Calendarul zilei – 13 aprilie
Publicat de Codrin RAITA, 13 aprilie 2020, 05:00 / actualizat: 13 aprilie 2020, 10:40
EVENIMENTE INTERNE
– Senat
* Ședinţa Biroului Permanent (online)
* Ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare (online)
* Lucrări în comisiile permanente (online)
– Administrație
* Cluj-Napoca: În conformitate cu circulara nr. 3220473/27.03.2020 emisă de Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia de Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, începând cu această dată, se suspendă depunerea declaraţiilor de căsătorie şi oficierea căsătoriilor în municipiul Cluj-Napoca. Măsura a fost luată în vederea prevenirii răspândirii coronavirusului, pe întreaga perioadă a stării de urgenţă
* Oradea: Primăria Oradea a anunţat că suspendă depunerea declaraţiilor de căsătorie şi oficierea acestora, începând cu această dată, până la încetarea stării de urgenţă. Măsura a fost luată în vederea prevenirii răspândirii infecţiei cu noul coronavirus SARS – CoV – 2
* Ploiești: În conformitate cu Adresa nr. 3220473/27.03.2020 emisă de Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia de Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, începând cu această dată, se suspendă depunerea declaraţiilor de căsătorie şi oficierea căsătoriilor în municipiul Ploieşti. Măsura a fost luată în vederea prevenirii răspândirii coronavirusului – Covid-19, pe întreaga perioadă a stării de urgenţă
– Juridic
* Wolters Kluwer România organizează un webinar interactiv “Implicaţiile Covid19 asupra achiziţiilor publice” – ora 14:00. Lectorul evenimentului: Roxana Vornicu – Co-Managing Partner al societăţii civile de avocatură Sîrbu & Vornicu, unde activează în special în domeniile achiziţiilor publice, dreptul construcţiilor şi drept administrativ.
– Cultură
* Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” va difuza online conferinţa Ana Blandiana: „Centenarul, un exerciţiu de exorcizare” (2 decembrie 2018) – orele 14:00 şi 16:00, pe adresa: https://www.youtube.com/c/TeatrulNaţionalILCaragialeBucureşti .
* Asociația Culturală “Flower Power” prezintă audiția piesei „One way road” var. 2, scrisă de Antoaneta Zaharia și înregistrată în 2018, în cadrul proiectului ”Ani de liceu-povești on-air”, finanțat de Primăria Sectorului 3 – ora 18:00, pe site-ul www.as-cult-flowerpower.info, pe pagina “Audio Drama”. Piesa ”One way road” este prima piesă de teatru radiofonic în care joacă elevi de la licee din sectorul 3 al Capitalei
* Galaţi: Teatrul Dramatic „Fani Tardini” difuzează online spectacolul „Hotelul celor două‚ lumi”, de Eric Emmanuel Schmitt, în regia lui Cristian Gheorghe (premiera spectacolului a avut loc pe 1 martie 2008) – ora 19:00, pe canalul de pe YouTube al teatrului
– S-a întâmplat într-o zi de 13 aprilie
* Cu 422 de ani în urmă (1598) regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat „Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa
* Acum 309 ani (1711) se încheia, la Luck, Tratatul de alianţă dintre Moldova şi Rusia (între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru I) privind colaborarea dintre cele două ţări în lupta antiotomană (prin el se recunoştea, însă, şi domnia ereditară în familia lui Dimitrie Cantemir şi autoritatea absolută a domnului). Tratatul descria şi frontierele istorice ale Moldovei (13/24)
* Cu 278 de ani în urmă (1742), în Catedrala din Dublin, a avut loc premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile. A fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie, confirmând încă odată uşurinţa şi spontaneitatea pe care compozitorul o avea chiar şi în compunerea celor mai fastuoase partituri. Succesul a fost impresionant şi lucrarea a fost imediat catalogată ca fiind esenţa geniului händelian, păstrându-şi până în zilele noastre locul în galeria marilor capodopere
* Acum 158 de ani (1862) intra în vigoare, în România, Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25)
* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 135 de ani (1885), avea loc promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române (13/25)
* Cu 98 de ani în urmă (1922) era promulgat tratatul prin care se recunoştea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră – Basarabia, semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, pe de o parte şi ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) şi la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaţilor)
