Calendarul zilei – 22 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 noiembrie 2020, 05:00 / actualizat: 22 noiembrie 2020, 10:10

EVENIMENTE INTERNE

– Mediu

* A patra ediţie a „GreenTech Film Festival” (16 – 22 nov.) se desfăşoară exclusiv online, pe canalele asociate platformei şi aduce în atenţie evenimente care abordează teme precum: biodiversitatea din România, energia regenerabilă, tehnologie şi inovaţie pentru combaterea schimbărilor climatice şi proiecţii de film apreciate la ediţiile anterioare sau văzute în premieră anul acesta. Programul zilei:

• proiecţia „In the forest of huckybucky” (2016), cu sprijinul: Ambasada Norvegiei la Bucureşti – online, greentechfilmfestival.ro
• proiecţiile „The rise of vertical farming” (2017), „In-vitro meat” (2018), „The breakthrough in renewable energy” (2016), „Blue heart” (2018) – online, greentechfilmfestival.ro
• proiecţia „Artifishal” (2019) – online, pe eventbook.ro

– Cultură

* Concert din seria „Trio Affresco: Anul Beethoven” – ora 19:00, eveniment transmis de Filarmonica „George Enescu”, pe canalele online ale instituţiei şi, ulterior, de canalul TV Trinitas, în parteneriat cu Radio România Muzical. Înregistrările vor putea fi ascultate pe canalele online ale Filarmonicii „George Enescu” site (https://www.fge.org.ro/), pe pagina de Facebook (https://www.facebook.com/filarmonica.george.enescu/) şi pe canalul YouTube (https://bit.ly/2wMctlw). Trio Affresco este format din Ion Bogdan Ştefănescu – flaut, Vlad Maistorovici – vioară, Diana Ionescu – pian, invitat Ştefan Cazacu – violoncel, într-un program M. A. Turnage – Seven Pint-sized Pieces pentru vioară şi pian şi Ludwig van Beethoven – Simfonia nr. 1, în major, op. 21

* Cea de-a 30-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru va avea loc în format multimedia (online, tv, radio), în perioada 22 – 29 noiembrie, sub motto-ul „FNT 30/ FNT Altfel” și având, printre altele, ca spectacole invitate, „Electra” de la Théâtre National de Chaillot şi „Livada de vişini” de la Piccolo Teatro Milano. Direcţia artistică şi selecţia programului aparţin criticilor de teatru Ludmila Patlanjoglu, Maria Zărnescu şi Călin Ciobotari. Programul FNT 2020 va cuprinde secțiuni ca: FNeuitareT, FNelinişteT, arta ACTORULUI mare, Premieră în FNT – „Caligula”, de Albert Camus, traducerea Alice Georgescu, adaptarea pentru televiziune Diana Dumitru, Ovidiu Guzu şi Silviu Jicman, regia Silviu Jicman, scenografia Bristena de Saatmari, muzica Gabriel Basarabescu, spectacol al Casei de Producţie TVR, Spectacolul ascuns, Spectacole invitate, „Vorbe, vorbe, vorbe…” (colocvii), Esteticile pandemiei, FNT ON AIR (Radio România Cultural & Radio România Actualităţi), Spectacole premiate internaţional, Emil Boroghină în recital și Vorba de cultură. Partener de tradiție: Radio România

* Ploieşti: Cea de-a XV-a ediţie a Ploieşti Jazz Festival (25 – 29 nov.) este precedată de o campanie de promovare a evenimentului, catalogată drept „neconvenţională”, aceasta constând, printre altele, în concerte susţinute în autobuz, dar şi într-o caravană de jazz care va străbate principalele artere ale oraşului. Din programul zilei:

• ora 12:00 – „Lindy Hop by Vertigo Dance School” – Ploieşti Shopping City

– Diverse

* România se alătură celei de-a patra ediţii a Festivalului Internaţional al Culturilor Digitale Novembre numérique/Noiembrie Digital, lansat de Institutul Francez din Paris, care se desfășoară pe cinci continente, între 1 și 30 noiembrie. În cadrul Festivalului, Institutul Francez din România organizează o serie de ateliere, spectacole, mese rotunde și webinarii dedicate creației digitale sub toate formele: realitate virtuală, jocuri video, benzi desenate create pe calculator, realitate augmentată, tehnologii de ultimă generație etc. Evenimentul se va desfășura într-un format mixt (online și offline). Publicul va putea urmări toate activitățile organizate de echipele Institutului Francez din România la București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara fără a ține cont de restricțiile geografice care existau în anii precedenți. Printre partenerii media: Radio România Internațional, Radio România Cultural. Din programul zilei:

• ora 11:00 – Expoziţie şi ateliere de creaţie în realitate augmentată, evenimente ce fac parte din cadrul Experienţei #xpAR. Acestea sunt gratuite şi au loc în Atriumul Institutului Francez, Bd. Dacia nr.77, cu respectarea măsurilor impuse de lege pentru prevenţia răspândirii infecţiilor cu SARS-COV-2. Participarea se face prin înscriere la adresa atrium.artistique@institutfrancais.ro.

