice au fost stabilite pe 17 decembrie 1991. Ambasada Armeniei la București a fost deschisă la 24 aprilie 1994. La 24 septembrie 2019, Parlamentul României a declarat data de 12 octombrie Ziua limbii și culturii armene în România

* În urmă cu 23 de ani era lansat postul de televiziune „Prima TV”. Începând cu 17 decembrie 1997, Canal 38 (care şi-a început activitatea în primăvara anului 1994, ca un post local, cu acoperire în Bucureşti,) s-a transformat în Prima TV, post cu acoperire naţională care a încercat, încă de la înfiinţare, să aducă un suflu nou în audiovizualul românesc, prin programele unei televiziuni de divertisment, concepute pe modelul reţetelor de succes occidental

* Acum 21 de ani (1999) avea loc dezvelirea, la Timişoara, a monumetului „Pietà”, în memoria eroilor Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989

* Se împlinesc 20 de ani (2000) de când era reinaugurată „Coloana Infinitului” sau „Coloana fără sfârşit”, operă a sculptorului Constantin Brâncuși şi parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din „Coloana Infinitului”, „Poarta sărutului” şi „Masa tăcerii”. Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o înălţime de 29,35 metri şi este compusă din 16 module octaedrice suprapuse, respectiv având la extremităţile inferioară şi superioară câte o jumătate de modul. Modulele erau numite „mărgele” chiar de autorul lor, Constantin Brâncuşi. Denumirea originală era „Coloana recunoştinţei fără sfârşit” şi a fost dedicată soldaţilor români din Primul Război Mondial căzuţi în 1916 în luptele de pe malul Jiului

* Se împlinesc 10 ani (2010) de când sinuciderea prin auto-incendiere a lui Mohamed Bouazizi în Tunisia, a fost scânteia care a declanșat mișcările de protest, cunoscute sub denumirea de „Primăvara arabă”, care au avut loc mai ales în țări arabe unde domnea un regim autoritar sau totalitar. Într-un interval de mai mult de un an de zile regimuri politice de decenii au fost înlăturate. În Egipt, Yemen și Tunisia, demonstrațiile au devenit adevărate revoluții care au dus la înlăturarea președinților tunisian (Zine El Abidine Ben Ali) și egiptean (Hosni Mubarak), iar ulterior și a președintelui yemenit Ali Abdullah Saleh. În Iordania și Cisiordania guvernele au fost dizolvate de către regele Abdullah, respectiv președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas

* Acum 6 ani (2014) Guvernul Victor Ponta (4) a devenit noul executiv al României, după ce cu două zile înainte a primit votul de încredere al Parlamentului țării. Acesta şi-a încheiat activitatea pe 4 noiembrie 2015, odată cu demisia primului ministru Victor Ponta. După demisia primului ministru, guvernul Ponta 4 a continuat să asigure interimatul puterii executive. Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a fost numit premier interimar de către președintele Klaus Iohannis

Aniversări – Comemorări

– 1843, 17/29: S-a născut (la Neuwied/Germania) regina Elisabeta (cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva), prima regină a României, soţia regelui Carol I; membră de onoare a Academiei Române din 1881 (m. 1916). NOTĂ: Volumul „Versuri alese” (Editura Eminescu,1998), semnat Carmen Sylva, dă naşterea la 29.XII.1843 (stilul nou)

– 1863: S-a născut Ion Vidu, compozitor, dirijor şi folclorist (m. 1931)

– 1869, 17/29: A murit Gavriil Munteanu, pedagog (director al primului gimnaziu românesc din Braşov, autor de manuale), teolog, publicist şi traducător (a tradus din scriitorii latini clasici Tacit şi Horaţiu); membru fondator al Academiei Române (1866) (n. 1812)

– 1870, 17/30: S-a născut scriitorul I.[on] A.[lexandru] Bassarabescu; a făcut parte din primul comitet al Societăţii Scriitorilor Români; membru corespondent al Academiei Române din 1909 (m. 1952) – 150 de ani

– 1873, 17/29: S-a născut Ovid Densusianu, filolog, lingvist, folclorist şi istoric literar; întemeietorul şcolii lingvistice de la Bucureşti; creator de şcoală şi în alte domenii (filologie, folcloristică); membru titular al Academiei Române din 1918 (m. 1938). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou (29 decembrie 1873)

– 1891, 17/31: A murit Ion Ionescu de la Brad, agronom şi economist; întemeietorul şcolii româneşti moderne de agronomie; rol important în înfăptuirea reformei agrare din 1864; organizatorul primului serviciu de statistică în Moldova (1859); membru de onoare al Academiei Române din 1884 (n. 1818)

