Calendarul zilei – 23 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 23 aprilie 2020, 05:00 / actualizat: 23 aprilie 2020, 12:33

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* Lucrări în Comisiile permanente (online)

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Ședinţă în plen

* ora 12:00    – Vot final electronic la distanță

-Apărare, Interne

* Tulcea: Activităţile de instruire în comun a militarilor români din Forţele Terestre Române şi americani dislocaţi în Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanţa continuă, astăzi, cu un exerciţiu de antrenament prin care se va simula un asalt aerian asupra unui obiectiv în teren, iar în perioada 27 aprilie – 1 mai, va avea loc un exerciţiu de recuperare a unei aeronave – în Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Babadag din localitatea Tulcea

– Cultură

* Primăria Capitalei, prin creart, se alătură campaniei #stămacasă, oferind acces gratuit publicului la ateliere de creaţie pentru copii, care pot fi vizionate online, pe toată durata lunii aprilie. Atelierele de creaţie, susţinute de trainerul Florina Mitrea, absolventă a Şcolii Populare de Artă, vor fi încărcate pe paginile de Facebook Ateliere de creaţie şi creart, în fiecare joi şi duminică, de la ora 11:00 (www.facebook.com/creartpmb şi www.facebook.com/atelierecreart). Din program:

• Tema 5: Pictură pe textile – folosirea culorilor acrilice şi tehnici de pictură pe materiale textile

* Între 23 – 25 aprilie, tinerii cu vârste între 12-14 ani din România pot viziona şi vota online cel mai bun film european pentru adolescenţi. Competiţia Young Audience Award (YAA) este organizată în România de EducaTIFF, programul de educaţie cinematografică al Festivalului Internaţional de Film Transilvania, în parteneriat cu Academia Europeană de Film. Anul acesta, la a VII-a ediţie, în mod excepţional, filmele vor putea fi vizionate şi votate online, pentru a le permite micilor cinefili să se bucure de fime în siguranţă, acasă. Adolescenţi din 34 de ţări aleg, prin vot, dintre cele trei filme nominalizate, câştigătorul trofeului pentru ‘Cel mai bun film european de tineret’. Din programul manifestării:

• Duminică, 26 aprilie, micii juraţi vor participa la discuţii pe tema filmelor şi vor putea vota online filmul preferat. În aceeaşi zi va avea loc şi festivitatea de premiere a celui mai bun film european pentru adolescenţi al anului

* Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” difuzează, zilnic, câte o conferinţă online ce poate fi urmărită în intervalul orar 14:00 – 18:00, fie de la ora 14:00, fie de la ora 16:00. Pentru vizionare, este nevoie de un simplu click, pe site-ul TNB – https://www.tnb.ro/ro/livestreaming-tnb – pe titlul conferinţelor din ziua respectivă sau prin accesarea canalului de Youtube la adresa: https://www.youtube.com/c/TeatrulNationalILCaragialeBucuresti (31 mar. – 26 apr.). Programul zilei:

• Vladimir Beliş: O jumătate de veac în serviciul medicinei legale (31 ianuarie 2016)

* Sibiu: Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu prezintă următorul program (online) pe site-urile sale oficiale:

• ora 17:00 – Conferinţele speciale FITS şi TNRS – criticul de teatru Octavian Saiu în dialog cu artistul Dan Perjovschi şi producătorul Liviu Varlam
• ora 19:00 – „Gegen die Demokratie”/ „Contra Democraţiei”, regia Alexandru Dabija – Spectacol în limba germană cu traducere în limba română
• ora 21:00 – Fotoliul cu poveşti şi poezie în lectura actorului Viorel Raţă: „Cănuţă, om sucit”, de Ion Luca Caragiale
• ora 21:30 – Monoloage în sufragerie cu actorul Secţiei Germane a TNRS, Valentin Spath

