Calendarul zilei – 29 martie

Publicat de Codrin RAITA, 29 martie 2020, 05:00 / actualizat: 30 martie 2020, 9:00

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 29 martie

* Se împlinesc 190 de ani (1830), de când, în perioada 29 martie – 8 octombrie, s-au desfăşurat lucrările Comisiei de delimitare a graniţei pe Dunăre (pe talvegul fluviului) între Poartă şi Principatele Române (conform Tratatului de la Adrianopol). Comisia era formată din delegaţii Moldovei, Ţării Româneşti, Rusiei şi Imperiului Otoman. Fostele raiale turceşti Brăila, Giurgiu şi Turnu, împreună cu 30 de insule ale Dunării, au fost încorporate Ţării Româneşti, iar lacul Brateş, Moldovei

* Acum 172 de ani (1848) domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza, refuza să accepte din cele 35 de puncte ale Petiţiei-program (din 27.III.1848) pe cele referitoare la dizolvarea Adunării Obşteşti şi înfiinţarea Gărzii cetăţeneşti. În seara aceleiaşi zile, domnitorul înăbuşea mişcarea revoluţionară cu forţa armată, operând numeroase arestări

* În urmă cu 149 de ani (1871) avea loc inaugurarea celebrei săli de concerte „Royal Albert Hall” (Sala Regală Albert) din Londra, în prezenţa Reginei Victoria. În timpul concertului, care a urmat ceremoniei de deschidere, s-au constatat o serie de probleme cu privire la acustica sălii, care, până în 1969, au fost rezolvate. Ideea acestui proiect i-a aparţinut soţului Reginei Victoria, Prinţul Albert. După moartea lui, a fost aprobat proiectul, sala devenind astfel o parte a unui memorial dedicat prinţului. Construcţia a început în 1867, iar sala a fost proiectată de Captain Francis Fowke şi Major-General Henry Y. D. Scott. Este una dintre cele mai importante clădiri din Marea Britanie. În fiecare an, sunt organizate aproximativ 350 de evenimente, de la concerte de muzică clasică la concerte rock sau pop

* Acum 141 de ani (1879), prin înaltul decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română a fost declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. Academia avea trei secţii: Secţiunea literară (literatură, artă, filologie şi filosofie), Secţiunea istorică (istorie, geografie şi ştiinţe sociale), Secţiunea ştiinţifică (ştiinţe teoretice şi aplicate). La 30.III/11.IV.1879 a apărut Legea prin care Societatea Academică Română era declarată institut naţional (27.III/8.IV)

* Se împlinesc 140 de ani (1880) de când, după recunoaşterea independenţei Principatelor Române de către Regatul Belgiei (la 13/25 martie 1880), a fost creată prima reprezentanţă diplomatică românească la Bruxelles, la nivel de legaţie

* Cu 139 de ani în urmă (1881) avea loc premiera, la Teatrul Naţional din Bucureşti, a piesei „Sânziana şi Pepelea”, „feerie naţională” de Vasile Alecsandri

* Acum 94 de ani (1926) se înfiinţa, la Bucureşti, Institutul de Studii Bizantine, cu scopul de a contribui la dezvoltarea cercetărilor privind istoria civilizaţiei bizantine şi a influenţei ei asupra istoriei României

* Cu 46 de ani în urmă (1974) „Mariner 10”, navetă americană de explorare fără echipaj uman, devenea prima navetă spaţială care a vizitat planeta Mercur, trimiţând peste 2.000 de imagini pe Pământ. „Mariner 10” a fost o sondă spaţială robotică lansată de NASA pe 3 noiembrie 1973, pentru a zbura către planetele Mercur şi Venus. Ea a fost lansată la aproximativ 2 ani după „Mariner 9” şi a fost ultima navă din programul „Mariner” (Mariner 11 şi 12 au fost relocate programului „Voyager” şi au fost desemnate ca „Voyager 1” şi „Voyager 2”). Obiectivele misiunii au fost măsurarea mediului planetei Mercur, atmosfera, suprafaţa şi caracteristicile telurice, şi realizarea unor investigaţii similare asupra planetei Venus

