Calendarul zilei – 15 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 15 februarie 2020, 05:00 / actualizat: 15 februarie 2020, 7:38

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Are loc spectacolul „Clasic e fantastic. Cum să înțelegem muzica și desenul animat”, în cadrul căruia cine-concertul „Felix The Cat” (r. Pat Sullivan, Otto Messmer) va reuni 8 episoade cu aventurile celebrului motan acompaniat de muzica originală a Simonei Strungaru şi prezentat de Simona Strungaru Symphonics, cu susţinerea Festivalului Internaţional de Animaţie Anim’est, şi cu concursul sopranei Irina Ionescu, al violoncelistului Radu Sinaci și al actriţei Mayei Sophie Burneci, dar și al Simonei Strungaru (pian), Nataliei Pancec (vioară), al lui Bogdan Gugu (clarinet), al lui Iulian Nitică (contrafagot) şi al lui Sebastian Burneci (trompetă) – ora 11:00, la Ateneul Român. Printre partenerii media:  Radio România Cultural, Radio România Muzical

* În perioada  15 februarie – 14 iunie 2020, în fiecare sâmbătă și duminică vor avea loc Atelierele de creaţie pentru copii, organizate anual de Primăria Capitalei, prin Creart, în locaţia special amenajată din Satul Francez, Șoseaua Nordului, nr. 114 – 140, vila 130, intrarea din strada Aron Cotruș – ora 11:00

– S-a întâmplat într-o zi de 15 februarie

* Acum 177 de ani (1843) Consistoriul din Blaj cerea episcopului Ioan Lemeni să facă demersuri pe lângă împărat împotriva legii privind obligativitatea limbii maghiare în administraţie, justiţie, şcoli, biserici etc, lege votată de Dieta Transilvaniei

* Cu 156 de ani în urmă (1864) apărea, la Bucureşti, la iniţiativa unui grup de tineri ofiţeri, primul număr al revistei „România Militară”, ca publicaţie independentă, având inscripţionată pe copertă deviza: Ştiinţă, artă şi istorie militară. Prin Înaltul Decret Regal nr. 3663, din 1 ianuarie 1898, „România Militară” devine revista oficială a Marelui Stat Major. Până în anul 1989, a apărut sub diferite titulaturi – „Revista militară generală”, „Cultura militară”, „Probleme de artă militară”. Din anul 1990 poartă actuala denumire – „Gândirea militară românească” – şi are o periodicitate de şase apariţii pe an. Publicaţie de teorie şi ştiinţă militară, editată de către Statul Major General al Armatei României, revista „Gândirea militară românească” se adresează atât corpului ofiţeresc, cât şi mediilor instituţionale guvernamentale şi neguvernamentale preocupate de problematica militară naţională şi internaţională

* Cu 144 de ani în urmă (1876), la Bucureşti, apărea lunar (până la 15 mai, acelaşi an), „Revista literară şi ştiinţifică”, sub îndrumarea lui Bogdan Petriceicu Haşdeu (partea literară) şi a dr. Dimitrie Brândză (partea ştiinţifică)

* Acum 136 de ani (1884) a fost celebrată Sfânta Liturghie Pontificală de către arhiepiscopul Ignaţiu Paoli pentru consacrarea şi inaugurarea Catedralei „Sfântul Iosif” (construită între anii 1873-1884, după planurile arhitectului vienez Friedrich Schmidt)

* Acum 87 de ani (1933), în zilele de 15 şi 16 februarie, au avut loc grevele muncitorilor ceferişti de la atelierele „Griviţa Roşie” din Bucureşti. Muncitorii, în rândul cărora comuniştii desfăşurau o intensă propagandă, au ocupat atelierele. După eşuarea negocierilor cu autorităţile, armata şi poliţia au tras în grevişti şi au pus capăt acţiunii (soldate cu 3 morţi şi 40 de răniţi din rândul muncitorilor). În Parlament, măsurile Guvernului au fost aspru criticate de partidele din opoziţie

* Cu 51 de ani în urmă (1969) avea loc inaugurarea liniei ferate electrificate Bucureşti-Braşov, prima de acest fel din România, în sistemul cel mai avantajos din punct de vedere tehnico-economic şi energetic: curent alternativ monofazat de frecvenţă industrială 50 Hz, la tensiunea de 25 kW

