Calendarul zilei – 12 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 12 noiembrie 2019, 06:00 / actualizat: 12 noiembrie 2019, 11:14

EVENIMENTE INTERNE

 – Senat

* ora 12:30 – Şedinţa pregătitoare a Biroului Permanent

* ora 13:00 – Şedinţa Biroului Permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 14:00 – Lucrări în grupurile parlamentare

* ora 16:00 – Lucrări în plen

 – Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – Şedinţa în Plen

* ora 10:00 – Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi

* ora 12:00 – Vot final

* La încheierea ședinței de vot final – Şedinţa Biroului permanent şi a Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – activitate în Comisiile parlamentare

* Evenimentul de lansare a Coaliţiei pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC), care va avea loc în parteneriat cu Comisia pentru buget, finanţe şi bănci – ora 10:00, la Palatul Parlamentului, sala Nicolae Bălcescu. Dezbaterile şi discuţiile vor avea ca temă centrală „Excesul de reglementare: atac asupra libertăţii economice. Cât de mult e prea mult?”. La eveniment sunt invitaţi preşedinţii Comisiilor permanente din Camera Deputaţilor, liderii grupurilor parlamentare din Cameră, membrii Biroului Permanent, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei, Ministerului pentru Mediul de Afaceri, reprezentanţi ai Asociaţiilor profesionale şi patronatelor, analişti economici, consultanţi, jurnalişti

– Ambasade

* Ambasada Mexicului în România și Muzeul Național al Literaturii Române aduc un omagiu istoricului Miguel León-Portilla pentru a comemora stingerea sa din viață la 1 octombrie 2019. Astfel, de la ora 18:00, va avea loc o conferință despre viața și opera antropologului mexican susținută de Ambasadorul Guillermo Ordorica și găzduită de Muzeul Național al Literaturii Române (Calea Griviţei nr. 64-66, parter, Sala Iosif Naghiu)

– Juridic

* Curtea Constituţională a României va analiza cererea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională cu ministrul justiţiei, Ana Birchall

– Cultură

* Muzeul Național al Literaturii Române și Teatrul Național Radiofonic organizează de la ora 13:00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, audiția în premieră a spectacolului „În trafic”, de Alina Nelega, după  textul omonim al autoarei, distins cu premiul „Cea mai bună piesă românească a anului”, la Gala UNITER, ediția 2013. Redactor și coordonator de proiect: Crenguța Manea. Spectacol realizat în colaborare cu Radio România Târgu Mureș. Înregistrare din anul 2019. Spectacolul „În trafic” va fi difuzat difuzat joi, 14 noiembrie, la Radio România Cultural, de la ora 23:00

*Are loc dezbaterea cărţii „250 de kilometri și un secol de amintiri”, alături de scriitorul Lucian Ciuchita și fondatoarele blogului „Literatura pe tocuri”, Milica Dragan și Elis Iasmy, în cadrul „Clubului de carte – Literatura pe tocuri” – ora 18:30, la Librarium TNB, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 2

* Invitaţii programului „Stagiunea de marți seara” sunt membrii trio-ului clujean, câștigător al Premiului I în cadrul celei de-a XXV-a ediții a Festivalului “Mozart”, decembrie 2016, format din Sonia Vulturar – vioară, Daniel Demian – violoncelist și Bogdan Bohuș – pian, care vor suţine un recital cameral – ora 19:00, în Sala Mică a Ateneului Român

* Pianistul newyorkez Lucian Ban și clarinetistul Alex Simu din Amsterdam celebrează lansarea albumului „FREE FALL” editat de casa americană Sunnyside Records și înregistrat live în februarie 2018, pe scena Elvire Popesco a Institutului Francez din București – ora 19:30, Bd. Dacia nr. 77

– S-a întâmplat într-o zi de 12 noiembrie

* Cu 162 de ani în urmă (1857), o comisie întrunită la Iaşi hotăra introducerea timbrelor poştale pe teritoriul Moldovei. Au fost tipărite cu o presă manuală, bucată cu bucată, patru valori ale primei emisiuni „Cap de bour”, pusă în vânzare pe data de 22 iulie 1858. Primele timbre poștale au fost făcute la Tipografia „Atelia Timbrului” în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride. Au copiat un model de timbru austriac, folosindu-se matriţe de oţel pentru tipărirea lui. Acest timbru a fost un „fapt jignitor” faţă de turci care nu permiteau niciun fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele, drapelul. Timbrul reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în cinci colţuri, legenda „porto scrisori” scrisă cu litere chirilice şi valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poştale

