Calendarul zilei – 22 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 decembrie 2019, 05:00 / actualizat: 23 decembrie 2019, 9:47

EVENIMENTE INTERNE

– Istorie

* Timişoara: Asociaţiile de revoluţionari din Timişoara, finanţate de Primăria Timişoara, organizează o serie de evenimente ce vor marca împlinirea a 30 de ani de la declanşarea Revoluţiei Române şi de la momentul în care Timişoara a devenit primul oraş liber de comunism. Din programul zilei:

• Pomenirea eroilor martiri ai Revoluţiei Române în toate bisericile din Episcopia Timişoarei

– Cultură

* Timişoara: Are loc spectacolul „Crăciun la Operă” – ora 19:00, la Opera Naţională Română din Timişoara

– S-a întâmplat într-o zi de 22 decembrie

* Cu 211 ani în urmă (1808) avea loc prima audiţie, la Viena, a patru lucrări de Ludwig van Beethoven: Simfonia a V-a, Concertul nr. 4 pentru pian, Fantezia pentru cor, pian şi orchestră şi Simfonia a VI-a (Pastorala)

* Cu 173 de ani în urmă (1846), în sala Momolo din Bucureşti, a avut loc primul concert susţinut, pe meleaguri româneşti, de Franz Liszt, pianist şi compozitor ungar

* În Franța începea, în urmă cu 125 de ani (1894), „Afacerea Dreyfus”, când căpitanul de artilerie Alfred Dreyfus a fost dovedit vinovat de înaltă trădare şi a fost condamnat la deportare pe viaţă şi la excluderea din serviciul militar. Cu trei luni înainte, serviciul secret descoperise la ambasada Germaniei o listă a câtorva documente în legătură cu apărarea naţională. S-a constatat o asemănare între scrisul căpitanului Dreyfus şi cel de pe lista respectivă. Afacerea a avut la început un ecou limitat, până când în 1898, adevăratul vinovat a fost achitat și Émile Zola a publicat celebra pledoarie dreyfusardă, “J’accuse…!”, provocând o serie de crize politice și sociale unice în Franța. La maximul său, în 1899, afacerea a dezvăluit clivajele Franței celei de-a Treia Republici, încheindu-se cu adevărat abia în 1906, printr-o decizie a Curții franceze de Casație care l-a exonerat și l-a reabilitat definitiv pe Dreyfus. Această afacere este adesea considerată simbolul modern și universal al nedreptății în numele interesului Statului, și rămâne unul dintre cele mai marcante exemple de eroare judiciară reparată cu dificultate, cu un rol major jucat de presă și de opinia publică

* Acum 94 de ani (1925), Asociaţia Prietenii Radiofoniei căpăta personalitate juridică. Asociaţia s-a constituit la 26.III.1925, din iniţiativa Societăţii Române de Fizică condusă de prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, care a devenit şi preşedintele asociaţiei. Printre colaboratorii săi se regăseau dr. ing. Emil Petraşcu, matematicianul Octav Onicescu, Victor Slăvescu, Cristian Musceleanu. Asociaţia îşi propunea printre altele: organizarea de cursuri de radioamatori, editarea unei reviste de specialitate şi instalarea unui post naţional de emisie de la care să se audă în toate colţurile ţării „muzica, cugetul şi cuvântul românesc”

* Cu 92 de ani în urmă (1927) apărea Reglementarea privind constituirea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România (SDRR), în „Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 2915”, la articolul 2. La data de 5 martie 1928 are loc prima întâlnire a Consiliului de Administraţie al SDRR, constituit la 17 ianuarie 1928, în cadrul Adunării generale de constituire a SDRR, la care este aprobat şi Statutul de funcţionare

* Se împlinesc 80 de ani (1939), de când, la Opera Română din Cluj, avea loc premiera operei comico-fantastice în șase tablouri „Kir Ianulea”, de Sabin Drăgoi; libretul de Radu Urlățeanu, după nuvela omonimă a lui I. L. Caragiale

