Calendarul zilei – 26 noiembrie
Publicat de Codrin RAITA, 26 noiembrie 2020, 05:00 / actualizat: 27 noiembrie 2020, 14:49
EVENIMENTE INTERNE
– Academie
* Centrul European de Studii în Probleme Etnice, împreună cu Institutul de Sociologie al Academiei Române, cu sprijinul Bibliotecii Academiei Române, organizează Conferința „Europa Trianonului”, prilej cu care vor avea loc vernisarea expoziției fotografice dedicată împlinirii a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon și lansarea cărții „Sociologia și Geopolitica Trianonului” (coord. Ilie Bădescu, Cristi Pantelimon, Radu Baltasiu) – ora 11:00, la Sala Expoziție a Bibliotecii Academiei Române din București, cu sediul în Calea Victoriei nr. 125. Vor conferenția acad. Ilie Bădescu, prof.univ. Ion Scurtu, prof.univ.dr. Corneliu-Mihai Lungu și specialiști din cadrul celor două institute ale Academiei Române
– Cultură
* Programul Festivalului Internaţional Propatria – Tinere talente românești – ediţia a X-a
(20 noiembrie – 1 decembrie 2020):
- Recital de pian Axia Marinescu – Franța – ora 19:00, transmisie on-line pe pagina https://www.facebook.com/propatriafestival/- înregistrare realizată la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Printre partenerii media: Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Actualităţi
* București/ Cluj-Napoca/ Iași/ Timișoara: România se alătură celei de-a patra ediţii a Festivalului Internaţional al Culturilor Digitale Novembre numérique/Noiembrie Digital, lansat de Institutul Francez din Paris, care se desfășoară pe cinci continente, între 1 și 30 noiembrie. În cadrul Festivalului, Institutul Francez din România organizează o serie de ateliere, spectacole, mese rotunde și webinarii dedicate creației digitale sub toate formele: realitate virtuală, jocuri video, benzi desenate create pe calculator, realitate augmentată, tehnologii de ultimă generație etc. Evenimentul se va desfășura într-un format mixt (online și offline). Publicul va putea urmări toate activitățile organizate de echipele Institutului Francez din România la București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, fără a ține cont de restricțiile geografice care existau în anii precedenți. Printre partenerii media: Radio România Internațional, Radio România Cultural. Din program:
- ora 19:00 – #FLUID (queer performance) – concert difuzat online, via Facebook. Queer act–ul #FLUID propune un concert performativ care creează un spațiu sigur în care certitudinile, regulile sociale și timpul linear se disipă. Discursul artistic al duo–ului mizează pe incluziune, explorând atent politicile corpului și potențialul acestuia de a deconstrui structurile represive ale societății patriarhale
– S-a întâmplat într-o zi de 26 noiembrie
* Cu 188 de ani în urmă (1832), la New York, era pus în funcțiune primul tramvai din lume care circula în oraş. Tramvaiul a fost inventat în 1775 de englezul John Outram. Acest vehicul destinat transportului în comun circula pe şine din fontă şi era tras de doi cai, dar nu era folosit în oraş. Cel care a construit primul tramvai urban a fost John Stephenson. Acest mijloc de transport în comun făcea legătura între Manhatann şi Harlem. La inaugurare au participat, drept pasageri, primarul oraşului şi cei mai importanţi demnitari din New York. În cele trei vagoane trase de 4 cai încăpeau 30 de pasageri. Tramvaiul a devenit în foarte scurt timp extrem de popular şi de rentabil în New York, iar în 1852 francezul Emil Loubat, solicitat de americani, a avut ideea încastrării şinelor în pavaj. El a construit linia de pe Strada nr. 6 din New York. Prima ţară din Europa unde s-a introdus tramvaiul a fost Franţa, care, în 1854, îi solicită lui Loubat să construiască şi în Paris, de-a lungul Căii Debilly, prima linie de tramvai, cunoscută sub denumirea de „Calea ferată americană”. La Paris, însă, mijlocul de transport a avut nevoie de mai mult timp pentru a deveni apreciat şi folosit