* Acum 32 de ani (1988) avea loc cea de-a 31-a ediţie a Festivalului filmului de autor de la San Remo (Italia), în cadrul căreia actorul Victor Rebengiuc a fost distins cu Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină pentru rolul din „Moromeţii” (ecranizare după romanul omonim al lui Marin Preda, în regia lui Stere Gulea)

* Acum 16 ani (2004) România a devenit membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice (alături de alte şase state foste comuniste – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia), în cadrul unei ceremonii oficiale care a avut loc la Washington, în prezenţa preşedintelui SUA, George W. Bush, a secretarului de stat american, Colin Powell, a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi a premierilor celor şapte state. Acest lucru s-a petrecut după ce decizia summit-ului de la Praga (din 21-22.XI.2002, de invitare oficială de a adera la NATO a celor şapte state) a fost ratificată de Parlamentele tuturor statelor aliate. Ceremonia din 29 martie, de la Washington, de semnare a documentelor de aderare, a fost continuată la data de 2 aprilie, la Bruxelles, şi a constat în arborarea, la sediul NATO, a drapelelor celor noi şapte membri. În prezent numărul ţărilor membre ale Alianţei (fondate în 1949) se ridică la 29

* Tot acum 16 ani Irlanda a devenit prima ţară membră a Uniunii Europene care interzicea fumatul în spaţiile publice

* Acum 3 ani (2017) premierul britanic, Theresa May, a semnat scrisoarea oficială pentru activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, declanşând astfel procedura formală de separare a Marii Britanii de Uniunea Europeană. Articolul 50 al Tratatului Uniunii Europene are următorul conţinut: „Orice stat membru poate decide retragerea din Uniune în conformitate cu propriile necesităţi constituţionale”. După transmiterea acestei intenţii Consiliului European, Londra şi Bruxellesul vor avea la dispoziţie doi ani pentru stabilirea viitoarelor relaţii formale

Aniversări – Comemorări

– Se trece la ora de vară (GMT+3); prin Ordonanţa de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României ora de vară este corelată cu orarul practicat în statele Uniunii Europene; astfel, din ultima duminică a lunii martie, ora 03:00 devine ora 04:00; orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (25 octombrie 2015). NOTĂ: În România ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Reintroducerea ei s-a produs în 1979. Până în 1996 (cu mici excepţii) ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie. NOTĂ: Parlamentul European a votat în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit acestei propuneri, fiecare stat membru al UE va avea dreptul să decidă până în 2021 dacă va păstra actualul sistem sau va renunţa la schimbarea orei

– 1815, 29.III/13.IV: S-a născut Costache Caragiali, actor, regizor şi dramaturg; a contribuit la organizarea mişcării teatrale româneşti la Botoşani, Iaşi, Craiova şi Bucureşti; a fost primul director al Teatrului cel Mare din Capitală (1852) (m. 1877) – 205 ani

– 1857: S-a născut actorul Grigore Manolescu (m. 1892)

– 1878: S-a născut Elena Farago (pseudonimul Elenei Paximade), poetă şi publicistă; una dintre cele mai cunoscute autoare de poezii pentru copii din România (m. 1954)

– 1908: S-a născut poetul Virgil Carianopol (m. 1984)

– 1912: S-a născut Caius Iacob, matematician, fizician (contribuţii în mecanica fluidelor, mecanica generală, dinamica gazelor, analiza matematică; precursor al aerodinamicii transonice şi al aproximării hidrografice) şi profesor; om politic ţărănist (senator PNŢCD de Bihor în perioada iunie 1990 – februarie 1992); membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1992)

– 1926: S-a născut jurnalistul Max Bănuş; şi-a început cariera jurnalistică la „Sportul românesc”; a fost arestat în 1958 şi condamnat la opt ani de închisoare pentru criticile aduse regimului comunist; eliberat, după patru ani, la presiunile Occidentului; din 1966 a fost redactor la postul de radio „Europa Liberă” (m. 2008). NOTĂ: Unele surse (http://www.europalibera.org/author/21415.html) menţionează ca dată a naşterii 26 martie 1926