* Acum 158 de ani (1861) apărea la Bucureşti, (până la 17/23.III.1863, cu o întrerupere în lunile iunie-august 1862), gazeta economică, politică, literară şi comercială „Ţeranul român”, sub conducerea agronomului Ion Ionescu de la Brad; în paginile sale sunt susţinute reforme în favoarea ţărănimii

* Se împlinesc 150 de ani (1869) de la înființarea Facultății de medicină din București (ca urmare a dezvoltării treptate a Școlii naționale de medicină și farmacie care ființa din 1857), care și-a deschis cursurile în ziua de 22 noiembrie 1869. A fost prima facultate de medicină în cadrul Universității din București. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti

* Acum 142 de ani (1877) Ion Luca Caragiale citea, la un banchet al „Junimii”, piesa „O noapte furtunoasă” (12/24)

* Cu 138 de ani în urmă (1881) se deschideau oficial cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, prelegerile începând la 16 noiembrie. Primul decan (1881-1882) a fost profesorul de teologie Barbu Constantinescu (1839-1891). Abia în anul 1890, Legea privind Facultatea de Teologie din Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial nr. 74 din 3/15 iulie 1890, recunoştea înfiinţarea acestei Facultăţi. NOTĂ: Istoria României în date – 2003 menţionează ca dată a înfiinţării 1/13.XI.1881

* Timişoara devenea, în urmă cu 135 de ani (1884), primul oraş din Europa iluminat public cu electricitate. Sistemul de iluminat în întregime electric, compus dintr-o reţea de 59 de kilometri de cabluri care alimentau 731 de lămpi cu filament de carbon incandescent, a fost realizat în mai puţin de doi ani de către societatea Anglo Austrian Brush Electrical Company, cu sediul la Viena

* Acum 103 ani (1916), autorităţile de stat părăseau Bucureştiul şi se mutau la Iaşi, oraş care devenea, astfel, temporar, Capitala României, redusă la o treime din teritoriul ei, ca urmare a evoluţiilor din timpul Primului Război Mondial (12/25)

* Cu 101 ani în urmă (1918) Austria a fost proclamată republică, după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar. În 1938 a fost anexată de Germania nazistă, iar în 1945 şi-a redobândit statalitatea odată cu proclamarea celei de-a doua Republici Austriece la 27 aprilie, sub ocupaţia trupelor sovietice, americane, britanice şi franceze. La 26 octombrie 1955 (Ziua Naţională a Austriei), ţara şi-a câştigat independenţa deplină, sub condiţia păstrării neutralităţii. În aceeaşi zi, Consiliul Naţional (Parlamentul) austriac a adoptat Legea constituţională a „neutralităţii permanente”, componentă esenţială a identităţii de stat a Republicii Austria

* Acum 101 ani (1918) Rusia sovietică a denunţat Tratatul de pace de la Brest-Litovsk (din 18.II/3.III.1918), încheiat cu Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia)

* Se împlinesc 100 de ani (1919), de când avea loc primul zbor din Anglia spre Australia, realizat de Ross și Keith Smith, care au decolat de la Hounslow, în apropiere de Londra (la 13 decembrie au aterizat în localitatea Darwin)

* Acum 97 de ani (1922), într-o zi de 12 noiembrie, avea loc prima cursă aeriană transcontinentală de pasageri din istorie: Paris – Strasbourg – Praga – Varşovia – Viena – Budapesta – Belgrad – Bucureşti (Băneasa) – Istanbul, realizată de Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană. Simbol al cooperării franco-române în domeniul aviaţiei, Compania Franco-Română de Navigație Aeriană a inaugurat pe 12 noiembrie 1922 prima rută aeriană transcontinentală de pasageri. Tradiția Companiei Franco-Române de Navigație Aeriană, transformată în 1925 în Compania Internațională de Navigație Aeriană, este continuată în zilele noastre de companiile Air France și TAROM, partenere și astăzi în cadrul Alianței SkyTeam. Un zbor de la Paris la Bucureşti dura, la vremea respectivă, 24 de ore. Primul zbor de noapte a fost făcut pe 10 septembrie 1924, pe ruta Belgrad – Bucureşti (Băneasa), tot de Compania Franco-Română de Navigație Aeriană

