INTERVIU | Psihoterapeutul integrativ relațional Florena Antonescu: „Relația terapeutică vindecă doar dacă este transmisă starea de siguranță“

Publicat de , 16 aprilie 2020, 14:51

„Ziua Mondială a Vocii”, declarată oficial în 2013, are ca scop conştientizarea publicului asupra importanţei vocii umane în activitatea socio-profesională şi atragerea atenţiei asupra problemelor vocale. Iniţiativa acestei celebrări a fost luată în 1999, în Brazilia, la început sub denumirea de „Ziua Naţională a Vocii”, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la creşterea incidenţei cancerului de laringe.

Psihoterapeutul integrativ relațional Florena Antonescu ne-a oferit definiția vocii, ne-a vorbit despre importanța vocii de la radio și a psihologului în vremea pandemiei, dar și despre importanța vocii interioare.

Florena Antonescu: Vocea, acest sunet natural cu care cei mai mulți dintre noi am fost privilegiați să fim înzestrați, reprezintă una dintre cele mai importante modalități pentru a transmite informații, atât prin cuvinte, cât și prin emoții. Există tonailtăți vocale, într-un fel însoțim emoții precum teama, furia și în altă modalitate și tonalitate emoții precum bucuria, încântarea, surpriza. Aceasta este maniera prin care putem să diferențiem cât de importantă este vocea, în toate aspectele din viața noastră. Uneori ridicăm tonul vocii, are legătură tot cu această însoțire a trăirii afective. Eu cred că este important, pentru a înțelege felul în care funcționează aceste inflexiuni vocale și acești indicatori emoționali, să vedem care este istoricul relației noastre cu sunetul și cu vocea. Acest indicator emoțional ne oprește de cele mai multe ori din ceea ce facem și tocmai acesta ne determină să ascultăm. Ori ascultarea și în particular ascultarea vocii de la radio are la bază relația pe care fiecare dintre noi o are cu sunetul. Ori această relație începe foarte devreme, încă din perioada intrauterină. Și mai departe cred că este ușor de observat cum cei mici sunt foarte receptivi la vocile celor din jur, în special a mamei. Deși nu dispun încă de limbaj, de codificări lingvistice, învață să regleze starea afectivă receptând sunetul și inflexiunile vocale ale mamei sau îngrijitorului. Exact această voce blândă a mamei, însoțită de atingeri, de procesul hrănirii, ne asigură o stare de bine, de confort și de siguranță. Tocmai o astfel de voce vom căuta, ori de câte ori nevoia noastră de siguranță nu este împlinită. Și cred că raportat la perioada aceasta, tocmai nevoia de siguranță nu este una pe care ne-o putem împlini cu ușurință. Tonul vocii face diferența, în felul în care recepționăm și simțim mesjele verbale. Spre exemplu, tot raportat la situația actuală, dacă te invit să fii calm într-un fel răstit sau autoritar, mesajul care ajunge la tine cu siguranță nu va fi unul de relaxare și de calm. Asta înseamnă vocea ca indicator emoțional. Sinceritatea comunicării constă tocmai în congruența dintre limbajul verbal, limbajul non-verbal și paraverbal. Suntem obișnuiță să fim foarte atenți la cuvinte, la felul în care le alegem și uităm că gesturile și tonalitatea vocii care le însoțesc fac diferența într-o măsură foarte mare. E vorba despre arpoximativ 55% dintre mesaje care se transmit prin mesaj non-verbal, aproximativ 38% prin mesaj paraverbal și doar 7% prin cuvintele pe care le folosim.

Cât de importantă este în această perioadă grea pentru noi toți vocea psihologului?

Florena Antonescu: Vocea psihologului în această perioadă cred că este la fel de importantă ca și vocea de la radio. Cred că mai mult ca oricând în această perioadă vocea de la radio, de la televizor e nevoie să transmită invitația aceasta de conectare cu starea de relaxare și de încredere, să completeze spectrul trăirilor emoționale. Cel care se află în spatele microfoanelor, la pupitrul la care te afli și tu acum, poate să transmită emoție dacă a învățat și și-a permis să facă asta, dacă a dobândit un soi de siguranță de a intra în contact cu emoțiile sale. Ca să transmiți o emoție prin intermediul vocii care însoțește discursul presupune să te poți conecta la tine și la interiorul ființei tale. Cred că această manieră în care ne raportăm la vocea care transmite poate fi dusă și în zona aceasta a psihologiei și a relației noastre psihoterapeutice. Când mă gândesc la vocea psihologului îmi vin în minte două aspecte: vocea psihologului care este invitat să vorbească în perioda aceasta despre situația actuală, despre cum gestionăm stările nostre emoționale. Observ colegi de-ai mei despre cum putem să facem față trăirilor de tot soiul. Această voce este însoțită de încredere, de siguranță. Pentru că specialistul bine documentat are această siguranță pe care o va transmite prin timbrul vocii sale. Un alt aspect la care mă gândesc atunci când mă invit să vorbesc despre vocea psihologului este relația terapeutică, procesul psihoterapeutic, care acum s-a mutat în mediul online. Și în vin în minte cuvintele unui maestru al psihoterapiei, părintele hipnozei clinice, Milton Erickson , care își însoțea clienții în călătoria lor către ei înșiși, spunându-le: vocea mea te va însoți. Exact acest lucru se întâmplă și în procesul psihoterapeutic. Eu sunt psihoterapeut integrativ relațional și viziunea mea este concentrată asupra relației terapeutice, care are puterea să vindece. Ori relația terapeutică vindecă doar dacă este transmisă starea de siguranță, dacă se creează un spațiu de oglindire și de validare a celui din fața ta. Iar asta se întâmplă prin tonul vocii, pe lângă toate tehnicile terapeutice și toate celelalte modalități de abordare. Vocea și tonul vocii contează foarte mult și poate crea acest sentiment de siguranță despre care vorbeam.

Vocea interioară este și ea importantă?

Florena Antonescu: Vocea interioară, care de multe ori ne vorbește despre starea noastră de îngrijorare, de anxietate, de teamă, și este firesc să se întâmple și așa pentru că este o perioadă altfel pentru noi toți și noi o trecem într-un mod unic, autonom, în funcție de experiența noastră de viață. Și tocmai această voce care ne pune în contact cu starea noastră de teamă, de îngrijorare să fie auzită de noi, să ne oferim permisiunea să ne înțelegem starea, să ne folosim de toate reperele psihologice pe care ni le oferă specialiștii și mai mult decât atât…să ne construim un susținător intern care să ne ajute, să ne pună în contact cu acea parte din noi care poate găsi resursele necesare să ne îndrepte spre modalitatea prin care putem avea încredere în noi ți în viață.În această perioadă, cei care au nevoie de sprijin de specialitate îl pot găsi în cabinetele care și-au mutat toată activitatea în mediul online, așa cum am făcut-o și eu și colegii mei din centrul de psihoterapie „The Orlov”. Iar Asociația de Psihoterapie Integrativă a inițiat niște proiecte foarte potrivite, benefice și de ajutor: proiectul „Dar din Dar“, proiectul „Dar de bine“. Sunt proiecte pro-bono, în care cei care au nevoie pot solicita 6 ședințe de psihoterapie gratuite.

Aș vrea să le urez tuturor, acum în această perioadă, ca această sărbătoare pascală să ne aducă mai aproape de noi înșine și mai aproape de cei din jurul nostru, să devenim mai responsabili față de tot ceea ce suntem și față de ceea ce putem deveni.

Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto – Arhiva personală