– 1893: S-a născut medicul neurochirurg Dumitru I. Bagdasar; a pus bazele practicii neurochirurgicale în România; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1946)

– 1893: S-a născut matematicianul român Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1954)

– 1905: S-a născut eseistul, criticul literar, dramaturgul şi filosoful esoteric Vasile Lovinescu; lucrări de hermeneutică a gândirii simbolice şi analogice; considerat cel mai de seamă reprezentant al ezoterismului românesc; frate cu Horia Lovinescu şi nepotul lui Eugen Lovinescu (m. 1984) – 115 ani

– 1901: S-a născut Richard Carol Oschanitzky, compozitor, dirijor, pianist, actor şi profesor (m. 1971)

– 1905, 17/30: S-a născut Dionisie M. Pippidi, istoric, arheolog şi epigrafist; cunoscător al antichităţii greco-romane, a adus contribuţii remarcabile atât în domeniul literaturii şi religiei antice, cât mai ales în cel al istoriografiei şi epigrafiei; lui i se datorează prima sinteză a istoriei oraşelor greceşti din Dobrogea (Histria, Callatis şi Tomis) şi a raporturilor acestora cu geţii; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1993) – 115 ani

– 1912: A murit Spiru Haret, matematician, sociolog (a întrevăzut posibilitatea aplicării matematicii la studiul societăţii), pedagog şi om politic liberal; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice în mai multe rânduri, a reorganizat pe baze moderne învăţământul românesc de toate gradele; membru titular al Academiei Române din 1892, vicepreşedinte al acestui for (1904-1907) (n. 1851)

– 1925: S-a născut regizorul de teatru şi film Horea Popescu; director artistic al Teatrului Naţional Bucureşti timp de peste două decenii (m. 2010) – 95 de ani

– 1928: S-a născut economistul Aurel Gh. Iancu; studii privind problemele de repartiţia veniturilor şi de mecanism economic; creșterea economică este domeniul în care a adus printre cele mai importante contribuții științifice; membru titular al Academiei Române din 2001

– 1940: S-a născut fotbalistul și antrenorul Nicolae Lupescu, o legendă a echipei Rapid; tatăl fotbalistului Ionuț Lupescu (m. 2017) – 80 de ani

– 1941: S-a născut criticul literar Liviu Petrescu; soţul Ioanei Petrescu, istoric şi critic literar (m. 1999)

– 1942: A murit matematicianul Ernest Abason; contribuţii în domeniul funcţiilor periodice, în mecanică şi electricitate (n. 1897)

– 1944: A murit Ioan Andrieşescu, arheolog, specialist în istoria Comunei Primitive; împreună cu Vasile Pârvan, este considerat creatorul şcolii arheologice româneşti; a pus bazele unei noi specialităţi în istoriografia română – preistoria; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (n. 1888)

– 1949: S-a născut istoricul Ioan Haţegan, care şi-a dedicat o mare parte din viaţă pentru studierea istoriei Timişoarei şi a Banatului

– 1949: S-a născut taragotistul Sergiu Cipariu (m. 2020)

– 1962: A murit Aurelia Cionca, pianistă şi profesoară (n. 1888)

– 1976: A murit Bartális János, poet de naţionalitate maghiară din România (n. 1893)

– 1985: A murit Liviu Rusu, psiholog, estetician, critic şi istoric literar, comparatist; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (n. 1901) – 35 de ani

– 2010: A murit Dan Ştefănică, compozitor, instrumentist, orchestrator şi dirijor (n. 1944) – 10 ani

– 2015: A murit George G. Potra, istoric, cercetător şi ziarist; a fost coordonatorul „Colecţiei de documente politico-diplomatice Nicolae Titulescu”, sub egida Fundaţiei Europene Titulescu; a publicat circa 50 de volume, singur sau în colaborare: ediţii de documente, monografii pe probleme de politică externă sau de istoria culturii, traduceri ale unor lucrări de antropologie, lucrări de istorie politico-diplomatică, ale unor volume dedicate războiului rece, serviciilor secrete, traduceri din literatura engleză, americană, franceză şi rusă (n. 1940) – 5 ani

– 2016: A murit Flavia Buref, actriţă, poetă, realizatoare de emisini de radio şi TV, scriitoare, scenaristă, traducătoare, autoare de versuri pentru muzică şi musicaluri (n. 1934)