* Acum 146 de ani (1874) Parlamentul ungar a votat o serie de legi electorale care s-au aplicat şi în Transilvania; marea masă a românilor era exclusă de la vot
* Cu 129 de ani în urmă (1891), Societatea Română de Timbrologie (preşedinte – Dumitru C. Butculescu), organizată definitiv în luna noiembrie 1891, şi-a schimbat denumirea în Societatea Filatelică Română, prilej cu care s-a adoptat şi „Statutul de funcţionare” (26.XI/10.XII)
* Acum 111 ani (1909) a avut loc, la Teatrul Naţional din Bucureşti, premiera piesei „Viforul”, de Barbu Ştefănescu-Delavrancea
* Acum 103 ani (1917) România semna, la Focşani, armistiţiul cu Puterile Centrale, ca urmare a condiţiilor militare intervenite în urma armistiţiului ruso-german de la Brest-Litovsk (26.XI/9.XII). Începute la 24 noiembrie 1917, în Casa Apostoleanu din Focşani, negocierile au durat până pe 26 noiembrie, când a fost adoptată forma finală a armistiţiului. Între prevederile documentului se aflau obligaţia suspendării ostilităţilor pe întregul front răsăritean şi interdicţia dislocării unor efective militare într-un procent mai mare de 10% din totalul armatelor prezente pe acest front. Armistiţiul a fost prelungit de mai multe ori, până la încheierea Păcii de la Bucureşti, dar ostilităţile au continuat sub o altă formă. A rămas celebră Bătălia de la Galaţi între ruşi şi români (pe atunci încă aliaţi), cu un deznodământ unic în istoria Primului Război Mondial, când ruşii s-au predat armatelor germane; bătălia a fost considerată prima în care s-au folosit, concomitent, trupe terestre, marine şi de aviaţie
* Cu 98 de ani în urmă (1922) egiptologul englez, Howard Carter, descoperea, în Valea Regilor (porţiune pe versantul drept al văii Nilului), mormântul faraonului egiptean Tutankhamon (1333-1325 î.H)
* Se împlinesc 80 de ani (1940), de când, în închisoarea Jilava au fost împuşcaţi de legionari 64 de demnitari ai regimului carlist, participanţi la represiunile antilegionare (între ei, Gheorghe Argeşanu, fost prim-ministru, g-ral Gabriel Marinescu, fost ministru de interne, Victor Iamandi, fost ministru de justiţie, Mihail Moruzov, fostul şef al Serviciului Secret de Informaţii) (26/27)
* În urmă cu 63 de ani (1957), Adunarea Generală a ONU adopta în unanimitate rezoluţia iniţiată de România, intitulată „Bazele cooperării economice internaţionale”. Aceasta este prima rezoluţie iniţiată de România la ONU
* Se împlinesc 55 de ani (1965) de la lansarea primului satelit artificial francez, „Astérix-1”, de la baza spațială de la Hammaguir, din vestul Algeriei. Denumit inițial A-1, adică primul satelit al Armatei franceze, mai târziu a fost redenumit după popularul personaj de desene animate Astérix
* Cu 52 de ani în urmă (1968) era adoptată Convenţia ONU privind imprescriptibilitatea crimelor de război şi a crimelor împotriva umanităţii, la a 23-a sesiune a Adunării Generale a ONU (a intrat în vigoare la 11.XI.1970), semnată de România, la 17 aprilie 1969
* În urmă cu 32 de ani (1988) avea loc prima ediție a Premiilor Academiei Europene de Film (Berlin), ce răsplătesc, anual, cele mai importante realizări cinematografice europene. Inițial denumite Premiile Felix, li s-a schimbat denumirea în 1997. Începând tot cu acel an, ceremonia este găzduită, la fiecare doi ani, de Berlin, iar între, de diverse orașe europene; cel mai bun film al primei ediții a fost ”A Short Film About Killing” (Krotki film o zabijaniu), producție poloneză a regizorului Krzysztof Kieslowski, iar cel mai bun regizor european a fost desemnat germanul Ernst Wilhelm Wenders