* Se împlinesc 40 de ani (1980), de când, la Brăila, a fost lansată la apă prima navă de pescuit oceanic construită în România – „Parângul”

* Acum 31 de ani (1989) înceta Războiul Afgano-Sovietic. La 27.XII.1979, 750 de soldaţi ai trupelor de elită sovietice au invadat Afganistanul şi l-au ucis pe preşedintele Hafizullah Amin. În războiul care a urmat, forţele afgane implicate au fost Partidul Popular Democrat din Afganistan, de orientare marxistă, susţinut de către forţele sovietice, care au luptat contra rebelilor islamişti Mujahedini. Rebelii au fost susţinuţi de mai multe ţări, printre care şi SUA, Arabia Saudită, Pakistan şi alte state musulmane, în contextul politic internaţional al Războiului Rece. Datorită costului mare şi a inutilităţii politice finale ale acestui conflict militar, războiul din Afganistan a fost, deseori, asemănat cu Războiul din Vietnam, americano-vietnamez. Până la mijlocul anilor ’80, peste cinci milioane de bărbaţi, femei şi copii – o treime din populaţia Afganistanului – a emigrat în Pakistan, Iran şi în alte ţări, într-unul din cele mai mari exoduri din lume de după al doilea război mondial. Bombardamentele ruseşti asupra satelor afgane au curmat aproape un milion de vieţi

* Acum 29 de ani (1991) se înfiinţa „Grupul de la Vişegrad”, organizaţie de cooperare regională reunind Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia. În cetatea medievală Visegrád din Ungaria, Václav Havel – preşedintele Cehoslovaciei, Lech Wałęsa – preşedintele Poloniei şi József Antall – primul ministru al Ungariei au semnat o declaraţie comună prin care îşi asigurau sprijin reciproc în vederea integrării politice şi economice în Uniunea Europeană. De asemenea, prin acelaşi document au fost puse bazele unei strânse cooperări regionale între statele semnatare. România a ratat aderarea la acest grup, datorită evenimentelor din 1990 (mineriadele şi conflictul interetnic de la Târgu-Mureş), refuzul fiind comunicat direct lui Ion Iliescu. Aceasta a fost, de altfel, reînnoirea unui acord din 1335 între regii Ioan al Boemiei, Cazimir al III-lea al Poloniei şi Carol Robert de Anjou al Regatului Ungar

* Cu 13 ani în urmă (2007) avea loc inaugurarea postului de radio „Antena Sibiului”, ce face parte din reţeaua de studiouri regionale ale Societăţii Române de Radiodifuziune

Aniversări – Comemorări

– Sfinţirea Catedralei Sf. Iosif din Bucureşti (Calendarul Romano-Catolic 2020). NOTĂ: La 15 februarie 1885 a fost celebrată sfânta Liturghie Pontificală de către arhiepiscopul Ignaţiu Paoli pentru consacrarea şi inaugurarea Catedralei „Sfântul Iosif” (construită între anii 1873-1884) – 135 de ani

– 1794: S-a născut arhiepiscopul Alexandru Şuluţiu-Şterca, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1855) (m. 1867)

– 1823: S-a născut Melchisedec (Mihail) Ştefănescu, episcop, istoric şi profesor; primul chiriarh al Episcopiei Dunării de Jos (înfiinţată la 17 noiembrie 1864); unul dintre fruntaşii luptei pentru Unirea Principatelor şi pentru consolidarea ei; a contribuit la unirea celor două biserici locale din Moldova şi Ţara Românească, ajungând ca în anul 1865 să se întrunească la Bucureşti, pentru prima dată, un Sinod general al Bisericii Ortodoxe Române; contribuţii deosebite la întocmirea Legii Organice din 1872 (prin care s-a constituit Sfântul Sinod al BOR); „părintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi părintele orfanilor“; membru al Societăţii Academice Române; vicepreşedinte al Academiei Române (1882-1885) (m. 1892)

– 1834, 15/27: S-a născut V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române (1867); vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (m. 1901)

– 1838: S-a născut Eusebiu Popovici, preot şi profesor; specialist în Vechiul Testament, în limbile semitice, în istoria bisericii şi în drept bisericesc; a tradus în limba română „De Bello Gallico” de Cezar şi „Exerciţii pentru sintaxa limbii latine” de Hauber; membru de onoare al Academiei Române din 1908 (m. 1922)