* Acum 81 de ani (1939) Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale
* Acum 77 de ani (1943) germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei). La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty
* Se împlinesc 75 de ani (1945) de la eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale)
* Acum 72 de ani (1948) Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social (copiată după Constituţia stalinistă din 1936). A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza
* Cu 56 de ani în urmă (1964) actorul american de film, Sidney Poitier (n. 1927), a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”
* Se împlinesc 50 de ani (1970) de la inaugurarea aerogării pentru pasageri a Aeroportului Internaţional Bucureşti – Otopeni, acum Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de pasageri/an
* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 45 de ani (1975), în Liban a izbucnit un război civil, care a opus forţele creştine formaţiunilor musulmane, susţinute de miliţiile palestiniene, adăpostite în Liban din 1969. Războiul a încetat în urma Acordului de la Taef (Arabia Saudită) din octombrie 1990, în baza căruia autorităţile libaneze au trecut la aplicarea unor măsuri vizând normalizarea situaţiei din ţară, printre care: reunificarea şi activarea instituţiilor administraţiei de stat, reluarea activităţii parlamentului şi stabilirea de noi structuri ale acestuia (majorarea numărului deputaţilor de la 99 la 128, repartizarea lor egală între creştini şi musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative începând cu anul 1992, extinderea autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional, dezarmarea şi desfiinţarea miliţiilor
* În urmă cu 27 de ani (1993) era fondat Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care are ca obiect de activitate culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România – director-fondator, istoricul Radu Ciuceanu
* Acum 19 ani (2001), în localitatea Davideni, judeţul Neamţ, a fost descoperită (în urma unor cercetări arheologice, conduse de prof. dr. Ioan Mitrea) prima imagine figurată din România a chipului Mântuitorului Iisus Hristos, datând din secolul a VI-lea
Aniversări – Comemorări
– Sfânta și Marea Luni (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)
– Începutul Săptămânii Mari (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)
– 1796: A murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”), document înaintat împăratului Leopold al-II-lea al Austriei (n. 1733)
– 1847: A murit juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (n. 1800)
– 1869: S-a născut Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (m. 1914)
– 1874: S-a născut Iosif Velceanu, compozitor şi dirijor de cor (m. 1937)
– 1878: S-a născut Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române din 1927 (m. 1943)
– 1886: S-a născut Nicolae Tonitza, pictor, grafician şi critic de artă (m. 1940)
– 1893, 13/25: A murit ofiţerul Constantin Căpităneanu, astronom, geodez şi cartograf; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României; a adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărţi moderne a Regatului României (n. 1844)
– 1897: S-a născut botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974)
– 1898: S-a născut Constantin Dumbravă, naturalist, geolog, cercetător polar; între anii 1927 şi 1931 a filmat, în Groenlanda, un important documentar etnologic (m. 1935, la Cannes)
– 1920: S-a născut Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare, şi istoric literar (m. 2002) – 100 de ani
– 1924: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor și grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (m. 2008)
– 1926: S-a născut inginerul, fizicianul, inventatorul și profesorul Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele” necesare programului nuclear al României; membru titular al Academiei Române din 1993
– 1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (m. 2013) – 90 de ani
– 1930: S-a născut Marcel Petrişor, prozator, eseist, publicist şi profesor; a stat 13 ani în închisorile comuniste – 90 de ani
– 1932: S-a născut şahista Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională de şah (m. 2013)