– S-a întâmplat într-o zi de 22 noiembrie

* Cu 214 ani în urmă (1806), începea un nou război ruso-turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul s-a încheiat prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia a intrat în componența Rusiei

* Acum 159 de ani (1861), Poarta otomană emitea „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, înfăptuită de facto la 24 ianuarie 1859 (unirea era recunoscută însă numai pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza). În ciuda stipulaţiilor restrictive, documentul marchează un pas important pe calea unirii depline a Principatelor (22.XI/4.XII)

* Cu 151 de ani în urmă (1869) avea loc deschiderea cursurilor Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti (22.XI/4.XII)

* În urmă cu 89 de ani (1931), se deschidea pentru public Muzeul de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr. 117. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Suțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București)

* Cu 69 de ani în urmă (1951), Organizaţia Meteorologică Mondială – OMM (fondată în 1947) devenea instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva (printre membrii fondatori figurează şi România)

* În urmă cu 53 de ani (1967), după Războiul de şase zile israeliano-arab (5-10.VI.1967), Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, Rezoluţia nr. 242, bază a viitoarelor negocieri menite să conducă la instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Aceasta prevedea retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în timpul conflictului, încheierea stării de război şi afirma dreptul tuturor naţiunilor la existenţă în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de la demisia premierului britanic Margaret Thatcher, supranumită „Doamna de Fier”. În 1975, Thatcher a preluat conducerea Partidului Conservator și patru ani mai târziu i-a învins pe laburiști. Ea a devenit prima femeie premier a țării, instalandu-se la Downing Street numărul 10 până la 22 noiembrie 1990, o guvernare-record pentru secolul al XX-lea. Caracterul său implacabil s-a întors impotriva ei, întrucât respingerea „poll tax”, un impozit local pe care nu a reușit să îl impună, a dus la sfârșitul guvernării sale. Contestată în cadrul propriului partid, ea a demisionat cu lacrimi în ochi în noiembrie 1990

* Cu 17 ani în urmă (2003) mii de opozanţi ai preşedintelui georgian Eduard Şevardnadze au ieşit în stradă, în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi. „Înarmaţi” cu trandafiri, semn că protestul se dorea a fi unul paşnic, manifestanţii au cerut anularea alegerilor legislative abia încheiate. În paralel, numeroşi observatori internaţionali au denunţat fraudele comise la scrutinul din Georgia. Preşedintele Şevardnadze a declarat starea de urgenţă, dar armata a refuzat să intervină. După o zi de demonstraţii, Şevardnadze a demisionat, alegerile au fost anulate, iar noul scrutin, din ianuarie 2004, l-a adus la putere pe tânărul Mihail Saakaşvili, liderul incontestabil al revoluţiei de la Tbilisi. Mişcarea de stradă din Georgia, care s-a încheiat fără vărsare de sânge, a intrat în istorie drept „Revoluţia trandafirilor”. Din noiembrie 2018, preşedinte al Republicii Georgia este Salome Zurabișvili, prima femeie președinte din istoria acestei țări

* Acum 16 ani (2004) s-a desfăşurat Revoluția Portocalie din Ucraina, în cadrul căreia sute de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, pentru aproximativ trei săptămâni, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie. Au obţinut anularea pentru fraudă electorală a alegerilor care îl prezentau drept câştigător pe candidatul puterii la funcţia de preşedinte, Viktor Ianukovici, permiţând prooccidentalilor Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko să ocupe funcţiile de preşedinte, respectiv prim-ministru. În prezent, funcţia de preşedinte al Ucrainei este deținută de Volodimir Zelenski

* Se împlinesc 15 ani (2005), de când Angela Merkel (n. 1954) a fost desemnată cancelar al Germaniei, devenind astfel prima femeie care a ocupat această funcţie. La 30 mai 2005, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a nominalizat-o să candideze la funcția de cancelar, contracandidatul său fiind Gerhard Schroder, de la Partidul Social Democrat (SPD). CDU a câștigat 35,3% din voturi la alegerile din 18 septembrie 2005, iar SPD a luat 34,2%, dar niciunul dintre cele două partide nu a putut forma o majoritate în Bundestag. După trei săptămâni de negocieri, CDU și SPD au ajuns la o înțelegere, conform căreia Merkel devenea cancelar, iar SPD obținea 8 din cele 16 locuri din Cabinet. Merkel a fost aleasă cancelar de majoritatea deputaților din Bundestag (397 la 217). Angela Merkel a fost realeasă, pentru a patra oară, cancelar al Germaniei, în anul 2017, după victoria întregistrată de blocul CDU/CSU, în cadrul alegerilor parlamentare care au avut loc la 24 septembrie

