Raul Răzvan Ivan, președintele Asociației Dobrogea Străbună: Un oraș îl înveți doar dacă îl iei la pas
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 19 iulie 2020, 10:52
Ne aflăm în vacanța de vară, iar elevii se relaxează din plin, îmbinând utilul cu plăcutul. Constanța, oraș port, le oferă celor mici (dar și celor mari), numeroase obiective turistice pentru vizitare.
Profesorul de istorie și religie Raul Răzvan Ivan, președintele Asociației Dobrogea Străbună, are câteva recomandări în acest sens.
Raul Răzvan Ivan : Pentru Constanța, oraș-port la malul mării, prim-port al României Mari, întotdeauna sezonul estival a fost o oportunitate pentru localnici dar și pentru cei care vin din țară. Dacă ar trebui să privim în rădăcinile istorice, să zicem acum aproximativ 100 de ani, bucuria verii a fost întotdeauna pentru om. Constanța a oferit, prin faleza pe care o deține, marea (care oferă excursii spre Tropaeum Traiani, spre Cernavodă, oferă și bucuria de a vedea delfinii) și zona peninsulară, prin obiectivele sale. Acestea întotdeauna pot constitui atracții. În ceea ce privește educația, elevii trebuie să îmbine teoria din școală cu practica. Iar pe un oraș îl înveți doar dacă îl iei la pas.
Ce putem vedea la pas, prin Constanța?
Raul Răzvan Ivan : Începând de la Bulevardul Ferdinand, de la zidul binecunoscut de localnici, cel care închidea promotoriul peninsular al vechiului oraș Tomis în secolul V , în momentul în care coborâm primul obiectiv care ne iese în cale este Parcul Arheologic, cu multe vestigii descoperite în anul 1963. Unul dintre vestigiile importante este Șarpele Glykon, cel pe care de multe ori elevii, îndrumați de profesorii de istorie, ajung în Muzeul Național de Istorie să îl viziteze. Pe măsură ce coborâm, în stânga Bulevardului Tomis, în apropiere de Piațeta Lupoaicei, ne întâmpină Hotelul Regal. Apoi ajungem în Piațetă, unde după război(1919) constănțenii veneau și își desfășurau activitățile prin vânzare de viței, de cereale. Aici ne întâmpină celebra Lupoaică, ceea ce ne aduce aminte de originile romane și prezența romană din vechiul Tomis, actualmente Constanța. Nu putem să trecem cu vederea actualul Muzeu de Artă Populară, prima primărie a orașului Constanța. De altfel, sunt două aspecte legate de locul unde se află astăzi Muzeul de Artă Populară. Pe de o parte vorbim de mormântul poetului latin Ovidius, iar celebrul profesor Nicolae Gostar, care a făcut săpături plecând de la izvoarele unor latini, consideră că acolo ar fi fost înmormântat poetul latin. Pe de altă parte, să nu uităm că după unirea Dobrogei cu România , la 14 noiembrie și apoi 23 noiembrie 1878 familia regală a fost întâmpinată de către comunitatea greacă, care a pregătit orașul. S-a plecat de acolo în festivități spre Biserica Greacă. Un obiectiv turistic foarte important datorită prezenței comunității grecești care iată, prin colonizare, a inclus în drumul ei și Marea Neagră, între multe alte zone. Desigur că ne întâmpină comunitatea greacă cu celebrul teatru Elpis, pe Strada Karatzali, care a fost medic și a participat la revolta marinarilor ruși din 1905, a celor nemulțumiți de mâncarea dată de bucătari dar și de evenimentelele intrnaționale. S-a produs un eveniment mai puțin plăcut în mentalul colectiv al constănțenilor. Și Liceul „Mihai Eminescu” poate fi văzut, care de asemenea face parte din școala de tradiție a Constanței. Este așezat pe vechiul centru administrativ otoman. Ajungem apoi în celebra Piață Ovidiu, cu atât de multă istorie. Găsim statuia lui Ovidiu, cel care ne-a lăsat în epistole, în poeziile sale, informații despre primul secol creștin și despre modul în care cetățenii își duceau viața aici.
Așadar, elevii îmbină utilul cu plăcutul…
Raul Răzvan Ivan : Indiscutabil. Constanța este un oraș multietnic și dacă ne aruncăm o privire cel puțin în Zona Peninsulară, nu putem să dăm la o parte comunitățile care au contribuit la dezvoltarea orașului, comunitatea italiană care a contribuit la dezvoltarea Pieței Ovidiu, apoi Biserica Romano-Catolică de natură interbelică, construită prin 1935-1937. De asemenea, Edificiul Roman cu Mozaic, vechea bursă romană și apoi Biserica Armenească, comunitatea armeană. Armenii erau recunoscuți ca fiind bijutieri ai orașului, cei care după evenimentele din Turcia din 1920 au venit aici și iată că s-au integrat foarte bine în comunitate.Vă urez dragi turiști și dragi constănțeni, să aveți parte de o vacanță plăcută, cu multă sănătate, pe meleagurile noastre dobrogene!
Realizaror – Larisa Calistru