– 1928: S-a născut pianista şi profesoara Martha Joja (m. 1998)

– 1929: A murit Elena Caragiani-Stoenescu, prima femeie din România care a obţinut brevetul internaţional de pilotaj (eliberat la 22 ianuarie 1914 de către Federaţia Aeronautică Internaţională); consemnată, în analele presei mondiale, drept primul corespondent de război care îşi realizeză reportajele din avion; a deschis drumul aviaţiei sanitare (n. 1887)

– 1938: A murit Constantin Isopescu-Grecul, jurist şi profesor universitar, politician implicat activ în lupta pentru făurirea statului naţional unitar român (n. 1871)

– 1940: S-a născut compozitorul şi muzicologul Octavian Nemescu – 80 de ani

– 1941: S-a născut actriţa Violeta Andrei

– 1941: S-a născut poeta Constanţa Buzea (prima soţie a poetului Adrian Păunescu) (m. 2012). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 31.III.1941

– 1947: S-a născut Viorel Sergovici, operator de imagine şi regizor de film; a lucrat la Televiziunea Română (m. 2012)

– 1949: S-a născut compozitorul Călin Ioachimescu; fondatorul primului studio de muzică electronică şi asistată de ordinator, la Uniunea Compozitorilor, în anul 1990

– 1954: S-a născut ÎPS Ioachim (numele de mirean: Ilie Giosanu), arhiepiscopul Romanului şi Bacăului (din 4.I.2015)

– 1962: S-a născut Dan Bittman, cântăreţ, compozitor, actor şi prezentator de televiziune; lider al formaţiei „Holograf” din 1985

– 1963: A murit biologul Traian Săvulescu, întemeietorul şcolii naţionale de fitopatologie; iniţiatorul şi conducătorul colectivului care a întocmit monumentala lucrare „Flora R. S. România”; membru titular al Academiei Române din 1936, preşedinte al acestui for (1948-1959) (n. 1889)

– 1965: S-a născut pictorul Eugen Ilina – 55 de ani

– 1966: A murit Iosif Paschill, pianist, organist, dirijor de cor și pedagog; unul din fondatorii muzicii de orgă în România (n. 1877)

– 1971: A murit Perpessicius (pseudonimul lui Dimitrie S. Panaitescu), critic şi istoric literar, poet; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1891)

– 1996: A murit Mircea Herivan, eseist, scriitor şi publicist (n. 1930)

– 1997: A murit Ioanichie Olteanu, poet, traducător, gazetar şi editor (n. 1923)

– 2011: A murit saxofonistul şi clarinetistul Alin Constanţiu, interpret de muzică de jazz; considerat „regele swing-ului la clarinet” şi supranumit, de criticii de specialitate, „Benny Goodman al României”; membru al Big-Band-ului Orchestrei de Estradă a SRR (1990-2005); membru fondator al grupurilor „Marius Popp Quartet” şi „Vocal Jazz Quartet”, liderul grupului „Remember ’26” (n. 1939)

– 2012: A murit Petru Umanschi, muzicolog, istoriograf de muzică pop-rock, critic muzical, realizator de emisiuni de radio şi televiziune, instrumentist-percuţie, profesor de desen (n. 1940)

– 2013: A murit Bujor Măcrin, actor şi regizor al Teatrului „Maria Filotti” din Brăila (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Mali: Primul tur al alegerilor legislative

Aniversări – Comemorări

– 1772: A murit Emanuel Swedenborg, filosof şi om de ştiinţă suedez (n. 1688)

– 1794: A murit Marie-Jean-Antoine-Nicolas de Caritat, marchiz de Condorcet, pedagog, matematician, politolog, economist şi om politic francez (n. 1743). NOTĂ: Unele surse (http://www.memidex.com/marie-jean-antoine-nicolas-caritat) menţionează ca dată a morţii 28 martie 1794