– 1840, 15/27: S-a născut Titu Maiorescu, om politic, critic literar, eseist, scriitor, estetician, profesor, filosof şi jurist; membru marcant al Partidului Constituţional (Junimist), iar ulterior al Partidului Conservator (al cărui preşedinte a fost între anii 1913 şi 1914); de mai multe ori ministru în cabinete conservatoare şi prim-ministru (1912-1913); fondatorul grupării literare ieşene „Junimea”; întemeietor al criticii literare româneşti moderne; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866); vicepreşedinte al Academiei Române (1880-1884; 1886-1887) (m. 1917) – 180 de ani

– 1850, 15/27: S-a născut pictorul și profesorul Ion Andreescu; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1882) – 170 de ani

– 1904: S-a născut inginerul geolog Ion Huber-Panu; a studiat influenţa temperaturii asupra flotaţiei mineralelor, efectuând primele cercetări pe plan mondial în domeniul cineticii acesteia (a fost primul care a definit viteza de flotaţie); membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

– 1910: S-a născut prozatorul Paul Daniel (pseudonimul lui Paul Daniel Ionescu) (m. 1983) – 110 ani

– 1921: S-a născut scriitorul V.[ictor] Em.[il] Galan (m. 1995)

– 1923: S-a născut Petre Solomon, poet, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, rusă şi maghiară) şi eseist (m. 1991)

– 1925: S-a născut Kemal Haşim Karpat, istoric, politolog, sociolog și profesor turc de origine română; specializat în istoria Imperiului Otoman; stabilit din 1942 în Turcia și din 1950 în SUA (m. 2019) – 95 de ani

– 1927: S-a născut istoricul Dinu C. Giurescu; în afara numeroaselor studii şi cercetări privind istoria românilor, a editat documente diplomatice privind perioada postbelică; membru titular al Academiei Române din 2001; deputat (2012-2014) din partea Partidului Conservator (m. 2018)

– 1927: A murit tenorul Traian Grozăvescu (n. 1895). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 19 februarie 1927

– 1930: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Romulus Zaharia, prozator, reporter, om de film; stabilit în SUA (1988-2003) (m. 2006) – 90 de ani

– 1931: S-a născut Petre Stoica, poet, traducător, publicist, colecţionar de presă şi bibliofil; întemeietorul Muzeului Presei „Sever Bocu”, muzeu unic în România, inaugurat în 2007, în Jimbolia (m. 2009)

– 1931: A murit Dimitrie Comşa, economist, agronom (a militat pentru modernizarea agriculturii); om politic (fruntaş al Partidului Naţional Român, unul dintre semnatarii Memorandumului/1892); membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1846)

– 1933: S-a născut Octavian Lazăr Cosma, muzicolog şi profesor; preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (2006-2010); membru titular al Academiei Române din 2016

– 1933: S-a născut Iosif Sava, critic muzical şi realizator de emisiuni radio-tv. (m. 1998)

– 1935: S-a născut Avy Abramovici, violonist şi profesor israelian originar din România – 85 de ani

– 1941: S-a născut Doina Curticăpeanu, critic şi istoric literar, profesoară

– 1944: S-a născut regizorul Alexandru Bocăneţ, realizator de filme şi emisiuni de televiziune (m. 1977)

– 1944: S-a născut poeta Florica Mitroi (m. 2002)

– 1945: S-a născut prozatorul şi publicistul Cornel Cotuţiu – 75 de ani

– 1947: S-a născut Oscar Berger, jurnalist, regizor, editor, scenarist şi producător de film; a contribuit la apariţia primului ziar privat din Timişoara de după Revoluţie, ziarul „Timişoara”; a fost un susţinător constant al principiilor Proclamaţiei de la Timişoara (m. 2013)

– 1947: S-a născut Roxana Eminescu, cercetător al literaturilor şi civilizaţiilor de limbă portugheză, critic literar, jurnalistă, profesoară şi traducătoare; fiica juristei Iolanda Eminescu; în 1981 a plecat cu o bursă în Portugalia; a lucrat ca profesor invitat la „Universitatea Nova” din Lisabona şi în redacţia ziarului „O Tempo” din acelaşi oraş; în 1984 s-a stabilit la Brest, în Franţa; se numără printre puţinii specialişti români în lusitanistică