– 2016: A murit inginerul Constantin Stroe, care şi-a dedicat aproape 50 de ani din viaţă industriei auto din România; fost director al uzinei Dacia, preşedinte al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România; fost preşedinte al echipei de fotbal FC Argeş (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare al UE

-Bruxelles: Reuniunea miniștrilor UE pentru mediu

– Luxemburg: Decizia Curții de Justiție a UE privind legislația maghiară în materie de azil

-Luxemburg: Decizia Curții Europene de Justiție privind protecția brânzei “Morbier” de origine controlată (DOC)

-Moscova: Conferința de presă anuală a președintelui us Vladimir Putin, prin videoconferință

-Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei

– Manila: Directorul regional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Pacificul de Vest, Takeshi Kasai, oferă date actualizate privind pandemia de COVID-19, în regiunea a 37 de teritorii din Australia, Noua Zeelandă și Marea Britanie, Filipine, Japonia, China și Coreea de Sud

– Edinburgh, Regatul Unit al Marii Britanii: Audierea pentru extrădarea activistei catalane de independență Clara Ponsatí

– Paris: Senatorii dezbat politica de migrație

– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei

– Sidi Bouzid, Tunisia: Sunt marcați 10 ani de la sinuciderea lui Mohamed Bouazizi, punctul de plecare al Primăverii arabe

– Rabat, Maroc: Conferință bilaterală la nivel înalt în prezența șefului guvernului spaniol Pedro Sanchez

-Alger, Algeria: Proces în apel al activistei Amira Bouraoui

– Yaoundé, Camerun: Începe procesul a trei soldați urmăriți penal pentru uciderea a 13 civili

– Mersin, Turcia: Campionatele Europene feminine de gimnastică artistică (17 – 20 dec.)

– Lausanne, Elveția: Ceremonie de decernare a Premiilor The Best ale FIFA (Federația Internațională de Fotbal Asociație) – The Best FIFA Football Awards

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Regatului Bhutan (aniversarea încoronării primului rege ereditar – 1907)

– 1273: A murit Djalal Al-Din Rumy, unul dintre marii mistici şi poeţi ai literaturii persane; în întreaga lui creaţie el a proslăvit iubirea divină (n. 1207)

– 1562: A murit Adrian Willaert, compozitor flamand (n. ~1490)

– 1749: S-a născut Domenico Cimarosa, compozitor italian (m. 1801)

– 1770: La această dată a fost botezat compozitorul german Ludwig van Beethoven, unul din cei mai mari din istoria muzicii; cunoscut şi ca „Titanul de la Bonn” (oraşul în care s-a născut), este compozitorul clasic ce deschide uşile către Romantism (m. 1827) – 250 de ani

– 1778: S-a născut Sir Humphry Davy, chimist şi fizician englez; unul dintre fondatorii electrochimiei (m. 1829)

– 1830: A murit Simón Bolívar, general şi om politic venezuelean, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină de sub dominaţia spaniolă (1810-1826); numit adesea „George Washington al Americii de Sud”, datorită contribuţiei sale la eliberarea a cinci ţări (Columbia, Venezuela, Ecuador, Peru şi Bolivia); preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (n. 1783) – 190 de ani

– 1830: S-a născut scriitorul francez Jules de Goncourt (m. 1870) – 190 de ani

– 1853: S-a născut bacteriologul francez Pierre Paul Émile Roux; director al Institutului Pasteur (1904-1933); a descoperit (1890), împreună cu Alexandre Yersin, bacilul difteriei şi a aplicat pentru prima dată seroterapia difterică (1894); membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (m. 1933)

– 1870: A murit compozitorul italian Saverio Mercadante (n. 1795) – 150 de ani

– 1885, 17/29: A murit Giovenale Vegezzi-Ruscalla, publicist şi om politic italian; în 1830 a întreprins o călătorie de studii în Transilvania şi Banat, după care, la întoarcerea în Italia, a învăţat limba română şi a declanşat o vastă campanie de apărare a drepturilor românilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1869) (n. 1799) – 135 de ani

– 1897: S-a născut poetul polonez Wladyslaw Broniewski (m. 1962)

– 1903: S-a născut prozatorul american Erskine Preston Caldwell; a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea temelor sociale din literatura americană a secolului XX (m. 1987)

– 1905, 17/30: S-a născut Daniil Kharms (pe numele său adevărat Daniil Ivanovich Iuvachev), poet, autor şi dramaturg rus (m. 1942) – 115 ani

– 1906: A murit Ignác Acsády (Ignác Adler), scriitor, publicist şi istoric maghiar de origine evreiască (n. 1845)