* 10 atacuri teroriste simultane au avut loc, în urmă cu 12 ani (2008), în cel mai mare oraș din India, Mumbai. Cel puțin 200 persoane, printre care s-au numărat şi zeci de străini, au murit și alte sute de oameni au fost răniți. Atacurile s-au produs în South Mumbai, în gara Chhatrapati Shivaji Terminus, la două hoteluri de 5 stele, la restaurantul turistic Leopold Café, la spitalul Cama și la sediul poliției
Aniversări – Comemorări
– 1826: S-a născut Alexandru Roman, publicist şi om politic; unul dintre conducătorii luptei politice a românilor transilvăneni; deputat în Parlamentul ungar; a editat, la Budapesta, ziarele româneşti „Concordia” (1861-1866) şi „Federaţiunea” (1868-1876); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1897)
– 1834: S-a născut Nicolae Predescu, prozator şi eseist (m. 1906)
– 1875: S-a născut prozatorul Ioan Adam, autorul mai multor nuvele şi romane de orientare sămănătoristă (m. 1911) – 145 de ani
– 1892: S-a născut medicul şi profesorul Valeriu (Lucian) Bologa; contribuţii la istoria medicinii româneşti şi universale; fondatorul şcolii de istoria medicinii din Cluj-Napoca (m. 1971)
– 1893: S-a născut actorul Nicolae Băltăţeanu (m. 1956)
– 1896: S-a născut Dumitru Murăraşu, istoric literar, editor şi traducător; cunoscut îndeosebi ca exeget şi în acelaşi timp unul dintre cei mai importanţi şi fideli editori ai operelor lui Mihai Eminescu (m. 1984)
– 1901: S-a născut (la Ohrida, Macedonia) Mihail Drumeş (pseudonimul lui Mihail V. Dumitrescu), prozator şi dramaturg (m. 1982)
– 1909: S-a născut Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, prozator, memorialist şi eseist francez de origine română; reprezentant de seamă al teatrului absurdului, membru al Academiei Franceze şi membru post-mortem al Academie Române din 2009 (m. 1994). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii şi stilul vechi 13 noiembrie 1909
– 1914: S-a născut geofizicianul şi profesorul Liviu Constantinescu; considerat, alături de Sabba S. Ştefănescu, fondator al şcolii române de geofizică; contribuţii în seismologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1997)
– 1925: S-a născut Ion Omescu, dramaturg, poet, prozator, eseist, traducător; în perioada 1947-1953 face închisoare pentru încercare de trecere frauduloasă a graniţei; după eliberare va scrie un text despre condiţiile din închisorile comuniste, interceptat de Securitate, pentru care va mai fi închis între anii 1957 şi 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); în 1972, invitat în Anglia la Festivalul de teatru de la Stratford on Avon, va cere azil politic în Franţa (m. 2000, la Paris) – 95 de ani
– 1926: S-a născut Tudor Opriş, poet, eseist, memorialist, traducător, critic şi istoric literar, profesor, animator şi cultivator de tinere talente literare; este socotit primul istoriograf al revistelor şcolare (născute la noi în 1834) şi al debutului şcolar al scriitorilor români din 1820 până în anul 2000; a tipărit, între 1960 – 2011, peste 80 de cărţi de ştiinţă literaturizată, fiind creatorul în ţara noastră a ştiinţelor distractive şi enciclopediilor pentru copii; iniţiator, începând din anul 1966, al concursurilor naţionale de creaţie şi presă şcolară (m. 2015)
– 1927: S-a născut actriţa Dorina (Doti) Stanca, soţia scriitorului şi regizorului Radu Stanca (m. 2019)
– 1928: S-a născut dirijorul şi compozitorul Stelian Olariu; timp de jumătate de secol maestru dirijor al coralei Operei din Bucureşti (m. 2017)
– 1929: S-a născut Ion Vlad, critic şi teoretician literar, eseist, publicist și profesor