* Se împlinesc 55 de ani (1964), de când, prin decret ministerial, Teatrul Mic primea acest nume (sub conducerea lui Radu Penciulescu). În 1914, la Bucureşti s-a înfiinţat un nou teatru, care a purtat numele actriţei Maria Filotti. După cel de-Al Doilea Război Mondial, teatrul a devenit o instituţie de stat şi a purtat, pe rând, denumirile Studioul Actorului de Film „Constantin Nottara” şi Teatrul pentru tineret şi copii, după care, botezat în 1964 cu numele său actual, a intrat în familia teatrelor mici din Europa

* Acum 49 de ani (1970) avea loc inaugurarea oficială a noului pod rutier (cu patru benzi de circulaţie) peste Dunăre, la Giurgeni-Vadu Oii, care face legătura cu litoralul Mării Negre

* Se împlinesc 30 de ani de la intensificarea revoluţiei române anticomuniste din decembrie 1989. În Bucureşti, manifestaţiile împotriva dictaturii capătă amploare. Grupuri masive de muncitori de pe marile platforme industriale bucureştene au ocupat centrul Capitalei. S-a anunţat introducerea stării de necesitate pe întreg teritoriul României (ora 10:00). La prânz, după anunţarea sinuciderii ministrului apărării naţionale, numit de Ceauşescu „trădătorul” Vasile Milea, sediul CC al PCR este luat cu asalt de manifestanţi. Militarii au pactizat cu populaţia. Cuplul dictatorial Nicolae şi Elena Ceauşescu a părăsit clădirea CC al PCR cu elicopterul. După-amiază cei doi au fost arestaţi la Târgovişte. S-a instalat o nouă putere provizorie, Frontul Salvării Naţionale – FSN. Consiliul Frontului (CFSN) a adresat, în cursul serii, un comunicat către ţară prin care anunţa dizolvarea tuturor structurilor de putere ale regimului comunist şi prezenta un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România. În cursul nopţii de 22 spre 23 decembrie, au avut loc în Capitală confruntări armate (la Televiziune, în Piaţa Palatului, la Radiodifuziune, în diferite alte zone ale oraşului), soldate cu victime – răniţi şi morţi şi a fost distrusă Biblioteca Centrală Universitară

* Se împlinesc 30 de ani (1989), de când Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) îşi relua legal activitatea, fondându-se Partidul Creştin Naţional Ţărănesc. La 28 decembrie cele două formaţiuni politice (PNŢ şi PCNŢ) vor fuziona formând Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD a fost înscris oficial la 7.I.1990, fiind prima formaţiune politică înregistrată după Revoluţia din decembrie 1989)

* Se împlinesc 30 de ani de când apărea primul ziar al Revoluţiei române – „Libertatea”. În seara aceleiaşi zile apărea şi primul număr al ziarului „Tineretul liber”

* Şi tot acum 30 de ani era redeschisă, în timpul reunificării Berlinului de Est cu Berlinul de Vest, Poarta Brandenburg, celebru monument din Berlin (inaugurat la 6.VIII.1791). Între anii 1961 şi 1989, accesul cetăţenilor din cele două Germanii (de Est şi de Vest) la acest monument era interzis, în apropiere aflându-se Zidul Berlinului

* Se împlinesc 20 de ani (1999) de când Guvernul Mugur Isărescu și membrii cabinetului său au depus jurământ în fața președintelui României de la acea vreme, Emil Constantinescu, executiv aflat în exerciţiu în perioada 22 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000. La data de 16 decembrie 1999, Mugur Isărescu a fost desemnat în funcția de prim-ministru al României

* Acum 11 ani (2008) Guvernul Emil Boc (1) a guvernat România din 22 decembrie 2008 până în 23 decembrie 2009. Din 13 octombrie 2009, când a fost demis prin moțiune de cenzură, a continuat să funcționeze interimar, fiind obligat să îndeplinească „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”

Aniversări – Comemorări

– Solstiţiul de iarnă (ora 06:19, ora României); solstiţiul marchează ziua cea mai lungă (21 iunie) sau cea mai scurtă (20, 21 sau 22 decembrie) a anului