– 1935: S-a născut C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician, profesor, medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă) (m. 2020) – 85 de ani
– 1936: S-a născut prozatorul Nicolae Velea (m. 1987)
– 1938: S-a născut regizoarea de teatru şi profesoara Cătălina Buzoianu (m. 2019)
– 1940: S-a născut Vladimir Cosma, compozitor, dirijor şi violonist francez de origine română; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60 ai secolului XX, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film – 80 de ani
– 1941: S-a născut dirijorul Modest Cichirdan
– 1944: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (n. 1874)
– 1956: S-a născut Ioan T. Morar, jurnalist, poet, eseist, romancier şi diplomat; membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu”
– 1974: A murit scriitorul Iosif Moruţan (n. 1917)
– 1987: A murit scriitorul Marcel Constantin Runcanu (n. 1947)
– 1993: A murit Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (n. 1924)
– 1998: A murit (la Paris, unde se stabilise) actorul Dumitru Furdui (n. 1936)
– 2003: A murit Mircea Săucan, regizor de film şi scriitor; stabilit din 1987 în Israel (n. 1928)
– 2012, 13/14: A murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-Al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru titular al Academiei Române din 2006 (n. 1933)
– 2013: A murit Mircea Petrescu-Dâmboviţa, arheolog, istoric şi profesor; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1915)
– 2016: A murit juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte; considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial; în anul 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1913)
– 2018: A murit Mihai Stănescu, unul dintre cei mai apreciați caricaturiști români; a devenit celebru și datorită faptului că a criticat în mod deschis regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (n. 1939)
EVENIMENTE EXTERNE
– Paris: Discurs televizat al preşedintelui francez Emmanuel Macron care va prezenta deciziile privind lupta împotriva pandemiei de coronavirus în perioada următoare
– Helsinki: Finlanda va extinde, în această zi, până pe 13 mai, aplicarea majorităţii măsurilor destinate ţinerii sub control a focarului epidemiei de COVID-19
– Madrid: Spania urmează să relaxeze măsurile de izolare în mod ”ordonat şi sigur”, începând din această zi permiţând reluarea activităţilor economice neesenţiale
– Geneva: Conferinţă de presă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pe tema pandemiei de coronavirus
– Kuala Lumpur, Malaysia: Proces de al fostului bancher de la Goldman Sachs, Ng Chong Hwa, în afacerea de delapidare de fonduri (13 – 15 apr.)
– Moscova: Audieri în cadrul procesului cu ușile închise al lui Paul Whelan, un american acuzat de spionaj
– Liban: Manifestări de marcare a 45 de ani de la începutul războiului civil
– Los Angeles, SUA: United States Golf Association (USGA) urmează să decidă asupra desfăşurării turneului de golf US Open
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Internaţională a Rock and Roll-ului”, stil muzical originar din SUA, care s-a dezvoltat în special la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950 dintr-o combinație de blues, jazz, country și gospel
– 1519: S-a născut Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent (m. 1589)
– 1695: A murit fabulistul, poetul, dramaturgul şi prozatorul francez Jean de La Fontaine (n. 1621) – 325 de ani
– 1769: S-a născut Sir Thomas Lawrence, pictor englez (m. 1830)
– 1780: S-a născut inginerul şi inventatorul irlandez Alexander Mitchell (m. 1868) – 240 de ani
– 1794: A murit scriitorul francez Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (n. 1740 sau 1741)
– 1808: S-a născut inventatorul italian Antonio (Santi Giuseppe) Meucci; a realizat, în 1857, transmiterea electrică a vocii umane la distanţă. Alexander Graham Bell a patentat (în 1876) transmiterea electro-magnetică a sunetelor vocii umane la distanţă folosind un curent ondulatoriu. Camera Deputaţilor a SUA a recunoscut, în 2002, contribuţia lui Antonio Meucci la invenţia telefonului (m. 1889)
– 1826: A murit violoncelistul, compozitorul şi dirijorul german Franz Danzi (n. 1763)
– 1855: A murit Sir Henry Thomas de la Beche, geolog şi paleontolog englez (n. 1796) – 165 de ani
– 1879: S-a născut matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1961)
– 1880: A murit Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (n. 1812) – 140 de ani