* Roma: În perioada 16 aprilie – 24 iunie 2020, Accademia di Romania in Roma organizează, pe pagina de Facebook a instituției, proiectul Muzicieni români la Roma. Proiectul se desfășoară în colaborare cu Asociația Culturală „Isvor” din București, Asociația Culturală Româno-Italiană „Propatria” din Roma, Centrul Național de Artă Tinerimea Română din București, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, Radio România Muzical și „Vibrate! Festival Brașov”. Stagiunea muzicală virtuală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Accademia di Romania in Roma:  https://www.facebook.com/AccademiaDiRomania/. Programul zilei:

• ora 15:00 (ora 16:00 ora României) – Matei Ioachimescu (flaut, România/Austria) – Piesă: “Capriccio” de Joachim Andersen

– S-a întâmplat într-o zi de 23 aprilie

* Se împlinesc 620 de ani (1400) de când Alexandru cel Bun a urcat, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei. Domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432). Pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol). Pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420)

* Se împlinesc 140 de ani (1880) de la înfiinţarea Direcţiei Princiare a Căilor Ferate din România, prima formă de administraţie feroviară de stat sub emblema „CFR”. Primul conducător al Direcţiei Princiare CFR, înfiinţată prin Decretul 1248/1880 a fost colonelul Ştefan Fălcoianu. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ca ministru secretar de stat la lucrări publice, au semnat decretul nr. 1848 publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România

* Acum 133 de ani (1887) avea loc sfinţirea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, adevărat eveniment naţional, la care a luat parte şi regele Carol I. Ideea construirii la Iaşi a unei biserici monumentale a aparţinut mitropolitului Veniamin Costache. Hrisovul domnesc de înălţare a bisericii datează din 8.VIII.1826. Primele lucrări, după planul arhitecţilor Freywald şi Bucher, s-au desfăşurat între anii 1833 şi 1839. Din cauza unor probleme tehnice, acestea vor fi sistate până în anul 1880, când vor fi reluate din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu, după planul arhitectului Alexandru Orăscu. Pictura interioară a bisericii a fost realizată de Gheorghe Tattarescu

* Se împlinesc 110 ani (1910) de când a avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi Alexandru C. Cuza. A fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe (23.IV/6.V – 24.IV/7.V)

* Cu 99 de ani în urmă (1921) a fost semnată, la Bucureşti, Convenţia de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), formează baza Micii Înţelegeri (organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938

* În urmă cu 58 de ani (1962), în perioada 23 – 25 aprilie, printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie), se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949, care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe. Zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (Calendarul Creştin-Ortodox 2020; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– Conform calendarului musulman, la răsăritul stelelor în ziua de joi 23 aprilie, începe Ramadanul, luna postului musulman (până la 23 mai)

– „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza Hotărârii de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005 ( – 15 ani); coincide cu „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor” instituită de UNESCO în anul 1995

– „Ziua Cărţii”, stabilită şi în România prin Legea nr. 81/2014; iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995, pentru declararea zilei de 23 aprilie ca „Ziua Mondială a Cărţii”, „pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”

– „Ziua Naţională a Consultantului Fiscal din România”, marcată din 2011, la inițiativa Camerei Consultanţilor Fiscali

– „Ziua Feroviarilor”; instituită iniţial, prin H.G. 815/1994, ca „Zi a Ceferiştilor” şi marcată la 16 februarie, a fost modificată cu actuala denumire şi dată de marcare (de Sf. Mare Mucenic Gheorghe) prin H.G. 300/15.IV.1999. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ministru secretar de stat pentru lucrări publice, au semnat, la 23 aprilie 1880, Decretul nr. 1848, publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România, sub emblema „CFR” – 140 de ani

– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă

– „Ziua Universităţii Titu Maiorescu”; Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti a dobândit personalitate juridică la 20 septembrie 1990, ca instituţie de învăţământ superior particular, non-profit, şi a devenit persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a Sistemului Naţional de Învăţământ, prin Legea nr. 239 din 23 aprilie 2002

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656) – 280 de ani

– 1859: S-a născut Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist şi folclorist român, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (m. 1934)

– 1862: S-a născut Alexandru Şonţu, poet şi publicist (m. 1941)

– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941)

– 1874: S-a născut Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (m. 1942)