– Sf. Ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului (Calendarul Creştin-Ortodox 2019). NOTĂ: La 22.XII.1646 a murit, la Kiev, cărturarul Petru Movilă, fiu al domnului Moldovei Simion Movilă; crescut în Polonia, unde a primit educaţie militară şi religioasă, va ajunge mitropolit al Kievului, în 1633; sprijinitor al tiparului şi al şcolii din Ţările Române (n. 1596, la Suceava)

– Începe în seara acestei zile sărbătoarea mozaică Hanuca (23-30.XII.)

– „Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, stabilită prin Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al României nr. 873/12 dec. 2011)

– 1869: S-a născut arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti; autor al unor importante edificii social-culturale: mausoleul lui Vasile Alecsandri de la Mirceşti, biserica Copou din Iaşi, Muzeul Naţional de Artă (azi Muzeul Ţăranului Român) din Bucureşti, noile clădiri ale Universităţii din Bucureşti ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (m. 1943) – 150 de ani

– 1894: S-a născut Mihail Andricu compozitor și profesor; unul din creatorii muzicii simfonice și de cameră de inspirație folclorică din România; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1974) – 125 de ani

– 1894: S-a născut medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din    (m. 1981) – 125 de ani

– 1898: S-a născut prozatorul şi traducătorul Virgiliu Monda (pseudonimul lui Zeilic Moscovici), de profesie medic (m. 1991)

– 1908: S-a născut pictoriţa Medi Wechsler Dinu (m. 2016)

– 1914: A murit Ion Bălăceanu, om politic (participant la Revoluţia de la 1848 şi militant pentru unirea Principatelor), memorialist (a lăsat pagini inedite, de o certă valoare istorică) (n. 1828) – 105 ani

– 1914: S-a născut (într-o familie de origine germană) Dumitru (Trixy) Checais, regizor, scenograf, coregraf, balerin și profesor; considerat de critica de specialitate drept cel mai mare balerin român al secolului trecut (m. 1990) – 105 ani

– 1923: S-a născut muzicianul Teodor Costin, dirijor (1952 – 1986) şi director (1962 – 1986) la Filarmonica „Oltenia” din Craiova, dirijor şi director (1972 – 1985) la Teatrul Liric din Craiova (m. 2011)

– 1925: S-a născut (la Boston, SUA, din părinţi români) George Litarczek, medic anestezist; a pus bazele experimentale şi teoretice, alături de profesorul Dan Setlacec, ale specialităţii medicale de anestezie şi reechilibrare hidroelectrolitică şi a format, la Spitalul Fundeni, o şcoală de anestezie şi terapie intensivă de înaltă clasă; a pus la punct metoda hipotermiei ce a fost folosită în intervenţiile pe cord deschis (m. 2019)

– 1930: A murit Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (n. 1867). NOTĂ: Site-ul http://enciclopediaromaniei.ro/Vintil%C4%83_I._C._Br%C4%83tianu menţionează ca dată a morţii 21 decembrie 1930, iar http://www.romanialibera.ro/aldine/history/vintila-i-c–bratianu–o-personalitate–56600, 23 decembrie 1930

– 1937: S-a născut compozitorul Corneliu Cezar, reprezentant important al postmodernismului muzical românesc (m. 1997)

– 1939: S-a născut compozitorul Dinu Petrescu (m. 1999) – 80 de ani

– 1940: S-a născut sculptorul şi profesorul Mihai Buculei; autorul unui mare număr de sculpturi monumentale, printre ele numărându-se cea mai mare sculptură din Bucureşti – Monumentul „Aripi” din Piaţa Presei Libere, dedicat luptătorilor din rezistenţa anticomunistă 1945 – 1989 din România şi Basarabia, și Monumentul Marii Uniri din Alba Iulia