* Se împlinesc 60 de ani (1959), de la deschiderea, la Belgrad, a primei expoziții industriale româneşti din perioada postbelică, organizată de Camera de Comerț a României

* Se împlinesc 55 de ani (1964), de când guvernele român şi norvegian decideau ridicarea reprezentanţelor lor diplomatice de la Oslo şi Bucureşti la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice dintre România şi Norvegia au fost stabilite în mai 1917, întrerupte la 17 iulie 1940, după ocuparea Norvegiei de către Germania, restabilite la 31 mai 1946 şi ridicate la rang de ambasadă la 12 noiembrie 1964. Aderarea României la Spaţiul Economic European (SEE), la 1 august 2007, a impulsionat relaţia bilaterală româno-norvegiană. România a devenit beneficiară a numeroase proiecte de interes comun finanţate de Norvegia prin Mecanismul Financiar al SEE şi Mecanismul Financiar norvegian. În baza acestor Mecanisme Financiare, România beneficiază de 306 milioane euro asistenţă nerambursabilă, pe durata întregului ciclu de cooperare 2009-2014 (termenul de eligibilitate a cheltuielilor pe proiecte, respectiv de implementare a acestora, este  aprilie 2016), din care Norvegia acoperă 97%

* Cu 53 de ani în urmă (1966) România şi Republica Federală Nigeria au stabilit relaţii diplomatice, la nivel de ambasadă. În 1968 s-a deschis Ambasada României la Lagos şi a fost acreditat primul ambasador rezident. Din 2001, aceasta funcţionează la Abuja (actuala capitală federală). Ambasada R. F. Nigeria la Bucureşti a fost deschisă în 1974

* În urmă cu 29 de ani (1990), avea loc ceremonia oficială de încoronare a celui de-al 125-lea împărat al „Ţării Soarelui Răsare”, împăratul japonez Akihito, inaugurându-se, cu acest prilej, era imperială „Heisei”. La data de 7 ianuarie 1989, la încetarea din viaţă a Împăratului Hirohito (denumit postum Împăratul Showa), Majestatea Sa Împăratul Akihito a urcat pe tron, ca al 125-lea Împărat al Japoniei. Ceremonia de încoronare s-a defăşurat la Palatul Imperial, la aceasta participând reprezentanţii a 158 de ţări, printre care s-au numărat monarhi şi şefi de stat, precum şi preşedinţii a două organizaţii internaţionale. Japonia a organizat, la data de 22 octombrie 2019, ceremonia oficială ce marchează urcarea pe Tronul Crizantemei a lui Naruhito, cel de-al 126-lea împărat din istoria ţării, un eveniment prin care succesorul lui Akihito şi-a proclamat mandatul în faţa poporului nipon şi a demnitarilor din 194 de ţări. La 1 mai 2019, prinţul moştenitor Naruhito al Japoniei a fost încoronat ca împărat după abdicarea tatălui său, Akihito, care a devenit primul monarh japonez ce a abdicat în ultimii 200 de ani. Odată cu încoronarea sa, în istoria japoneză se sfârşeşte era Heisei şi începe era Reiwa

* Se împlinesc 20 de ani (1999), de când Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) adopta „Declaraţia universală asupra genomului uman şi drepturilor omului”

Aniversări – Comemorări

– Sf. Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– Sf. Iosafat, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– „Ziua Cercetaşilor Militari”; prin Ordinul 83/12 noiembrie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a semnat actul de constituire a Secţiei a II-a din cadrul Corpului de Stat Major General (ca prim element al cercetării în Armata română) – 160 de ani

– „Ziua Geodezilor Militari” în România; bazele Serviciului Topografic al Armatei Române au fost puse prin semnarea, de către domnitorul Al.I. Cuza (1859-1866), a Înaltului Ordin de Zi nr. 83 din 12 noiembrie 1859, prin care se înființa „Corpul (Korpu) de Stat Major General”, care avea în compunerea sa o structură de specialitate care să execute „tot ce se atinge de lucrările topografice, geodezice și statistice, precum și ridicarea și lucrarea planurilor de acest fel și aplicarea acestor lucrări la facerea hărței cadastrale a Principatelor Unite” – 160 de ani

– „Ziua Statului Major al Apărării”; după Unirea din 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a hotărât, prin Înaltul Ordin nr. 83 din 12/24 noiembrie 1859, constituirea Corpului de Stat Major General al Armatei Principatelor Unite, care avea ca principală menire crearea unei structuri militare cu o concepţie şi organizare unică – 160 de ani