– 1870: A murit Paul-Émile Botta, consul şi arheolog francez, a cărui descoperire monumentală a Palatului regelui asirian Sargon al II-lea la Dur-Şarrukin (astăzi, Khorsabad, în Irak), în anul 1843, a deschis drumul descoperirilor arheologice la scară largă din Mesopotamia antică (n. 1802, în Italia) – 150 de ani

– 1885: S-a născut Dezső Kosztolányi, scriitor ungur considerat unul dintre înnoitorii limbajului liric maghiar (m. 1936) – 135 de ani

– 1891: A murit pictorul francez Georges Seurat (n. 1859)

– 1895: S-a născut scriitorul şi eseistul Ernst Jünger, considerat una dintre cele mai complexe şi contradictorii figuri ale literaturii germane a secolului al XX-lea (m. 1998) – 125 de ani

– 1902: S-a născut dirijorul italian Mario Rossi (m. 1992)

– 1902: S-a născut Marcel Aymé, prozator, dramaturg şi eseist francez (m. 1967)

– 1902: S-a născut Sir William Walton, compozitor englez (m. 1983)

– 1912: A murit Robert Falcon Scott, explorator polar britanic; a condus o primă expediţie în Antarctica între anii 1901 şi 1904 (când a descoperit „Ţara Regelui Eduard al VII-lea”); în 1910 a pornit într-o a doua expediţie spre Polul Sud, pe care-l atinge la 18.I.1912, fiind însă precedat de norvegianul Roald Amundsen (ajuns aici la 14.XII.1911); Scott şi cei patru însoţitori ai săi vor muri pe drumul de întoarcere (n. 1868)

– 1927: S-a născut John Robert Vane, biochimist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1982, împreună cu Sune K. Bergström şi Bengt Ingemar Samuelsson (m. 2004)

– 1936: S-a născut compozitorul britanic Richard Rodney Bennett; a compus coloanele sonore a numeroase filme de referinţă; nominalizat de trei ori la premiile Oscar (m. 2012)

– 1937: A murit Karol Szymanowski, compozitor, critic muzical, pianist şi profesor polonez (n. 1882)

– 1941: S-a născut Joseph Hooton Taylor, Jr., fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1993, împreună cu  Russell Alan Hulse, pentru descoperirea unui nou tip de pulsar, care a deschis noi posibilităţi de studiere a gravitaţiei

– 1943: S-a născut compozitorul grec Vangelis (Evangelos Odysseas Papathanassiou); unul dintre cei mai importanţi reprezentaţi ai muzicii electronice şi new-age

– 1946: S-a născut Robert James „Bob” Shiller, economist şi profesor american; laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 2013, împreună cu profesorii americani Eugene Fama şi Lars Peter Hansen, pentru lucrări în domeniul analizei preţurilor pe pieţele financiare

– 1952: S-a născut sportivul cubanez Teófilo Stevenson, triplu campion mondial şi olimpic la box (m. 2012)

– 1957: S-a născut actorul american de origine franceză Christopher Lambert

– 1961: S-a născut regizorul britanic de film Michael Winterbottom

– 1982: A murit Carl Orff, compozitor, dirijor, muzicolog şi pedagog german (n. 1895)

– 1999: A murit cântăreţul american de jazz Joe Williams (n. 1918)

– 2009: A murit Maurice Jarre, compozitor şi dirijor francez; a compus muzică de film; câştigătorul a trei premii Oscar; tatăl muzicianului Jean-Michel Jarre (n. 1924)

– 2016: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Patty Duke (numele real: Anna Pearce) (n. 1946)

– 2017: A murit Alexei Abrikosov, fizician şi profesor rus; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu Vitali Ghinzburg şi Anthony Leggett pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1928)

– 2019: A murit Agnès Varda, regizoare belgiană de film; cunoscută ca „Bunica noului val francez” și una dintre pionierele cinematografiei feministe (n. 1928) – 1 an