– 1907: A murit Sir William Thomson (mai târziu lord Kelvin), fizician şi matematician englez de origine irlandeză; contribuţii în termodinamică şi în electromagnetism; a propus scara termometrică absolută Kelvin; a elaborat teoria circuitelor electrice rezonante, punând bazele telegrafiei (n. 1824)

– 1923: S-a născut Jaroslav Jan Pelikan, istoric şi teolog ortodox, profesor american; unul dintre cei mai importanţi istorici ai creştinismului. A scris aproape 40 de cărţi, dintre acestea, lucrarea de referinţă în cinci volume „The Christian Tradition: A History of the Development of Doctrine [Tradiţia creştină. O istorie a dezvoltării tradiţiei] (1971-1989)” este recunoscută ca fiind prima istorie de acest gen (m. 2006)

– 1925: S-a născut scriitorul francez Alphonse Boudard (m. 2000) – 95 de ani

– 1928: A murit lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei ”Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat ”Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (n. 1875)

– 1930: A murit Peter Warlock (pseudonimul lui Philip Arnold Heseltine), compozitor, critic muzical și editor britanic (n. 1894) – 90 de ani

– 1936: S-a născut Papa Francisc (născut Jorge Mario Bergoglio, la Buenos Aires, într-o modestă familie de imigranţi italieni); este al 266-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013; a fost membru al ordinului „Societatea lui Isus” (începând cu 1958) şi arhiepiscop de Buenos Aires din 1998; este primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731-741), deşi e născut din părinţi italieni, primul papă originar de pe continentul sud-american şi primul papă iezuit; membru de onoare al Academiei Române din noiembrie 2017. NOTĂ: Este cel de-al doilea Suveran Pontif care a vizitat țara noastră, în perioada 31 mai – 2 iunie 2019, după ce în mai 1999, Sfântul Ioan-Paul al II-lea făcea o vizită istorică în România, fiind prima călătorie apostolică a unui Papă al Romei într-o țară majoritar ortodoxă

– 1942: A murit matematicianul Ernest Abason; contribuţii în domeniul funcţiilor periodice, în mecanică şi în electricitate (n. 1897)

– 1943: S-a născut actorul de film britanic Christopher Cazenove (m. 2010)

– 1947: A murit scriitorul francez Tristan Bernard (n. 1866)

– 1964: A murit fizicianul american de origine austriacă Victor Franz Hess; a descoperit şi studiat razele cosmice; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1936, împreună cu americanul Carl David Anderson (care a descoperit în radiaţia cosmică pozitronul) (n. 1883)

– 1975: S-a născut Milla Jovovich, top-model, designer de modă, actriţă de film și cântăreață americană de origine ucraineană – 45 de ani

– 1987: A murit (la Northeast Harbor-Maine/S.U.A.) scriitoarea franceză Marguerite Yourcenar, prima femeie aleasă ca membru al Academiei Franceze, în 1980; câştigătoare a Premiilor Femina şi Erasmus (n. 1903)

– 1999: A murit cântărețul, saxofonistul de jazz, compozitorul și producătorul american Grover Washington, Jr; unul dintre fondatorii genului de jazz neted (n. 1943)

– 2009: A murit Dan O’Bannon, scenarist şi regizor american de filme science-fiction şi horror (n. 1946)

– 2011: A murit Cesaria Evora, cântăreaţă din Republica Capului Verde (n. 1941)

– 2011: A murit Kim Jong-Il, politician nord-coreean (fiul lui Kim Ir-sen, fondatorul Republicii Populare Democrate Coreene (Coreea de Nord), decedat în anul 1994); liderul suprem al Coreei de Nord din 1994; preşedintele Comisiei Naţionale de Apărare, secretar general al Partidului Muncitoresc din Coreea, partidul de guvernământ din 1948, şi comandantul suprem al Armatei Populare Coreene (n. 1942)

– 2016: A murit medicul american Henry Judah Heimlich; a inventat, în 1974, tehnica salvatoare care utilizează presiunea aplicată pe abdomen pentru a elibera căile respiratorii blocate ale unei persoane (n. 1920)

– 2018: A murit Galt MacDermot, compozitor, scriitor de teatru muzical și pianist canadian-american; cunoscut pentru celebrele musicaluri jucate pe Broadway „Hair” și „Doi gentlemeni din Verona”; muzica lui a avut un impact imens asupra hip-hop-ului (n. 1928)

– 2018: A murit Penny Marshall, actriță, producătoare și regizoare americană; prima femeie care a câştigat peste 100 de milioane de dolari cu un film („Big”) (n. 1943)