Foto: Fântâni de Leac din Dobrogea
Publicat de Liliana Fustanela, 24 aprilie 2020, 13:22 / actualizat: 24 aprilie 2020, 15:37
În prima vineri, după Paşti, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Izvorul Tămâduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului. Originea sărbătorii are la bază legenda unei minuni petrecute lângă un izvor de lângă Constantinopol, unde un orb şi-a recăpătat vederea. În țara noastră există o hartă cu renumite izvoare, făcătoare de minuni. Conform tradiţiei populare, izvorul simbolizează sursa vieţii, începutul şi originea, iar în Dobrogea există câteva astfel de izvoare de leac.
Cele mai cunoscute izvoare de leac din sudul Dobrogei, sunt în apropiere de Mănăstirea Dervent și de Mânăstirea Crucea. Situată pe cel mai înalt deal din județul Constanța, Dealul lui Alah(205 m), Mânăstirea Crucea îi atrage pe pelerini, prin frumusețea locului unde este amplasată.
Aici există un izvor, încă de pe vremea tătarilor, apărut miraculos la mare adâncime, într-o zonă cu șisturi verzi.
Mânăstirea Izvorul Tămăduirii atrage pelerinii și prin căldura cu care îi primește părintele duhovnic Ilarion. Are o poveste de viață impresionantă. A lucrat în turism exterior, apoi s-a afirmat în domeniul bancar. Avea o familie frumoasă și un trai bun până în 1999, când o încercare îl apropie mai tare de Dumnezeu.
Un alt loc din judeţul Constanţa, unde creştinii, mai ales bolnavi, îşi găsesc tămâduirea este Mănăstirea Dervent. Este cunoscută și sub denumirea Mănăstirea Crucii de leac, căci Sfânta Cruce crește natural din pământ. În curtea mănăstirii există o cruce şi pentru animalele bolnave. După ce sunt priponite o noapte lângă ea, se vindecă. Oameni din toate colțurile țării vin aici, să se roage la Sfânta Cruce să le aline suferințele. Şi mulți dintre ei: ologi, șchiopi, surzi, muți s-au vindecat.
Mergem mai departe în Nordul Dobrogei şi muzeograful Alexandru Chiselev, de la Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea amintește ca izvoare tămăduitoare: Fântâna de leac de la Măcin, Pomul dorinţelor de lângă Războieni, Apa Licuvita din Beidaud
şi cele din satul Alba şi comuna Nicolae Bălcescu care curg în Stăvinerea Luminată. Apa de izvor este simbolul purităţii, este apa neîncepută din toate riturile de purificare și vindecare.
În satul tulcean Războieni se păstrează o tradiție cu prilejul sărbătorii Izvorul Tămăduirii. Aceasta este legată de un izvor care ţâşneşte de sub un stejar bătrân, numit pomul dorințelor. După ce localnicii curăță izvorul, în ziua sărbătorii, pomul secular „înflorește” cu dorințe prinse în crengile sale de localnici. Ei prind batiste şi fâșii de pânză pe crengi și își pun dorințe. Sătenii au zidit mai demult o troiță și au scris o placă ce amintește de primii localnici care au despotmolit izvorul și s-au rugat lângă stejar. Cu apa sfințită de Izvorul Tămăduirii, sătenii îşi purifică grajdurile şi casa.
Un alt loc în care debitul apei creşte în Vinerea Luminată este în apropiere de orașul Măcin. În urcuşul spre Culmea Pricopanului, îţi iese în cale Fântâna de Leac, pornind de la Mânăstirea Izvorul Tămăduirii.
Peisajul este pitoresc, iar aerul curat de pădure şi apa limpede de izvor îți dau speranță. Luați în calcul în călătoriile voastre prin Dobrogea și vizitarea acestor locuri miraculoase, după ridicarea restricţiilor impuse de pandemie.
Redactor şi foto: Liliana Fustanela