– 1885: S-a născut Lukács György (născut György Bernát Löwinger), filosof, scriitor şi critic literar ungar (m. 1971) – 135 de ani
– 1889: S-a născut criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (m. 1958)
– 1892: S-a născut Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (m. 1973)
– 1899: S-a născut arhitectul și graficianul american Alfred Mosher Butts; inventatorul jocului „Scrabble” (1938) (m. 1993)
– 1906: S-a născut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1969 (m. 1989)
– 1915: S-a născut scriitorul german Stefan Hermlin (pe numele său adevărat Rudolf Leder) (m. 1997) – 105 ani
– 1922: S-a născut John Braine, scriitor britanic; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi” (m. 1987)
– 1924: S-a născut Stanley Donen, regizor american și coregraf; celebru pentru filmele „Singin’ in the Rain” (considerat cel mai bun musical realizat vreodată la Hollywood) și „On the Town” (m. 2019)
– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi scriitorul francez Maurice Ronet (numele adevărat: Maurice Julien Marie Robinet) (m. 1983)
– 1928: S-a născut José Agustin Goytisolo, poet şi eseist spaniol (m. 1999)
– 1931: A murit Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (n. 1858)
– 1937: A murit scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (n. 1897)
– 1938: S-a născut interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (m. 2012)
– 1939: S-a născut poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1995 (m. 2013)
– 1940: S-a născut Jean-Marie Gustave Le Clezio, scriitor francez; Premiul Nobel pentru literatură pe 2008 – 80 de ani
– 1940: A murit medicul francez Pierre Marie; fondator al învăţământului antropologic francez; importante contribuţii în neurologie, endocrinologie şi psihologie; membru de onoare străin al Academiei Române (1912) (n. 1853) – 80 de ani
– 1941: S-a născut biologul american Michael S. Brown; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1985, împreună cu conaţionalul său Joseph Goldstein, pentru descoperirea cheii de legătură dintre metabolism şi colesterol în corpul uman
– 1945: S-a născut Judy Nunn, actriță, scriitoare şi scenaristă australiană – 75 de ani
– 1945: A murit Ernst Cassirer, filosof german, stabilit în SUA (n. 1874) – 75 de ani
– 1956: A murit Emil Nolde, pictor şi grafician expresionist german (n. 1867)
– 1959: A murit dirijorul și pianistul olandez Eduard van Beinum (n. 1901)
– 1963: S-a născut Gari Kimovici Kasparov (nume real: Weinstein), mare maestru de şah şi scriitor rus, de origine armeană-evreiască; la vârsta de 22 ani a devenit cel mai tânăr campion mondial de şah; din 1986 până la retragerea sa în 2005, a fost clasat pe locul 1 în lume în 225 din 228 luni; opozant al preşedintelui Vladimir Putin, Kasparov a părăsit Rusia în 2013 şi s-a mutat în New York
– 1966: A murit Carlo Carrà, unul dintre cei mai importanţi pictori italieni ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 1881)
– 1966: A murit Georges Duhamel, romancier, eseist şi medic francez; tatăl compozitorului Antoine Duhamel (n. 1884)
– 1983: A murit Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană; considerată cea mai celebră autoare a literaturii contemporane catalane, opera sa fiind tradusă în 27 de limbi (n. 1908)
– 1984: A murit clavecinistul și muzicologul american Ralph Kirkpatrick (n. 1911)
– 2000: A murit Giorgio Bassani, scriitor şi editor italian (n. 1916) – 20 de ani
– 2008: A murit fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare, alături de Niels Bohr şi Enrico Fermi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la „proiectul Manhattan”, de creare a bombei atomice; în 1967 a introdus termenul de „gaură neagră”; Wheeler este şi un pionier al cercetării câmpului de gravitaţie cuantică (n. 1911)
– 2012: A murit interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (n. 1938)
– 2015: A murit jurnalistul şi scriitorul uruguayan Eduardo Galeano (n. 1940) – 5 ani
– 2015: A murit scriitorul, sculptorul şi graficianul german Günter Grass; Premiul Nobel pentru literatură pe 1999 (n. 1927) – 5 ani
– 2018: A murit Milos Forman (nume real: Jan Tomas Forman), regizor de film și scenarist american de origine cehă; unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai Noului Val Cehoslovac; cunoscut mai ales pentru filmele „Zbor deasupra unui cuib de cuci” și „Amadeus” (n. 1932)