– 1850: A murit Constantin Diaconovici-Loga, cărturar de orientare latinistă; luptător pentru răspândirea culturii naţionale printre românii bănăţeni; cunoscut mai ales prin „Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor” (1822), meritorie încercare de sistematizare a noţiunilor şi de creare a unei terminologii gramaticale româneşti (n. 1770). NOTĂ: Dicţionarul cronologic – Literatura română dă ca dată a morţii 28.XI.1850

– 1862, 12/24: S-a născut omul politic Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; a combătut politica guvernelor ungare prin care se urmărea deznaţionalizarea românilor din Transilvania; membru al Consiliului Naţional Român Central (1918) şi al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920); la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (1.XII.1918) a citit cuvântarea solemnă şi a prezentat proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1934)

– 1869: A murit Gheorghe Asachi, cărturar umanist, scriitor şi arhitect, întemeietor al învăţământului liceal (1813) şi superior (1835) în limba română, al teatrului românesc (1816) şi al presei (1829) în Moldova (n. 1788, la Herţa, azi în Ucraina) – 150 de ani

– 1900: S-a născut Vania Gherghinescu, poet, publicist şi traducător (m. 1971)

– 1903: A murit Ştefan Orăşanu; a scris poezie, dar mai ales studii de istorie şi istorie literară, cronică dramatică, muzicală şi de artă plastică (n. 1869)

– 1922: S-a născut Titus Moisescu, muzicolog, bizantinolog şi editor (m. 2002)

– 1929: S-a născut Ion Teoreanu, inginer chimist, profesor, cercetător şi fost ministru al educaţiei şi învăţământului (1982-1989); a efectuat numeroase studii şi cercetări în domeniul ingineriei chimice şi domenii ale ştiinţei materialelor oxidice (m. 2013) – 90 de ani

– 1934: A murit Pimen Georgescu (prenumele la naştere: Petru), mitropolit al Moldovei din 1909 până la moarte; în timpul primului război mondial a organizat spitale pentru răniţi în mănăstiri şi colecte pentru sprijinirea ostaşilor; membru de onoare al Academiei Române din 1918 (n. 1853) – 85 de ani

– 1937: S-a născut fostul atlet, antrenor şi om politic Nicolae Mărăşescu (m. 2016)

– 1938: S-a născut geologul şi profesorul Nicolae Panin; specialist în domeniul geo-ştiinţelor mării; membru titular al Academiei Române din 2015

– 1940: S-a născut violoncelistul şi profesorul Cătălin Ilea, stabilit, din 1977, în Germania

– 1946: S-a născut sociologul de origine romă Nicolae Gheorghe, care a dinamizat mişcarea romă nu numai în România, ci şi în Europa (m. 2013)

– 1950: S-a născut scriitorul şi publicistul Mircea Nedelciu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română (m. 1999)

– 1960: A murit juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (n. 1885)

– 1961: S-a născut Nadia Comăneci (Conner), multiplă campioană olimpică, prima gimnastă din lume căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs (la Jocurile Olimpice de la Montreal/Canada din 1976), numită şi „Zâna de la Montreal”; stabilită din 1989 în SUA; preşedinte de onoare al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi al Federaţiei Române de Gimnastică; în 1999 a fost declarată, la Viena, „sportiva secolului XX”; World Records Academy (Academia Recordurilor Mondiale) a omologat, în 2007, recordul reuşit de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice de la Montreal, adică şapte note 10 la o singură ediţie a JO

– 1987: A murit Petru Sfetca, poet şi traducător; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (n. 1919)

– 2000: A murit compozitorul de muzică uşoară, de film şi teatru Henri Mălineanu (n. 1920)

– 2004: A murit (la Paris, unde se stabilise) Alexandru Vona (pseudonim al lui Alberto Enrique Samuel Béjar y Mayor), autorul romanului „Ferestre zidite”, scris înainte de plecarea din ţară, în 1947, şi publicat abia în 1993, care s-a bucurat de un mare succes nu numai în România, ci şi în numeroase ţări europene (n. 1922) – 15 ani

– 2013: A murit hocheistul Czáka Zoltán, multiplu campion naţional (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului UE pentru Afaceri Externe (Apărare)

– Viena: Vizita președintelui Republicii Belarus, Alexandr Lukașenko, în Austria

– Havana: Regele Felipe şi regina Letizia ai Spaniei încep prima lor vizită de stat în Cuba, unde vor participa la celebrările prin care Cuba marchează 500 de ani de existenţă (12 – 14 nov.)