– 1940: S-a născut actriţa Cristina Deleanu

– 1944: S-a născut Dan Mutaşcu, poet, prozator şi dramaturg – 75 de ani

– 1956: A murit poetul Nicolae Labiş, în urma unui accident de tramvai suferit în noaptea de 9/10 decembrie; criticul Eugen Simion l-a supranumit „buzduganul unei generații” (n. 1935)

– 1966: A murit actorul, regizorul şi profesorul Ion Iancovescu; ctitor a şapte edificii teatrale în Bucureşti (n. 1889). NOTĂ: Unele surse (Cronica română 3.VIII.2005) menţionează ca dată a morţii 23.XII.1966

– 1967: A murit basul Edgar Istratty, membru fondator al Operei Române (n. 1887)

– 1974: S-a născut Andreea Marin, realizatoare de emisiuni de televiziune – 45 de ani

– 1981: A murit scriitorul Dragoş Vicol (n. 1920). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 21 decembrie 1981

– 1989: A murit general-colonel Vasile Milea, ministru al apărării naţionale în decembrie 1989, etichetat de conducerea comunistă, în ştirea referitoare la „sinuciderea” sa, drept „trădător de ţară” (n. 1927) – 30 de ani

– 1993: A murit compozitoarea Florica Dimitriu (n. 1915)

– 2015: A murit Günther Reininger, muzician german-român, pianist, organist, compozitor şi vocalist în cadrul trupelor „Phoenix” şi „Amicii” (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Uzbekistan: Alegeri legislative

Aniversări – Comemorări

– 1639: Sa născut Jean Racine, poet dramatic francez (m. 1699) – 380 de ani. NOTĂ: Unele surse (Catholic Encyclopedia şi http://www.imagi-nation.com) dau ca dată a naşterii 20.XII.1639

– 1666: A murit pictorul italian Guercino (Giovanni Francesco Barbieri) (n. 1591)

– 1723: S-a născut Carl Friedrich Abel, compozitor german (m. 1787)

– 1735: S-a născut Ulrich Bräker, scriitor elveţian (m. 1798)

– 1768: S-a născut pictorul britanic John Crome (m. 1821)

– 1807: S-a născut Johan Sebastian Welhaven, scriitor norvegian (m. 1873)

– 1819: S-a născut Franz Abt, compozitor și dirijor german (m. 1885) – 200 de ani

– 1821: S-a născut compozitorul italian Giovanni Bottesini; a fost un virtuoz al instrumentului său, fiind supranumit „Paganini al contrabasului” (m. 1889)

– 1823: S-a născut Jean-Henri Fabre, biolog şi entomolog francez (m. 1915)

– 1823: S-a născut scriitorul american Thomas Wentworth Higginson (m. 1911)

– 1828: A murit chimistul şi medicul englez William Hyde Wollaston; a descoperit elementele chimice paladiul şi rodiul în 1803 (n. 1766)

– 1858: S-a născut compozitorul italian Giacomo Puccini (numele complet: Giacomo Antonio Domenico Michele Secondo Maria Puccini) (m. 1924). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 23.XII.1858

– 1859: S-a născut matematicianul german Otto Hölder; în analiza matematică, relația fundamentală în cadrul spațiilor Lp poartă numele de „inegalitatea lui Hölder” (m. 1937) – 160 de ani

– 1867: A murit Jean-Victor Poncelet, matematician şi inginer francez; contribuţii în domeniul geometriei proiective şi în mecanica aplicată (n. 1788)

– 1867: A murit pictorul francez Théodore Rousseau (n. 1812)

– 1874: S-a născut Franz Schmidt, compozitor, dirijor şi pianist austriac (m. 1939) – 145 de ani

– 1876: S-a născut Filippo Tommaso Marinetti, poet, scriitor de proză, romancier şi dramaturg italian, fondatorul Futurismului, curent literar de la începutul secolului al XX-lea, care exaltă promovarea noului, a prezentului care prefigurează viitorul (m. 1944)

– 1880: A murit scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans, şi-a luat acest pseudonim, întrucât, în acea perioadă, scrisul era considerat o activitate exclusiv masculină); George Eliot este un nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (n. 1819)