– 1933: S-a născut Alexandru Şumski, muzicolog, pianist, dirijor, compozitor şi profesor; stabilit în Germania din 1972
– 1944: S-a născut Sorin Alexandru Satmari, cunoscut gazetar de presă sportivă (m. 2017)
– 1949: S-a născut Ivan Patzaichin, multiplu campion olimpic, mondial şi european la kaiac-canoe (cel mai titrat canoist român din toate timpurile); fost antrenor al lotului olimpic român de kaiac-canoe
– 1955: S-a născut soprana şi profesoara Ioana Bentoiu, stabilită în Elveţia – 65 de ani
– 1956: A murit matematicianul şi astronomul Constantin Popovici; organizator (1913) al Observatorului astronomic din Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1878)
– 1967: S-a născut pianista şi profesoara Dana Ciocârlie, stabilită din 1990 în Franţa
– 1968: S-a născut Francisc Vaştag, fost boxer amator şi fost antrenor al lotului naţional de box; primul campion mondial din istoria boxului românesc (1989); multiplu campion european şi mondial
– 1970: A murit Vladimir Streinu (pseudonimul lui Nicolae Iordache), critic şi istoric literar, poet, eseist, analist politic, publicist şi traducător (a tradus şi comentat de la Balzac la Hemingway, Anouilh, Gide, Esenin, Maiakovski); a fost un exeget shakespearean şi proustian; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (n. 1902) – 50 de ani
– 1971: S-a născut soprana Mirela Zafiri, de la Opera din Braşov (m. 2012)
– 1984: S-a născut Ana Maria Brânză, scrimeră specializată pe spadă; a fost declarată cea mai bună spadasină din lume în sezoanele 2007–2008, 2008–2009, și 2012–2013, egalând recordul deținut de franțuzoaica Laura Flessel-Colovic; desemnată, de către Federaţia Română de Scrimă, cea mai bună scrimeră română a anului 2018
– 2008: A murit inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1922, la Leova/Cahul, azi în R. Moldova)
– 2009: A murit scrimera Ecaterina Stahl-Iencic (n. 1946)
– 2010: A murit pictorul Constantin Dipşe (n. 1917) – 10 ani
– 2013: A murit Temistocle Popa (pseudonimul artistic al lui Mistocli Popa), compozitor, instrumentist (flaut, saxofon) şi actor de film (n. 1921)
– 2014: A murit Sorin Preda, jurnalist, scriitor şi profesor (n. 1951)
– 2015: A murit Antoaneta Ralian, una dintre cele mai prolifice traducătoare din literatura engleză și americană, publicistă (n. 1924) – 5 ani
– 2015: A murit omul de radio Victor Spirache; printre emisiunile realizate la Radio România au fost: „Matinal”, „Post Meridian”, „Sută la sută country” „Care mai de care”, „Ascultă noaptea”; a fost redactor la Radio Timişoara (1990-1991); în perioada 1991 – 2000 a fost mai întâi redactor acreditat al Radio România Actualităţi la Senatul României, iar mai apoi, realizator de emisiuni la Radio România Actualități; pentru o perioadă a coordonat Bucureşti FM (Antena Bucureştilor în acea vreme) din postura de redactor-şef; din septembrie 2000 a fost realizator la Radio România Actualități; în 24 octombrie 2003, a fost decorat cu ordinul „Meritul cultural” clasa I, Categoria F „Promovarea culturii”, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de radiodifuziune românească (n. 1959) – 5 ani
EVENIMENTE EXTERNE
– Tokyo, Japonia: Sesiunea parlamentară a Dietei naționale (26 nov. – 5 dec.)
– Beijing: Conferință de presă lunară a Ministerului Apărării din China
– Phnom Penh, Cambodgia: Începutul procesului mai multor oponenți politici
-Pontoise, Franța: Procesul imamului pakistanez de la Villiers-le-Bel urmărit penal pentru „apologia terorismului”
-Ankara, Turcia: Urmează un verdict la procesul celor 475 de persoane care au încercat o lovitură de stat în anul 2016
– Paris: Salonul Virtuality al realității virtuale (26 – 27 nov.)
– Lisabona, Portugalia: Vot asupra bugetului pe anul 2021: adoptarea finală de către Parlament (26 – 27 nov.)