– 1950: S-a născut Alexandru Dan Condeescu, critic, istoric şi stilist literar, editor; fost director al Muzeului Literaturii Române, timp de 17 ani (m. 2007) – 70 de ani

– 1955: S-a născut dirijorul Florin Totan; autorul proiectului cultural de succes „Bucuriile muzicii”; numit de public „André Rieu de România” – 65 de ani

– 1956: S-a născut Aurelian Titu Dumitrescu, poet, eseist şi ziarist; lucrarea care l-a consacrat este „Antimetafizica – Nichita Stănescu însoţit de Aurelian-Titu Dumitrescu”

– 1956: A murit compozitorul Iuliu Mureşianu (n. 1900)

– 1963: A murit Radu I. Vlădescu, medic veterinar şi biochimist; profesor, din 1922, la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti, a organizat primul laborator de chimie biologică din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1886)

– 1965: A murit Emil Monţia, compozitor, culegător de folclor şi avocat (n. 1882) – 55 de ani

– 1968: S-a născut actorul George Ivaşcu, director al Teatrului „Metropolis” şi fost ministru al Culturii în Cabinetul Viorica Dăncilă în perioada (ian. – nov. 2018)

– 1990: A murit matematicianul George Ciucu; preocupări în domenii ca teoria probabilităţilor, statistica matematică sau teoria jocurilor şi a aşteptării; membru corespondent al Academiei Române, secretar general al acestui for (1974-1990) (n. 1927) – 30 de ani

– 1992: A murit Marcel Olinescu, grafician, gravor, poet, folclorist; a făcut parte din „Grupul grafic” (1938-1948); a lucrat în echipele de cercetare sociologică organizate de Dimitrie Gusti (n. 1896)

– 1992: A murit muzicologul Constantin Stihi-Boos (n. 1936)

– 2002: A murit muzicologul, bizantinologul şi editorul Titus Moisescu (n. 1922)

– 2010: A murit economistul Constantin Bărbulescu; după 1989 a făcut parte din Comisia numită de Guvernul român pentru elaborarea strategiei privind trecerea la economia de piaţă; amplă activitate pedagogică (a gândit restructurarea învăţământului superior economic românesc potrivit noilor condiţii ale economiei de piaţă); membru corespondent al Academiei Române din 1993 (n. 1927) – 10 ani

– 2012: A murit, la Scranton, Pennsylvania (SUA), actriţa americană de origine română Pola Illéry (Paula Iliescu), considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute; ea şi-ar fi luat numele de Pola Illery ca un tribut adus actriţei poloneze Pola Negri (n. 1897 – m. 1987), o divă a filmului mut şi prima actriţă europeană invitată să joace la Hollywood, devenind ulterior un star; a devenit cetăţean american în 1946 (n. 1908, în localitatea Corabia)

– 2013: A murit graficianul, pictorul şi profesorul universitar Traian Brădean (n. 1927)

– 2016, 15/16: A murit handbalistul şi profesorul Mircea Costache; dublu campion mondial (1961 şi 1964) şi câştigător al Cupei Campionilor Europeni din 1965 (n. 1940)

– 2016: A murit scriitorul, publicistul, psihologul, esteticianul şi profesorul Dan Mihăilescu (n. 1929)

– 2017: A murit poeta şi scriitoarea Marta Miclescu; a avut o implicare deosebită în viaţa culturală a oraşului Breaza (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– Venezuela: Manevre militare în principalele oraşe ale ţării, anunţate de preşedintele Nicolas Maduro (15 – 16 feb.)

– Menton, Franţa: Sărbătoarea Lămâilor, aflată la cea de-a 85-a ediţie, unul dintre cele mai populare evenimente ale regiunii create în anul 1934 (15 feb. – 3 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Copilului cu cancer”; este marcată din 2003, la iniţiativa Confederaţiei Internaţionale a Organizaţiilor Părinţilor cu Copii Bolnavi de Cancer (în prezent se numeşte Childhood Cancer International), în amintirea zilei de 15 februarie 2002, când părinţi din întreaga lume s-au unit pentru prima oară pentru a ajuta ca toţi micuţii bolnavi de cancer să primească cel mai bun tratament şi îngrijire

– Afganistan: „Ziua Naţională a Salvării” (data încheierii retragerii trupelor sovietice din ţară – 15.II.1989, după aproape zece ani de la intervenţia URSS, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul)

