Oceanic Club a lansat de curând platforma „Laboratorul de reciclare”. Răzvan Popescu-Mirceni „Avem deșeuri foarte multe, iar ele sunt o resursă“
Publicat de , 14 ianuarie 2020, 09:36
Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic Club” a lansat, la sfârșitul anului trecut, platforma „Laboratorul de reciclare”, un incubator de idei și un generator de soluții pentru dezvoltarea economiei circulare la nivelul orașului Constanța. Am aflat mai multe despre acest proiect de la directorul coordonator al Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic Club”, biologul Răzvan-Popescu Mirceni, într-un interviu realizat de Larisa Calistru.
Ce și-a propus acest proiect?
Răzvan Popescu Mirceni: Noi ne-am propus practic, tocmai pentru că am vorbit despre necesitatea ca lucrurile să fie utile, să aibă un flux economic până la urmă, pentru că așa funcționează societatea umană din zilele noastre, să prezentăm oportunități de afaceri, ce se poate face cu plasticul din categoria HDPE, cu plasticul din categoria PET, ce se poate face cu hârtia atât la nivel micro, acasă la tine ce poți să faci cu ele și cum să recunoști fiecare dintre aceste materiale cât și la nivel macro, industrial. Pentru că avem deșeuri foarte multe și ele sunt o resursă. Dacă vă uitați inclusiv pe bursă, pe piața de capital, una dintre cele mai mari creșteri în SUA, și nu numai acolo, erau firmele care se ocupă de administrarea deșeurilor, de reciclarea lor. Și sunt în creștere, pentru că au devenit adevărați scormonitori care dețin în momentul de față și unii își fac chiar stocuri de deșeuri pentru viitor, pe care le tratează efectiv ca pe niște filoane. Se va săpa, se va căuta plastic de tip HDPE (dopurile de la sticlele PET sunt făcute din acest tip de material, care poate fi topit la 180 de grade fără să fie ars). 180 de grade scoate orice tip de cuptor electric de gătit, fără niciun fel de emisii și poate fi turnat în varii forme și date orice alte utilități din el după aceea. Lucrul acesta poate fi făcut de cel puțin 10 ori cu fiecare material plastic. Pungile de plastic, pungile de polietilenă pot fi topite, amestecate cu nisip și transformate în dale și asfalt. Sunt nenumărate lucruri care se pot face cu aceste categorii de materiale. Și noi vrem să le aducem practic în atenția unor potențiali investitori și a celor cu spirit mai înalt, avansat, celor care vor să stârnească un business până la urmă, să îi ajutăm cumva să pornească așa ceva. Pentru că în momentul în care deșeurile devin o marfă din ce în ce mai apropiată, vom scăpa de problemă. Se va alerga după ele.
În ce lună a anului trecut ați lansat această platformă?
Răzvan Popescu Mirceni: În aprilie am lansat-o, dar ea a devenit online și operațională (am avut chiar și un concurs cu proiecte de business) din toamna trecută, practic din septembrie. Platforma se cheamă „Laboratorul de reciclare”, este vizibilă și de pe site-ul nostru. Practic acolo sunt publicate noutăți despre ce s-a mai descoperit în lume vizavi de tehnologiile de reciclare, ce oportunități sunt chiar și în Constanța. Există o hartă cu toate punctele, pe care încercăm să o ținem cât mai activă, cu toate punctele de colectare selectivă, menționând acele puncte care oferă și recompense. Pentru că da, există puncte care oferă recompense pentru produsele reciclate. Spre exemplu, sunt magazine de îmbrăcăminte care oferă vouchere pentru textilele uzate, de care nu mai ai nevoie acasă. Există firme care colectează diverse tipuri de plastic, dar acolo trebuie să te duci cu el separat, pe tipuri de plastic, pe tipuri de material. Altfel, nu ți-l ia!
Ce proiecte aveți pentru anul 2020?
Răzvan Popescu Mirceni: În primul rând, continuăm cu studiile pe care le-am început cu ceva ani în urmă și de atunci vor trece mulți ani până când se vor concretiza, până se va ajunge la un rezultat viabil de la care să se poată pleca mai departe, cu monitorizare și măsuri pentru fiecare din aspectele biodiversitate din zona Dobrogei și platforma continentală a Mării Negre. Vom încerca să redeschidem sesiunea de activități externe prin două misiuni expediționale. Probabil că una va fi în zona Georgiei și Armeniei și încă una către zona Maroc. Vom încerca să revenim și de data aceasta să mergem către Senegal cu două echipe. Pe de o parte pentru că există solicitări de colaborare din cele două regiuni și pe de altă parte există și un interes pe fondul unor contracte de cercetare pe care le avem, dar despre care nu pot vorbi deoarece sunt supuse unor clauze de confidențialitate. Pe de altă parte sunt proiecte noi în ceea ce privește actualizarea unor hărți de distribuție a tipurilor de habitate marine la mică adâncime și vrem să preluăm o nouă echipă de voluntari pentru formare. Pentru că s-a mai încheiat un ciclu de 4 ani și noi la fiecare 4 ani preluăm elevi voluntari din clasele a IX-a și a X-a de la liceele din Constanța în primul rând, pe care îi formăm și le deschidem ochii către oportunitățile unor meserii despre care nu știe prea multă lume adevărul.
Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto – Radio Constanța