* Se împlinesc 5 ani (2015), de când, pentru prima dată în istoria tenisului din ţara noastră, doi sportivi români au disputat finala de dublu, în echipe diferite, a Turneului Campionilor de la Londra. Horia Tecău (România)/Jean-Julien Rojer (Olanda) i-au învins cu 6-4, 6-3 pe Florin Mergea (România)/Rohan Bopanna (India). Datorită acestui rezultat, Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer au încheiat anul 2015 pe prima poziţie în clasamentul probei de dublu din circuitul ATP

Aniversări – Comemorări

– Cristos, Regele Universului (sfârşitul Anului Liturgic) (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– 1800: S-a născut juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (m. 1847) – 220 de ani

– 1870, 22.XI/4.XII: S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1946) – 150 de ani

– 1878: S-a născut actorul Romald Bulfinski (m. 1953)

– 1884: S-a născut Alexandru Rusu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (m. 1963)

– 1890, 22.XI/4.XII: A murit folcloristul Simeon Mangiuca; studii privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; lucrări de etnobotanică; membru de onoare al Academiei Române din 1890 (n. 1831) – 130 de ani

– 1901, 22.XI/5.XII: A murit V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (n. 1834)

– 1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu (m. 1994)

– 1919: S-a născut muzicologul Romeo Ghircoiaşiu (m. 1995)

– 1919: S-a născut Petru Sfetca, poet, traducător şi publicist; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (m. 1987)

– 1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu (m. 1995)

– 1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea

– 1939: S-a născut fostul fotbalist dinamovist Vasile Anghel; a fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României (m. 2014)

– 1939: A murit actriţa Agatha Bârsescu; a jucat ca primă tragediană la Burgtheater din Viena și pe scenele multor teatre din Europa și din America (n. 1859)

– 1945: S-a născut profesor doctor Mihai Voiculescu, medic primar de medicină internă și nefrologie, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, a fondat Şcoala de Nefrologie (1995) la Institutul Clinic Fundeni, vicepreședinte al Comisiei de Medicină Internă al Academiei de Științe Medicale, decorat cu Ordinul „Serviciul Credincios” (m. 2016) – 75 de ani

– 1949: S-a născut pictoriţa Viorica Călin

– 1963: S-a născut Răzvan Bucuroiu, jurnalist, realizator TV, scriitor, eseist, editorialist și publicist creștin; director fondator al Editurii „Lumea Credinței”

– 1972: A murit fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; unul dintre fondatorii învăţământului superior în domeniul fizicii atomice şi nucleare din România; membru titular al Academiei Române din 1946 (n. 1896)

– 1978: A murit Sandu Albu, compozitor şi violonist (n. 1897)

– 1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (n. 1911)

– 2006: A murit criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (n. 1934)

– 2007: A murit părintele Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ; arhimandrit, duhovnic şi scriitor, autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator (n. 1930)

– 2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului XX şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (n. 1924)

– 2014: A murit Cornelia Maria Savu, poetă şi jurnalistă (n. 1954)

– 2014: A murit fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu; contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Dubai, Emiratele Arabe Unite: Summitul mondial anual al guvernelor (22 – 25 nov.)

– Burkina Faso: Alegeri prezidențiale și legislative

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Rugăciunea „Angelus”/”Îngerul Domnului” rostită de Papa Francisc, în Piața Sfântul Petru

– Berlin: Manifestări de marcare a 15 ani de la alegerea Angelei Merkel în funcția de cancelar al Germaniei, prima femeie care a ocupat acest post

– Londra: Sunt marcați 30 de ani de la demisia premierului britanic, Margaret Thatcher

– Alger: Redeschiderea universităților

– São Paulo, Brazilia: Paradă a comunității minorităților sexuale LGBT (22 – 24 nov.)