– 1564, 15 (sau 18): S-a născut Galileo Galilei, matematician, astronom şi fizician renascentist italian; întemeietorul mecanicii clasice şi al metodei experimentale în ştiinţă; în 1609 a construit o lunetă cu care a descoperit munţii de pe Lună, natura stelară a Căii Lactee, patru sateliţi ai lui Jupiter, petele solare (m. 1642)

– 1621: A murit Michael Praetorius, muzicolog şi compozitor german (n. 1571)

– 1759: S-a născut Friedrich August Wolf, savant, filolog, istoric şi critic literar german; este cunoscut îndeosebi pentru faptul că a fost primul care a examinat critic epopeile lui Homer, punând în discuţie unicitatea autorului epopeilor antice Iliada şi Odiseea (m. 1824)

– 1781: A murit scriitorul şi criticul de artă german Gotthold Ephraim Lessing (n. 1729)

– 1817: S-a născut pictorul peisagist şi gravorul francez Charles-François Daubigny; considerat un important precursor al impresionismului (m. 1878)

– 1847: S-a născut Robert Fuchs, compozitor şi profesor austriac (m. 1927)

– 1849: A murit Pierre François Verhulst, matematician belgian (n. 1804)

– 1857: A murit compozitorul rus Mihail Glinka; este considerat părintele muzicii clasice ruse; a pus baza operei naţionale ruse şi a muzicii simfonice (n. 1804)

– 1874: S-a născut Sir Ernest Shackleton, explorator britanic (m. 1922)

– 1882: S-a născut actorul american de film John Barrymore (m. 1942)

– 1899: S-a născut compozitorul francez Georges Auric (m. 1983)

– 1912: S-a născut Andrei Lupan, poet, dramaturg şi publicist din R. Moldova (m. 1992)

– 1914: S-a născut actorul american de film Kevin McCarthy (m. 2010)

– 1916: S-a născut actorul american Jack Hanlon (m. 2012)

– 1919: S-a născut actorul american de comedie Red Buttons (m. 2006)

– 1922: S-a născut Hermann Kahn, cibernetician, matematician, fizician şi viitorolog american (m. 1983)

– 1924: S-a născut regizorul american Robert Drew, considerat părintele cinéma vérité-ului american; a devenit celebru în anii ’60, în special datorită tehnicii sale inovative de a filma, folosind o cameră şi un microfon pentru a înregistra concomitent imagine şi sunet, fără a avea un scenariu stabilit iniţial, dovedind o mare flexibilitate şi naturaleţe în modalitatea de captare a reacţiilor (m. 2014)

– 1931: S-a născut actriţa britanică de film Claire Bloom

– 1933: A murit Pat (Patrick Joseph) O’Sullivan, desenator şi producător american de filme de animaţie, autorul motanului Felix (n. 1887)

– 1941: A murit (ucis de hitlerişti) ziaristul Gabriel Péri, erou al Rezistenţei franceze (n. 1902)

– 1945: S-a născut regizorul de film şi de televiziune și scenaristul argentinian Mario Sábato – 75 de ani

– 1951: S-a născut Jane Seymour, actriţă de film americană de origine britanică

– 1959: A murit Sir Owen W. Richardson, fizician britanic; a descoperit legile fenomenului de emisie termoelectronică; Premiul Nobel pentru fizică pe 1928 (n. 1879)

– 1965: A murit Nat King Cole, pianist, interpret de jazz şi cantautor american (n. 1919) – 55 de ani

– 1978: S-a născut Yiruma (nume real: Lee Ru-ma), pianist şi compozitor sud coreean

– 1998: A murit Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, una din primele femei corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (n. 1908)

– 1999: A murit Henry Way Kendall, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990 împreună cu Jerome Friedman şi Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăştierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni şi neutroni legaţi, cercetări esenţiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor (n. 1926)

– 2004: A murit actriţa americană Jan Miner (n. 1917)

– 2011: A murit scriitorul şi jurnalistul francez François Nourissier (n. 1927)

– 2015: A murit Arnaud De Borchgrave, analist şi jurnalist american; fost redactor-şef al publicaţiei „The Washington Times” (n. 1926, în Belgia) – 5 ani

– 2019, 15/16: A murit actorul elveţian de teatru, film și televiziune Bruno Ganz; cunoscut pentru rolul lui Adolf Hitler din filmul „Downfall” (2004) (n. 1941) – 1 an