INTERVIU | Ramona Leonida, antreprenor: „Cel mai rău lucru care i se poate întâmpla unui antreprenor este să fie obligat de Guvern să își suspende activitatea”

Publicat de Doina Sirbu, 5 noiembrie 2020, 10:46

Atunci când te hotărăști să începi o afacere și să devii propriul tău șef,  sunt mai mulți pași de parcurs care depind de tipul de afacere sau de domeniul de activitate.

În primul rând trebuie să pornești de la o idee bună. Ramona Leonida – antreprenor care deține un business în organizare de evenimente și PR – a vorbit într-un interviu acordat postului Radio Constanța despre succesul în afaceri, despre cum sunt afectați întreprinzătorii de actuala pandemie,  dar și despre acțiunile de voluntariat.

Cum să ne construim o carieră sau o mică afacere?

Ramona Leonida: În primul rând ar trebui să ne descoperim înclinațiile către un domeniu sau anumite domenii încă din școală. De cele mai multe ori acest lucru nu prea se întâmplă. Și eu am fost un caz similar. Am făcut Facultatea de Psihologie dar am ajuns să organizez evenimente și să fac PR, deci cu totul altceva. Însă am reușit să pun bazele unei cariere și implicit să dezvolt o mică afacere prin dobândirea unor competențe pe care le-am deprins în cei doi ani și jumătate de activitate de voluntariat în AIESEC Constanța, în perioada studenției. Acolo am avut ocazia să concep strategii de proiecte, să vorbesc în public, să lucrez în echipă și să fiu și lider de echipă, să ajung de la o idee la un rezultat concret. Mi-a folosit foarte mult în afacere faptul că am luat în serios orice obiectiv propus, orice proiect sau rol asumat. Pentru că, deși a fost voluntariat, am avut momente foarte dificile și dacă nu aveam motivația necesară puteam să renunț. Nimeni nu mă putea forța să continui, era voluntariat. Faptul că am depășit momentele în care am lucrat sub presiune pentru a respecta termene-limită, am participat la concursul de proiecte în care strategia câștigătoare era votată în mod democratic, faptul că am cunoscut foarte multe persoane tinere dar și mulți antreprenori din țară(chiar și din străinătate),toate experiențele acestea m-au făcut să rezist în mediul de afaceri competitiv, care pentru începători poate să fie descurajant și foarte ostil. Când mi-am făcut firma mea aveam 24 de ani. Într-un fel este bine să începi tânăr o afacere pentru că nu ai obligații prea mari cum ar fi întreținerea unei familii. Iar riscurile la care te expui nu sunt așa de mari în cazul în care nu te menții pe linia de plutire. Dezavantajul este că lipsa de experiență poate fi un pericol și dacă ești prea credul vei fi repede trezit la realitate de plățile întârziate sau nerespectarea termenilor contractuali.

Și a venit anul 2020. Vă rog să ne spuneți dacă și cum v-a afectat actuala pandemie de coronavirus?

Ramona Leonida: Da, cel puțin în domeniul meu, pandemia ne-a afectat cu siguranță afacerea. Criza sanitară actuală a afectat enorm afacerile care au la bază interacțiunea dintre oameni prin restricționarea numărului de persoane aflate într-o incintă sau chiar suspendarea activității. Concret, pe timp de vară restaurantele au funcționat de exemplu mai mult pe terasă și au fost obligate să își reducă numărul de clienți. Organizând numeroase spectacole în astfel de locații, asta m-a afectat și pe mine direct. Sectorul evenimentelor de orice fel a fost foarte grav afectat. Eu, spre exemplu, din data de 8 martie nu am mai putut să organizez evenimente câteva luni bune. Norocul meu (dacă mă pot exprima așa) este că anul acesta sunt în concediu de creștere a copilului și nu am depins așa de mult de profitul realizat de firmă. Și pot să mă descurc așa undeva până în primăvară. Dar să fii obligat de Guvern să îți suspenzi activitatea este cel mai rău lucru care i se poate întâmpla unui antreprenor. Afacerile cu mulți angajați care nu sunt în domeniul IT sau medical cred că sunt cel mai grav afectate. De asemenea, firmele care au fost surprinse de această criză sanitară fără un capital de risc sau fond de rezervă vor supraviețui mult mai greu.

Reușim întotdeauna în afaceri? Stau eșecurile la baza succesului?