– Paris: Forumul pentru pace de la Paris (12 – 13 nov.)

– Paris: A 40-a sesiune a Conferinței Generale a UNESCO (12 – 27 nov.)

– Varşovia: Prima sesiune a noului Parlament

– Brasilia: Reuniune la nivel înalt a Grupului BRICS, al principalelor state emergente Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud

– Luxemburg: Prezentarea concluziilor avocatului general al Curţii de Justiţie a UE asupra cazului Oriol Junqueras, ales deputat în Parlamentul European

– Doha: Conferință despre viitorul economic al Orientului Mijlociu (12 – 13 nov.)

– Los Angeles: Lansarea Disney+, platforma companiei Disney de furnizare, la cerere

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Pneumoniei”, este marcată, din 2009, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cu scopul de a conştientiza gravitatea acestei boli, precum şi impactul ei asupra societăţii – 10 ani

– 1833: S-a născut compozitorul şi chimistul rus Alexandr Borodin (m. 1887)

– 1840: S-a născut Auguste Rodin, sculptor şi grafician francez (m. 1917)

– 1842: S-a născut John William Rayleigh (lord Strutt), matematician şi fizician britanic; contribuţii la teoria sunetelor şi a luminii; a studiat propagarea undelor („Legea lui R.”) şi a explicat culoarea albastră a cerului; a descoperit, împreună cu conaţionalul său William Ramsay, elementul chimic argon; a dat o valoare numărului lui Avogadro; Premiul Nobel pentru fizică pe 1904; membru de onoare străin al Academiei Române din 1914 (m. 1919)

– 1915: S-a născut Roland Barthes, eseist şi critic literar francez (m. 1980)

– 1929: S-a născut actriţa americană de film Grace Kelly, devenită prinţesă de Monaco prin căsătoria sa, în anul 1956, cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco (m. 1982) – 90 de ani

– 1929: S-a născut Michael Ende, scriitor german, cunoscut mai ales datorită romanelor sale așa-zise „pentru copii”; a fost de asemenea actor, critic de film (la radiodifuziunea bavareză) şi autor dramatic (m. 1995) – 90 de ani

– 1935: S-a născut actriţa rusă de film Ludmila Gurcenko, populară interpretă a filmului sovietic din anii ’70-‘80 (m. 2011)

– 1939: S-a născut soprana cehă Lucia Popp (Lucia Poppová)  (m. 1993) – 80 de ani

– 1943: S-a născut (în Jamaica) Errol Brown, cântăreț și compozitor britanic, solistul grupului ”Hot Chocolate” (m. 2015)

– 1943: S-a născut actorul spaniol Ernesto Chao (m. 2018)

– 1945: S-a născut Neil Young, interpret rock şi compozitor canadian; unul dintre cei mai faimoşi chitarişti contemporani

– 1948: A murit compozitorul italian Umberto Giordano (n. 1867)

– 1964: S-a născut economistul american Michael Robert Kremer, profesor la Universitatea Harvard, laureat al Premiului Nobel pentru Economie 2019, împreună cu Abhijit Banerjee şi Esther Duflo, „pentru abordarea lor experimentală în reducerea sărăciei globale” – 55 de ani

– 1976: A murit compozitorul american Walter Piston (n. 1894)

– 1980: S-a născut actorul canadian Ryan Gosling

– 1984: A murit scriitorul afro-american Chester Himes (n. 1909) – 35 de ani

– 1988: A murit Antal Dorati, dirijor şi compozitor american de origine ungară (n. 1906)

– 2013: A murit actorul american de film şi televiziune Al Ruscio (n. 1924)

– 2013: A murit compozitorul britanic Sir John Tavener; majoritatea lucrărilor sale au ca sursă de inspiraţie spiritualitatea creştină (n. 1944)

– 2017: A murit Liz Smith, cunoscută autoare de cronici mondene din presa americană, care a contribuit la creşterea interesului manifestat de industria mass-media faţă de ştirile despre celebrităţi (n. 1923)

– 2018: A murit scriitorul, editorul, desenatorul și scenaristul american de benzi desenate Stan Lee (nume la naștere: Stanley Martin Lieber); a revoluţionat lumea benzii desenate creând, pentru Casa de Editură Marvel Comics, personaje emblematice precum Spider-Man, X-Men, Hulk sau Cei patru fantastici (n. 1922) – 1 an