INTERVIU | Marius Lungu, specialist în climatologie: “Vremea capricioasă ne afectează organismul care resimte din plin impactul schimbărilor meteorologice bruște”
Publicat de Doina Sirbu, 18 octombrie 2020, 09:28
Toamna și-a intrat în drepturi, iar în ultimele zile am asistat la o răcire a vremii.
Marius Lungu, specialist în climatologie și conferențiar universitar doctor în cadrul universității „Ovidius” din Constanța ne-a vorbit astăzi, la Interviul dimineții, despre cum vor fi zilele următoare în Dobrogea, despre cum ne afectează schimbările de vreme, dar și despre fenomenele climatice de risc (din ce în ce mai severe) din zona noastră.
Ce ne puteți spune despre evoluția vremii?
Marius Lungu: În ultima perioadă, și în special în ultima săptămână, constatăm cu toții că avem perte de o așa-zisă toamnă autentică. Pe 22 septembrie, la ora 16.31, Pământul a trecut prin așa-numitul punct autumnal sau echinocțiunl de toamnă, prin care ziua este egală cu noapteape tot globul, iar longitudinea astronomică a soarelui atinge valoarea de 180 de grade. Acesta este de altfel și momentul care mrcheză debutul anotimpului de toamnă astronomică în emisfera nordică, inclusiv pe teritoriul României. Zilele sunt din ce în ce mai scurte, cantitatea de energie solară care ajunge la unitate de suprafață este din ce în ce mai mică, iar variațiile de temperatură, de umezeală sau de presiune sunt din ce în ce mai bruște și mai frecvente. În ultima periodă am avut parte de o răcire a vremii. La începutul săptămânii trecute am avut temperaturi specifice lunii noiembrie. La munte s-au înregistrat temperaturi negative și chiar fenomene de iarnă: ninsoare la Bâlea Lac, la Arieșeni, s-a depus strat de zăpadă.
Cum ne afectează toate schimbările de vreme din această perioadă?
Marius Lungu: Vremea capricioasă și schimbătoare din aceste zile ne afectează organismul care resimte din plin impactul schimbărilor meteorologice bruște, simptome specifice declanșate de schimbările meteorologice: migrenele, durerile de cap, depresiile, anxietatea, amețelile, modificări ale tensiunii arteriale, dar și durerile reumatice. Un fenomen din această perioadă care poate declanșa la unele persoane anxietate și depresie este ceața, fenomen care va fi din ce în ce mai frecvent în spațiul dobrogean în lunile următoare. Acest fenomen poate provoca probleme respiratorii și pulmonare. În lipsa soarelui, creierul nostru produce mai multă melatonină, adică hormonul somnului și în cantități mai mici serotonină, numită și hormonul fericirii. Aceste fluctuații de temperatură cresc riscul declanșării mai multor afecțiuni. Căderea sau creșterea bruscă a temperaturii afectează metabolismul, iar riscul apariției bolilor precum astmul, a afecțiunilor pulmonare și respiratorii, a alergiilor, depresiei și a problemelor de nutriție este destul de ridicat. Fluctuațiile de temperatură pot conduce și la agravarea afecțiunilor cardiace. O persoană care suferă de hipertensiune (afecțiune care poate fi ținută sub control în mod normal) riscă să facă un atac de cord. Una dintre explicații ar fi că aceste schimbări de vreme interacționează cu medicamentele prescrise pacienților hipertensivi. De asemenea, din cauza aerului rece și umed, persoanele care suferă de reumatism se confruntă cu dureri foarte mari. Mai mult decât atât, fronturile de aer umed agravează diferite forme de reumatism cronic degenerativ. În momentul în care corpul este forțat să treacă brusc de la o temperatură de peste 22 de grade Celsius(așa cum am avut parte weekend-ul trecut, de exemplu) la una de 10 grade Celsius, atunci organismul este slăbit instantaneu deoarece încearcă să facă față acestei schimbări și se confruntă cu umezeală și frig. Sistemul imunitar se prăbușește încet, iar corpul devine vulnerabil în fața virozelor. Atunci când vremea se răcește brusc foarte multe persoane se confruntă cu amețeli și cu dureri de cap, acuză o stare de oboseală acută, o astenie fizică și psihică, o stare de somnolență continuă și chiar depresie.Este bine să ajutăm sistemul imunitar consumând pe de o parte mai multe legume și fructe deoarece conțin vitamine și minerale, iar pe de altă parte trebuie să apelăm la suplimente nutritive.
Ce ne puteți spune despre prognoza vremii din următoarea perioadă?