– 1875: S-a născut Gheorghe Ciuhandu, preot, teolog, profesor, editor și publicist; contribuţii la istoriografia românească, la dezvoltarea vieţii bisericeşti şi la îmbogăţirea Bibliotecii Sfântului Sinod; a militat cu toată fiinţa pentru unificarea naţională a românilor; deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1947) – 145 de ani

– 1880, 23.IV/5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator (1866) şi apoi membru de onoare (1870) al Societăţii Academice Române (n. 1812, la Budapesta) – 140 de ani

– 1894: S-a născut Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (m. 1935)

– 1901: S-a născut Grigore Sălceanu, poet, dramaturg şi publicist (m. 1980)

– 1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei danteşti în limba română (m. 1976)

– 1904, 23.IV/6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1984)

– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006) – 100 de ani

– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, dramaturg, romancier, eseist şi istoric de artă; stabilit, din 1978, în Germania, la München (m. 2019)

– 1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2015) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Călin Ghibu, director de imagine (m. 2018)

– 1943: S-a născut sculptorul şi scriitorul Bata Marianov

– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist (m. 2013) – 70 de ani

– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română

– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895) – 45 de ani

– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903)

– 2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (n. 1930)

– 2011: A murit artista Ioana Nemeş, unul dintre cei mai importanţi artişti români de pe scena artei contemporane (n. 1979)

– 2014: A murit Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Liderii UE vor susține o conferință video, prin care vor da răspunsul UE cu privire la COVID-19

– Koblenz, Germania: Deschiderea primului proces din lume privind abuzurile din timpul regimului actualului președinte al Siriei, Bashar al-Assad

– Zürich, Elveția: Adunarea generală a companiei Nestlé, cu participarea acționarilor de la distanță, din cauza epidemiei de Covid-19

– Malaezia: UNESCO a desemnat oraşul Kuala Lumpur drept „Capitala mondială a cărţii în 2020”. Acest demers are în vedere recunoaşterea de către UNESCO a eforturilor depuse de oraşe pentru promovarea cărţilor şi a cititului, iar oraşul câştigător va avea titlul amintit pentru un an, începând cu „Ziua Mondială a Cărţii şi Drepturilor de Autor” (23 aprilie). Kuala Lumpur este al 20-lea oraş „Capitală mondială a cărţii”; el a fost precedat de Sharjah (2019), Atena (2018), Conakry (2017), Wrocław (2016), Incheon (2015), Port Harcourt (2014), Bangkok (2013), Erevan (2012), Buenos Aires (2011), Ljubljana (2010), Beirut (2009), Amsterdam (2008), Bogota (2007), Turin (2006), Montreal (2005), Anvers (2004), New Delhi (2003), Alexandria (2002), Madrid (2001)

– New York: Pronunțarea sentinței pentru Clare Bronfman, moștenitoarea imperiului Seagram, în afacerea Nxivm (secta a sclavilor sexuali)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995 ( – 25 de ani). Ideea sărbătoririi zilei de 23 aprilie ca Zi mondială a cărţii este legată de o tradiţie catalană: la această dată, de ziua Sfântului Jordi (Sf. Gheorghe în limba catalană), patronul spiritual al provinciei spaniole Catalonia, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu. Ziua de 23 aprilie este strâns legată, însă, şi de nume celebre ale literaturii mondiale, cum ar fi: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Josep Pla, Rupert Brooke, Halldór Laxness, Vladimir Nabokov sau Maurice Druon

– „Ziua Internațională a Fetelor ce Activează în Domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor”, sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie; instituită, prin Rezoluția 70/2012, de Uniunea Internaţională pentru Comunicaţii (ITU), agenţia specializată a ONU pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Scopul rezoluţiei (revizuită în 2014) este acela de a integra dimensiunea de gen în ITU, de a promova egalitatea de gen şi emanciparea femeilor prin tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

– „Ziua Limbii Engleze”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010 (- 10 ani), a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua coincide cu celebrarea „Zilei Mondiale a Cărţilor şi a Drepturilor de Autor” și a fost aleasă şi pentru a aduce un omagiu scriitorului William Shakespeare, poet, dramaturg şi actor, adesea numit poetul naţional al Marii Britanii şi considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limbă engleză din toate timpurile