– Dubai, Emiratele Arabe Unite: Primul zbor direct Dubai-Tel Aviv al companiei Flydubai
– Alger: Procesul membrilor Adunării de acțiune pentru tineret (RAJ)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Internaţională a Carenței de Fier”, marcată din 2015, atrage atenția asupra importanței recunoașterii multiplelor simptome asociate carenței de fier, care afectează 30% din populația lumii, conform Organizației Mondiale a Sănătății
– Statele Unite ale Americii: „Ziua Recunoştinţei” (Thanksgiving Day); în decembrie 1941, Congresul SUA a aprobat o rezoluţie prin care a patra zi de joi din noiembrie a devenit oficial sărbătoare naţională a SUA; „Ziua Recunoştinţei” aminteşte de miraculoasa recoltă care, în anul 1621, a salvat viaţa primilor imigranţi sosiţi în Lumea Nouă de pe îndepărtatele meleaguri britanice. NOTĂ: Ziua naţională a SUA se marchează la 4 iulie
– 1855: A murit poetul polonez Adam Mickiewicz (n. 1798) – 165 de ani
– 1857: A murit Joseph Eichendorff, poet şi romancier german, ultimul mare reprezentant al şcolii romantice germane (n. 1788)
– 1864: S-a născut astronomul francez Auguste Honoré Charlois, cunoscut mai ales pentru descoperirea a 101 asteroizi (m. 1910)
– 1894: S-a născut Norbert Wiener, matematician american (lucrări în domeniile teoriei probabilităţilor, teoriei cuantelor, teoriei relativităţii şi al electrotehnicii); considerat fondatorul ciberneticii ca o nouă ştiinţă („Cibernetica”, 1948) (m. 1964). NOTĂ: Lucrarea sa, „Cibernetica”, a apărut, însă, la zece ani după apariţia lucrării „Psihologia consonantistă”, în limba franceză, a medicului român Ştefan Odobleja (autorul primei variante a concepţiei cibernetice generalizate)
– 1898: S-a născut chimistul german Karl Ziegler, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1963, alături de chimistul italian, Giulio Natta (m. 1973)
– 1918: S-a născut Patricio Aylwin Azocar, avocat şi om politic chilian; fost preşedinte al Republicii Chile (1990-1994), artizanul tranziţiei democratice după dictatura militară a lui Augusto Pinochet (m. 2016)
– 1919: S-a născut scriitorul şi editorul american Frederik (George) Pohl; unul dintre întemeietorii genului SF (m. 2013)
– 1925: S-a născut pianistul american Eugene Istomin (m. 2003) – 95 de ani
– 1929: S-a născut Slavko Avsenik, compozitor şi muzician sloven (m. 2015)
– 1931: S-a născut Adolfo Pérez Esquivel, arhitect şi sculptor argentinian; militant pentru drepturile omului în ţara sa; secretar general al organizaţiei „Pace şi justiţie în America Latină” (1974-1986); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1980
– 1933: S-a născut Tony (Anthony) Verna, regizorul american de televiziune care a inventat, în 1963, „reluările instantanee” din timpul transmisiunilor sportive (m. 2015)
– 1939: S-a născut Tina Turner (numele real: Ann Mae Bullock), cântăreață și compozitoare pop-rock, actriță și scriitoare afro-americană; considerată „Regina Rock and Roll”
– 1948: S-a născut Elizabeth Helen Blackburn, biolog american de origine australiană; Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2009, împreună cu Jack Szostak și Carol Greider, pentru descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și de enzima telomerază
– 1963: A murit (în California/SUA) soprana italiană Amelita Galli-Curci (n. 1882)
– 1968: A murit scriitorul german Arnold Zweig (n. 1887)
– 1981: S-a născut cântăreaţa şi compozitoarea britanică Natasha Bedingfield
– 1987: A murit compozitorul francez Emmanuel Bondeville (n. 1898)
– 1999: A murit antropologul american de origine britanică Ashley Montagu, care s-a remarcat prin lucrarea „The Natural Superiority of Women” (n. 1905)
– 2004: A murit cineastul francez Philippe de Broca (n. 193)
– 2012: A murit chirurgul american Joseph Murray; contribuţii marcante în chirurgia plastică; împreună cu medicii din echipa sa a reuşit primul transplant al unui organ uman, la 23 decembrie 1954 (a prelevat un rinichi de la un geamăn monozigot şi l-a transplantat fratelui acestuia, deschizând astfel un nou domeniu în medicină); Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi (n. 1919)
– 2013: A murit fotograful şi pictorul american Saul Leiter, pionier al fotografiei în culori (n. 1923)
– 2018: A murit Bernardo Bertolucci, regizor de film, scenarist, producător și poet italian; personalitate marcantă a cinematografiei italiene din a doua jumătate a secolului al XX-lea, autorul unor filme celebre precum „Ultimul tango la Paris” şi „Ultimul împărat” (n. 1941)
– 2018: A murit Stephen Hillenburg, realizator american de desene animate (creatorul serialului „SpongeBob SquarePants”), actor de voce și profesor (n. 1961)