Marius Lungu: O prognoză cu grad mare de precizie nu se poate face decât pentru un interval scurt de timp: de 24 de ore până la maximum 3 zile. Prognozele meteo pe termen scurt au gradul de realizare cel mai ridicat în medie de 90%, în timp ce prognozele meteo pe termen mediu de până la 7-10 zile și cele pe termen lung (lunare și sezoniere) au grade de realizare invers proporționale cu timpul de anticipare. Înainte de a discuta despre prognoza pe termen scurt și mediu aș vrea să mă refer mai întâi la contextul climatic global care influențează vremea la nivel local. Evoluția vremii din ultima perioadă este condiționată într-o foarte mare măsură de celebrul fenomen „planina”. Este un fenomen climatic global caracterizat prin temperaturi neobișnuit de scăzute ale apei de la suprafața Oceanului Pacific și Atlantic. Influențele sale modelează un întreg set de fenomene, inclusiv pe cele din timpul toamnei și iernii de la noi din țară. Cea mai importantă influență este aceea a vortexului polar despre care se tot vorbește în ultima vreme toamna și mai ales iarna. Este una dintre cele mai mari structuri de presiune a atmosferei. Funcționarea sa influențează vremea în întreaga emisferă nordică, inclusiv la noi în Dobrogea. Vortexul în sine nu ne afectează, ci oscilațiile sale. În cazul slăbirii sale, o masă de aer foarte rece poate coborî spre zona temperată (zonă în care se află Dobrogea) acolo unde poate aduce fenomene pe care le cunoaștem cu toții: viscol puternic, ninsori și furtuni, dar și răciri accentuate ale vremii. Această răcire accentuată de la începutul săptămânii trecute este pusă pe seama slăbirii vortexului polar. Se pare că vom avea până în decembrie temperaturi ușor ridicate sau mai ridicate decât media anuală. Dar acum, astfel de estimări nu au detalii și nu au precizie bună. Drept urmare trebuie urmărite actualizările pe intervale mai scurte. Și evident trebuie să fim atenți inclusiv la informațiile de tip nowcasting despre fenomenele extreme. De luni vom avea o masă de aer mai rece care a sosit în Europa de Vest. Aceasta va avansa treptat spre Europa de Est, inclusiv spre teritoriul României, ceea ce înseamnă că temperaturile vor scădea în majoritatea regiunilor țării. Ne așteaptă astfel o săptămână fără precipitații, cu mult soare cel puțin în prima parte, dar cu nopți și dimineți mult mai reci decât până acum. Această masă de aer rece va părăsi teritoriul României spre sfârșitul săptămânii (joi sau vineri) ceea ce înseamnă că în weekend-ul viitor vom avea temperaturi plăcute la Constanța, de 22-23 de grade Celsius. Sunt temperaturi propice pentru a petrece cât mai mult timp în aer liber. În a doua jumătate a toamnei urmează o alternanță de aer rece și cald, pe un tipar anticiclonic, adică de maximă presiune, relativ secetos. Seceta va exista în continuare. În concluzie, consider că ne îndreptăm încet dar sigur către o iarnă cu alternanțe puternice, în special cu alternanțe termice. Sper ca din aceste alternanțe să iasă măcar câteva intervale ploioase, condiții favorabile pentru culturile agricole.
Se tot vorbește tot mai mult de fenomene climatice de risc din ce în ce mai severe in Dobrogea. Ce ne puteți spune despre ele?
Marius Lungu: În Dobrogea și în special în partea estică a României, acolo unde gradul de continentalism este mai ridicat, ne confruntăm în ultima perioadă cu fenomene climatice de risc din ce în ce mai frecvente și mai severe. Fenomenul se explică pe de o parte prin faptul că această regiune reprezintă o zonă de transformare a aerului polar în aer tropical și a aerului tropical în aer polar. Și pe de altă parte, ca urmare a încălzirii climatice globale, din ultimii 5 ani (ca să înțelegeți amploarea fenomenului) ies în evidență 3 ani care ocupă primele 3 poziții în topul celor mai călduroși ani din istoria observațiilor sistematice meteorologice. Este vorba de anul 2016 (cel mai călduros an de pe Terra), apoi 2019 (dar acesta a fost cel mai călduros an din România) și 2020 (care are toate șansele să detroneze anul 2016. Acum vom vedea evoluția temperaturii din ultimele luni). Sectorul acesta dobrogean este domeniul susceptibil în permanență de invazie ale maselor de aer foarte reci și uscate, de origine arctică sau polară, care atrag după sine întregul cortegiu al riscurilor climatice de iarnă, adică viscole, înghețuri și așa mai departe, dar și de invazii ale maselor de aer fierbinte tropical dinspre sud care aduc riscuri climatice de vară, respectiv ploi torențiale, grindină sau tornade. În cazul interferenței acestor mase de aer pot avea fenomene deosebit de spectaculoase în diferite sezoane din timpul anului prin modul de manifestare. Încălzirea aceasta globală atrage după sine o acutizare a fenomenului de secetă, de ariditate sau de uscăciune în toată partea de est a României și cu atât mai mult în Dobrogea și pe litoral. Fenomenul de secetă este determinat de corelarea celor mai ridicate temperaturi, adică peste 11 grade Celsius la noi pe litoral și cele mai mici cantități de precipitații la care se adaugă vânturile uscate și fierbinți. În Dobrogea și pe litoral avem numărul cel mai mare cu zile de secetă (6 luni pe an cu fenomen de uscăciune și 3,5 luni pe an cu fenomen de secetă, cele mai multe din țară). Pe fondul acestei încălziri climatice ne putem aștepta în perioada imediat următoare la viscole din ce în ce mai violente, la tornade din ce în ce mai frecvente și mai puternice și în general la o paletă mai largă de fenomene atmosferice de risc, cu impact tot mai puternic asupra societății umane dobrogene și nu numai.
Interviu realizat de Larisa Calistru