– „Ziua Limbii Spaniole”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010 (- 10 ani), a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua aduce un omagiu scriitorului considerat simbolul literaturii spaniole, Miguel de Cervantes Saavedra, care a murit în această zi, în 1616

– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 1616). NOTĂ: Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564

– 1616: A murit William Shakespeare, dramaturg şi poet englez; la această dată este celebrată în mod tradiţional şi ziua sa de naştere, care nu este cunoscută cu precizie (Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564)

– 1616: A murit scriitorul spaniol Miguel de Cervantes Saavedra (n. 1547). NOTĂ: Site-ul https://www.britannica.com/biography/Miguel-de-Cervantes menționează ca dată a morții 22 aprilie 1616, data de 23 aprilie fiind considerată, de fapt, ziua înmormântării sale

– 1616: A murit Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539). NOTĂ: Site-ul http://www.britannica.com/EBchecked/topic/225683/Garcilaso-de-la-Vega dă ca dată a morţii 24 aprilie 1616

– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1746

– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (m. 1851) – 245 de ani

– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (n. 1770) – 170 de ani

– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914)

– 1858: S-a născut fizicianul german Max Planck; a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1918 (m. 1947)

– 1867: S-a născut Johannes Andreas Grib Fibiger, om de ştiinţă (patolog) danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (m. 1928)

– 1882: S-a născut dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (m. 1953)

– 1889: A murit scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (n. 1808)

– 1891: S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus (m. 1953)

– 1893: S-a născut regizorul american de film Frank Borzage (m. 1962). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1894

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977)

– 1902: S-a născut scriitorul islandez Halldór Laxness; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1955 (m. 1998)

– 1915: A murit poetul englez Rupert Brooke (n. 1887) – 105 ani

– 1918: S-a născut Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (m. 2009)

– 1928: S-a născut Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (m. 2014)

– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988)

– 1935: S-a născut actorul italian Franco Citti (m. 2016) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Raymond S. Tomlinson, programator american care a inventat sistemul e-mailului şi unul dintre primii pioneri ai reţelei ARPANET; cunoscut pentru desemnarea simbolului „@” pentru a indica faptul că un mesaj trebuie trimis către un computer diferit al unei reţele (m. 2016)

– 1951: A murit Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (n. 1865)

– 1954: S-a născut Michael Moore, regizor de film, scenarist, producător, actor, analist politic și scriitor american

– 1959: A murit psihologul american Edwin Ray Guthrie, specialist în teoria învăţării (n. 1886)

– 1960: A murit Toyhiko Kagawa, scriitor, om politic japonez și activist pacifist creştin (n. 1888) – 60 de ani

– 1960: A murit Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914 (n. 1879) – 60 de ani

– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891) – 55 de ani

– 1966: A murit profesorul japonez George Ohsawa, (numele real: Yukikazu Sakurazawa), fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (n. 1893)

– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920). NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name menţionează ca an al naşterii 1921

– 1981: A murit jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall, figură importantă a literaturii catalane (n. 1897)

– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904) – 35 de ani

– 1986: A murit regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (n. 1905, la Viena)

– 1990: A murit actriţa americană de film Paulette Goddard; parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910) – 30 de ani

– 1992: A murit Satyajit Ray, regizor de film, scenarist şi compozitor indian (n. 1921)

– 1996: A murit (la Londra) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (n. 1899, în Australia, din părinţi irlandezi)

– 1998: A murit scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă, colecţionarul şi jurnalistul austriac Gregor von Rezzori (numele real: Gregor Arnulph Hilarius d’Arrezzo) (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926)

– 2005: A murit Sir John Mills, actor britanic de film (n. 1908) – 15 ani

– 2007: A murit Boris (Nikolaievici) Elţîn, primul preşedinte al Rusiei ales liber (1991) (n. 1931)

– 2011: A murit omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (n. 1930)

– 2016: A murit cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (n. 1949)

– 2019: A murit Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional (n. 1921) – 1 an