Calendarul zilei – 19 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 octombrie 2019, 05:37 / actualizat: 20 octombrie 2019, 6:57

EVENIMENTE INTERNE

– Casa Regală

* Curtea de Argeș: Are loc ceremonia funerară de repatrire a osemintelor Reginei-mamă Elena a României – în Catedrală istorică Episcopală şi Regală. Regina Elena va odihni în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai I. Reînhumarea va avea loc în Pridvorul Noii Catedrale Arhiepiscopale şi Regale

– Social

* Timişoara: Cu ocazia zilei mondiale a mobilităţii persoanelor cu deficienţe de vedere, Clubul Sportiv Tandem Arena, împreună cu Universitatea de Vest din Timişoara organizează astăzi, de la ora 9:00, cea de-a patra ediţie a Campionatului Naţional de Ciclism în Tandem, iar evenimentul va fi produs de SightRunning.ro

– Cultură

* În cadrul celei de-a 29-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru, desfășurat între 18 şi 27 octombrie, au loc două vernisaje:

• ora 11:00 – La Sala Rotondă a TNB, publicul va avea ocazia întâlnirii – pentru prima oară într-un cadru expozițional – cu opera arhitectului scenograf Paul Bortnovski. Expoziția va fi deschisă pe întreaga durată a FNT
• ora 18:00 – Foaierul și holul Sălii Studio a Teatrului Odeon devin spațiul organic al expoziției dedicate artei și vieții unui artist complex și plin de elaborate viziuni: regizorul Dragoș Galgoțiu. Expoziția „Dragoș Galgoțiu – spectacole, desene, obiecte, prieteni” va fi deschisă în perioada 19 octombrie – 15 noiembrie, la Galeria Odeon, sala Studio

* De la ora 11:00, are loc un concert în cadrul „Clasic e fantastic. Cum să înțelegem muzica” susţinut de Orchestra inginerilor „Petru Ghenghea”, dirijor: Andrei Iliescu. Printre partenerii media: Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical

* De la ora 19:00, va avea loc la Universitatea Națională de Muzică București un concert extraordinar, organizat în colaborare cu Centrul Rus de Știință și Cultură. Evenimentul, intitulat IMPERIAL DIVAS, va fi susținut în colaborare cu Mariinsky Theatre Academy of Young Singers și va fi moderat de pianista Larisa Gergieva (directorul Academiei) și de academicianul Octavian Lazăr Cosma, muzicolog, cei doi povestind despre cariera și personalitatea marii soprane Lidia Lipkovskaia, solistă a Majestății Sale Imperiale Țarul Rusiei în prima parte a secolului XX, artistă născută în Basarabia și afirmată apoi strălucit pe plan mondial, la Sankt Petersburg și în alte centre majore ale lumii operei, inclusiv la București. În capitala României,  Lidia Lipkovskaia a avut și o activitate pedagogică, fiind mentorul celebrei cântărețe de mai târziu Virginia Zeani, pe când aceasta făcea primii pași în lumea belcanto-ului.

* În perioada 11-22 octombrie 2019, Asociația Musica Ricercata și Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură, în parteneriat cu Societatea Austro-Română din Viena, Biserica Neagră din Brașov, Galeriile Artmark din București, Muzeul Național George Enescu din București, Forumul Democrat al germanilor din România din Sibiu, Forumul Cultural Austriac și Filarmonica de Stat Transilvania, cu susținerea Romgaz, prezintă turneul STARS IN THE SKY / „STELELE-N CER”.Concertul de la București va avea loc astăzi, de la ora 19:00, la Galeriile Artmark (Str. C, A. Rosetti nr. 5)

* Aflată la cea de-a patra ediţie, secţiunea de Works in Progress (WiP) a Festivalului Les Films de Cannes a  Bucarest aduce anul acesta în atenţia profesioniştilor din industria filmului nu mai puţin de 23 proiecte produse sau co-produse în România, toate aflate în faza de postproducţie – la CINETic (19 şi 20 oct.). Printre partenerii media: Radio România Cultural

* „Daughters”, un spectacol inedit în peisajul coregrafic românesc, semnat de coregrafa Simona Deaconescu și realizat printr-o combinație unică de dans, sunet și imagine analog, are loc pe 19 și 20 octombrie, la Centrul Național al Dansului București, Sala Stere Popescu, de la ora 19:30

* Trupa Bosquito susține un concert cu ocazia lansării noului album ”Sus” – ora 19:30, la Arenele Romane (cort încălzit). În deschidere vor concerta The Details

* Cernăuți, Ucraina: În perioada 19-30 octombrie are loc cea de-a XIV ediție a Festivalului de comedie „Aplauzele de aur ale Bucovinei” – la Teatrul muzical-dramatic „Olga Kobyleanska”. Pe parcursul a 12 zile, pe scena teatrului cernăuțean vor urca cele mai bune trupe ale teatrelor naționale din Cernăuți, Cerkasî, Ivano-Frankivsk, Herson, Donețk, Lviv, Hmelnițkyi, Transcarpatia, Kolomyia, Hotin, precum și două trupe teatrale din România. Spectacolele românești vor avea loc în zilelel de 25 și 29 octombrie și vor fi susținute de Teatrul Odeon din București, cu reprezentația „Pe jumătate cântec” – text și regie Crista Bilciu (ora 18:30) și Teatrul Alexandru Davilă din Pitești cu piesa „O noapte furtunoasă”, de Ion Luca Caragiale (ora 13:00)