– Los Angeles: Premiile American Music Awards 2020, decernate în baza voturilor exprimate de fani, sunt înmânate astăzi, în cadru unei ceremonii

– Florența, Italia: Meciul de campionat Fiorentina – Benevento – ora 13:30, stadionul Artemio Franchi

– Portugalia: Ultimul Mare Premiu de MotoGP al sezonului, programat astăzi la Portimao, se desfăşoară fără spectatori din cauza crizei sanitare

A- niversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Libaneze; aniversarea proclamării independenţei – 1943

– Statele Unite ale Americii: „Zi Naţională Comemorativă” marcată în ziua asasinării (22.XI.1963), la Dallas, a preşedintelui John F. Kennedy (1917-1963)

– 1710: S-a născut compozitorul Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor german Johann Sebastian Bach (m. 1784) – 310 ani

– 1819: S-a născut scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans, şi-a luat acest pseudonim, întrucât, în acea perioadă, scrisul era considerat o activitate exclusiv masculină); George Eliot este un nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (m. 1880)

– 1840: S-a născut Émile Lemoine, inginer şi matematician francez (m. 1912) – 180 de ani

– 1842: S-a născut José María de Heredia, poet francez de origine cubaneză, maestrul modern al sonetului francez (m. 1905)

– 1849: S-a născut Fritz Mauthner, scriitor, critic de teatru și filozof german (m. 1923)

– 1852: S-a născut Paul Henri d’Estournelles de Constant, diplomat și scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1909, alături de Auguste Beernaert (m. 1924)

– 1857: S-a născut scriitorul englez George Gissing (m. 1903)

– 1869: S-a născut scriitorul, umanistul și eseistul francez André Gide; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1947 (m. 1951)

– 1873: S-a născut lingvistul italian Matteo Bartoli; specialist în limbile romanice, descoperitor al limbii dalmate, unul dintre creatorii şcolii neolingvistice; studii privind dialectul istroromân; membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1946)

– 1877: S-a născut poetul ungar Ady Endre; considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului al XX-lea, și ai literaturii maghiare (m. 1919)

– 1890: S-a născut Charles De Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (m. 1970) – 130 de ani

– 1900: A murit Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor britanic (n. 1842) – 120 de ani

– 1901: S-a născut compozitorul spaniol Joaquin Rodrigo (m. 1999)

– 1904: S-a născut fizicianul francez Louis Néel, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu fizicianul suedez Hannes Olof Gosta Alfven (m. 2000)

– 1913: S-a născut Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (m. 1976)

– 1916: S-a născut Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova (m. 1998)

– 1916: A murit scriitorul american Jack London (pe numele său adevărat John Griffith Chaney); este cunoscut pentru romanele sale mai importante: „Chemarea străbunilor” („The Call of the Wild”), 1903 şi “Colt Alb” (“White Fang”), 1906 (n. 1876)

– 1917: S-a născut Andrew F. Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, alături de Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (m. 2012)

– 1923: S-a născut regizorul de film și televiziune, producătorul și actorul canadian-american Arthur Hiller (m. 2016)

– 1924: S-a născut actriţa de film americană Geraldine Page (m. 1987)

– 1932: S-a născut actorul american Robert Vaughn (m. 2016)

– 1940: S-a născut Terry Gilliam, regizor de film, scenarist, producător, animator şi actor britanic de origine americană; membru al trupei britanice de comedie „Monty Python” – 80 de ani

– 1940: S-a născut regizorul, actorul şi scriitorul polonez Andrzej Zulawski (m. 2016) – 80 de ani

– 1946: S-a născut violonistul rus Oleg Kagan (m. 1990)

– 1947: S-a născut Alain Pâris, dirijor, producător de emisiuni muzicale, pedagog şi muzicolog francez

– 1951: S-a născut dirijorul american de origine japoneză Kent Nagano

– 1951: A murit istoricul Waclaw Chalupecky, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai istoriografiei slovace; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (n. 1882)

– 1958: S-a născut Jamie Lee Curtis, actriţă americană de film şi autoare de cărţi pentru copii; fiica actorului Tony Curtis

– 1963: A murit scriitorul englez Aldous Huxley (n. 1894)

– 1967: S-a născut jucătorul german de tenis Boris Becker; a câştigat 49 de Turnee la simplu şi 6 Grand-Slam, medaliat cu aurul olimpic şi cel mai tânăr câştigător al turneului de la Wimbledon

– 1981: A murit Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit „ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (n. 1900)

– 1984: S-a născut actriţa americană Scarlett Johansson

– 1988: A murit Erich Fried, poet şi eseist austriac; în 1938 a emigrat şi s-a stabilit la Londra; în perioada 1952-1968 a fost colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (n. 1921)

– 1993: A murit pianista rusă Tatiana Nikolaeva (n 1924)

– 1996: A murit actriţa franceză de film de origine spaniolă María Casares (n. 1922)

– 2000: A murit celebrul atlet ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (n. 1922) – 20 de ani

– 2007: A murit Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (n. 1927)

– 2012: A murit scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay (n. 1933)

– 2012: A murit Melvin „Mell” Shaw (născut: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (n. 1914)

– 2013: A murit Georges Lautner, regizor, scenarist, actor, producător francez (n. 1926)

– 2017: A murit cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (n. 1921)

– 2017: A murit baritonul rus Dmitri Hvorostovsky, supranumit „Elvis al operei” (n. 1962)