Ramona Leonida: Eu cred că da! Este clar că nu reușim chiar întotdeauna. În experiența mea antreprenorială de peste 9 ani m-am confruntat doar cu vreo 3 clienți foarte neserioși care nu au dorit să plătească niște servicii prestate de firma mea. Deci te poți confrunta cu situații în care muncești degeaba efectiv. Iar să stai să pierzi vremea prin tribunale nu este o soluție, mai ales dacă nu sunt sume foarte mari. Pe de altă parte există perioade supraaglomerate în care ai foarte multe contracte și cu greu faci față. Sau invers. Perioade în care abia dacă poți încheia un contract. Dacă ai și angajați, aceste fluctuații sunt dificil de gestionat. Trebuie să-ți formezi un calendar anual și să ai o planificare eficientă și cât mai predictibilă a activității. Din toate experiențele nefaste putem trage învățăminte și să evoluăm în afaceri. Important este să îți faci singur o evaluare și o autoevaluare cât mai obiective și să aduci ajustări acolo unde este necesar.

E greu…e ușor să ai un business în Constanța?

Ramona Leonida: O, da! Constanța este un oraș mai atipic, fiind oraș port și având cetățeni de multe etnii și culturi. Acest lucru înseamnă că trebuie să fii un bun cunoscător al firii umane, să fii un și mai bun comunicator și să poți depista nevoile reale din piață. Constanța a rămas în urmă cu dezvoltarea față de multe orașe din țară, ceea ce face și mai dificilă misiunea antreprenorului constănțean. De exemplu digitalizarea instituțiilor a început recent și forțat mai mult din cauza pandemiei. Birocrația și lipsa investițiilor în infrastructură și alte domenii au fost mereu piedici în dezvoltarea afacerilor din oraș. În concluzie… să fii un om de afaceri în Constanța înseamnă să te pregătești de trei ori mai bine decât un om de afaceri din București, Cluj, Sibiu, Brașov sau Oradea.

Aveți ca pasiune  voluntariatul. Cât de important este să ne implicăm în societate? Vin tinerii spre acțiuni de voluntariat?

Ramona Leonida: Eu am făcut 12 ani de voluntariat. Chiar și când am devenit antreprenor. Voluntariatul mi-a dat ocazia să cunosc oameni din domenii foarte diferite și cu experiențe sau roluri importante în societate. Mi-a plăcut de la început să mă implic și să ajut diverse categorii de oameni prin proiecte de voluntariat din mai multe considerente : este important să fii altruist și să ajuți oamenii la nevoie, fără a aștepta vreo recompensă. Astfel se va dezvolta acest model în societate și fiecare dintre noi va sări în ajutorul aproapelui. Trăim vremuri grele și dacă nu știm să fim solidari, să sprijinim chiar și oamenii cunoscuți, vom depăși mult mai greu aceste încercări ale vieții. Poate mâine tu vei fi cel care cere ajutorul. Indiferența la necazul celuilalt este din punctul meu de vedere la fel de nociv ca și corupția sau incompetența. Spre exemplu, un mic gest pe care îl fac lună de lună este să direcționez 2 euro pentru construirea unui spital de oncologie pentru copii. Această problemă a societății nu mă afectează în mod direct pe mine, acum. Dar empatizez cu acei părinți încă dinainte de a fi mamă și foarte ușor m-am hotărât să fac acest mic efort financiar. Gradul de implicare în societate se reflectă și în calitatea vieții și gradul de dezvoltare economică, educațională, culturală. Dintr-o statistică de cum câțiva ani, populația României care se implica în acțiuni de voluntariat era undeva la 1-2%, pe când în Suedia sau Germania procentul sare  lejer de 50-60%. Iată cât de relevant este să ne implicăm ca voluntari. Iar tinerii vin spre acțiuni de voluntariat fiind atrași de anumite domenii în care au nevoie de experiență și nu o pot acumula decât într-un ONG Sau pentru un CV mai bogat care să le crească șansele pentru o bursă în străinătate sau pentru un job pe viitor. Din punctul meu de vedere voluntariatul nu este foarte atractiv pentru tinerii din România. Este chiar direct proporțional cu nivelul de educație iar majoritatea tinerilor care fac voluntariat sunt la facultate. Ori noi avem în România foarte multe cazuri de analfabetism funcțional, mai ales în zona rurală. De aici putem trage concluzia că mai este de lucrat și la zona aceasta de implicare a tinerilor în voluntariat.

Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto – arhivă personală