– 1883: S-a născut Edgar Varèse, compozitor american de origine franceză; precursor al muzicii electronice (m. 1965)

– 1900: S-a născut John C. Slater, fizician şi chimist american, recunoscut pentru introducerea funcţiilor exponenţiale care descriu orbitalii atomici (m. 1976)

– 1900: S-a născut Alan Bush, compozitor, dirijor şi profesor britanic (m. 1995)

– 1903: S-a născut Haldan Keffer Hartline, medic, fiziolog şi biochimist american; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1967, împreună cu suedezul Ragnar Granit şi americanul George Wald (pentru descoperirea mecanismului vederii) (m. 1983)

– 1905: S-a născut actorul francez Pierre Brasseur (m. 1972)

– 1908: S-a născut Giacomo Manzù (pseudonimul lui Giacomo Manzoni), sculptor, grafician şi desenator italian (m. 1991)

– 1908: S-a născut Max Bill, arhitect, artist şi designer elveţian (m. 1994)

– 1923: A murit lingvistul suedez Gjöran Björkman; a cunoscut bine şi limba română, ceea ce i-a permis să traducă şi să publice în suedeză lucrări ale unor autori români (”Traduceri suedeze din poeţi români” – 1921); membru de onoare străin al Academiei Române din 1922 (n. 1860)

– 1929: S-a născut Hugo Loetscher, scriitor şi eseist elveţian (m. 2009) – 90 de ani

– 1935: S-a născut cineastul portughez Paulo Rocha; a avut o contribuţie semnificativă în dezvoltarea cinematografiei portugheze moderne (m. 2012)

– 1936: S-a născut Héctor Elizondo, actor american originar din Puerto Rico

– 1936: A murit scriitorul socialist rus Nikolai Ostrovski (n. 1904)

– 1941: S-a născut chimistul american de origine britanică M. Stanley Whittingham, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie pe anul 2019, împreună cu John B. Goodenough şi Akira Yoshino, „pentru dezvoltarea acumulatorului litiu-ion”

– 1949: S-a născut cântăreţul britanic Maurice Gibb, membru al legendarei formaţii „Bee Gees” (m. 2003) – 70 de ani

– 1949: S-a născut cântăreţul şi compozitorul britanic Robin Gibb, fondator, împreună cu doi fraţi ai săi (Barry şi Maurice), al grupului disco „Bee Gees” (m. 2012) – 70 de ani

– 1955: S-a născut cercetătorul german Thomas Südhof, în prezent profesor la Universitatea Stanford (SUA); laureat al Premiului Nobel pentru Medicină şi Fiziologie în anul 2013, alături de James Rothman şi Randy Schekman pentru „descoperirile lor asupra mecanismului care reglează circulaţia veziculară, un sistem major de transport în celulele noastre”

– 1969: A murit Josef von Sternberg, regizor de film american de origine austriacă; este cel care a lansat-o pe Marlene Dietrich (n. 1894) – 50 de ani

– 1972: S-a născut Vanessa Paradis, cântăreaţă şi actriţă franceză

– 1979: A murit Darryl F. Zanuk, director executiv și producător de film american (n. 1902) – 40 de ani

– 1989: A murit Samuel Beckett, scriitor şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru literatură pe 1969 (n. 1906) – 30 de ani

– 1991: A murit compozitorul austriac Ernst Krenek (n. 1900)

– 1996: A murit Mica Popovič, unul dintre cei mai cunoscuţi pictori sârbi (n. 1923)

– 1998: A murit Pierre Vallières, scriitor şi jurnalist canadian de limbă franceză, figură reprezentativă a mişcării pentru independenţa Quebec-ului (n. 1938)

– 2014: A murit Joe Cocker (nume complet: John Robert Cocker), cântăreţ şi muzician britanic de rock şi blues (n. 1944) – 5 ani

– 2018: A murit Jean Bourgain, matematician și profesor belgian; contribuție importantă la multe domenii din analiza matematică (n. 1954) – 1 an