– S-a întâmplat într-o zi de 19 octombrie

* Acum 238 de ani a avut loc Capitularea de la Yorktown (localitate în SUA, statul Virginia). Pentru mulţi istorici americani, ziua de 19 octombrie 1781 este cu mult mai importantă decât cea de 4 iulie 1776, pentru că abia atunci, după patru ani de război, independenţa Statelor Unite a devenit un lucru cert. Bătălia finală a fost de fapt un asediu prelungit de mai bine de o lună, în septembrie-octombrie 1781. Izolate în oraşul Yorktown, una dintre cele mai importante unităţi britanice din America, unitatea aflată sub conducerea lordului Cornwallis, a fost nevoită să se predea. Peste 7000 de soldaţi englezi au fost luaţi prizonieri. Capitularea lui Cornwallis a determinat guvernul britanic să negocieze sfârşitul războiului revoluţionar american, recunoscând de facto independenţa celor 13 colonii faţă de metropolă

* Cu 154 de ani în urmă (1865), un grup de bancheri englezi, francezi şi austrieci concesiona dreptul de a înfiinţa la Bucureşti o bancă de scont şi emisiune monetară, cu un capital de 25 milioane de lei-aur (1 leu=1/3 g aur fin). La scurt timp i s-a retras privilegiul de emisiune, operaţiunile bancare continuând sub numele de Banca României (19/31)

* Se împlinesc 150 de ani (1869) de la inaugurarea oficială a liniei ferate Bucureşti-Giurgiu. Primul tren a plecat din gara Filaret, prima gară a Bucureştilor (inaugurată la aceeaşi dată). Data marchează actul de naştere a Căilor Ferate Române. La 13 septembrie 1865, construcţia primei linii Bucureşti – Giurgiu a fost concesionată societăţii britanice Barkley – Stabiforth. Lucrările terasamentelor au început în 1867 pentru ca în 1868, la Giurgiu, să fie aduse primele două locomotive destinate remorcării trenurilor de lucru. La 17 iunie 1869 a fost promulgată legea pentru exploatarea în regie a liniei Bucureşti (Filaret) – Giurgiu şi ulterior o prelungire a acesteia până la Smârdan, lângă malul Dunării. 67 de kilometri măsura iniţial linia ferată între Bucureşti Filaret şi Giurgiu. Inaugurarea oficială a avut loc la 31 octombrie (19 octombrie pe stil vechi) 1869, primul tren fiind denumit „Trenul de onoare Michaiu Bravu”, remorcat de locomotiva „Michaiu Bravu” condusă de Sir John Trevor Barkley industriaşul care conducea firma ce a construit linia. Acesta a plecat la ora 10:45 din gara Filaret, în uralele unei mulţimi de oameni, după un sunet de corn şi a ajuns la Giurgiu după o oră şi jumătate (12:15) parcurgând traseul cu o viteză medie de 45 km/h după ce a trecut prin Vidra, Comana şi Băneasa. Primul tren era format din locomotivă şi trei vagoane, dispunea de 100 de locuri, măsura 37 de metri şi cântărea aproximativ 30 de tone. Mai multe locomotive în 1869 decât în 2013. La data inaugurării linia Filaret – Giurgiu dispunea de 9 locomotive de patru tipuri diferite, construite în Marea Britanie: Sabaru, Giurgiu, Bucuresci, Argeşiu, Progresul, Dunărea, Dâmboviţa, Călugăreni şi Michaiu Bravu (19/31)

* Cu 16 ani în urmă (2003), cu ocazia Zilei Mondiale a Misiunilor, Papa Ioan Paul al II-lea a beatificat-o pe Maica Tereza, conferindu-i titlul de Sfânta Tereza de Calcutta, în cadrul unei Liturghii solemne celebrate în Piața Sfântul Petru din Vatican. La celebrare au fost prezenți câteva sute de mii de pelerini veniți din lumea întreagă, mai bine de o sută de cardinali și numeroși episcopi, sute de surori din congregația fondată de Maica Tereza, mii de săraci, personalități religioase creștine și musulmane și un impresionant număr de personalități politice. Din partea României a participat Hildegard Puwak, la vremea aceea ministrul integrării europene, împreună cu o delegație, și Principesa Elena a României. După Liturghie, săracilor li s-a oferit prânzul în Aula Paul al VI-lea. Albaneză din Macedonia, de religie catolică, Maica Tereza şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în India. Ordinul Misionarilor Carităţii, din care a făcut parte, s-a preocupat de îngrijirea săracilor şi oamenilor cu dizabilităţi. Laureată a Premiului Nobel pentru Pace în anul 1979, Maica Tereza a acceptat distincţia pentru a oferi suma pe care a primit-o îngrijirii săracilor. La data de 4 septembrie 2016, a avut loc canonizarea Maicii Tereza, sărbătoarea acesteia fiind celebrată, în calendarul catolic, pe 5 septembrie

Aniversări – Comemorări

– Sf. Paul al Crucii, preot (patron secundar al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti) (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– 1820, 19/31: S-a născut pictorul Gheorghe Tattarescu, pionier al neoclasicismului în pictura românească şi întemeietor, alături de Theodor Aman, al învăţământului artistic românesc (m. 1894). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1818

– 1847: S-a născut Daniil I. Barcianu-Popovici, biolog, botanist şi profesor de teologie; primul cercetător român de biologie experimentală (a publicat remarcabile lucrări de anatomie şi embriologie vegetală) (m. 1903)

– 1875: S-a născut George Ranetti (numele la naştere: George Ranete), poet, prozator, dramaturg şi publicist (a editat revistele „Moş Teacă”, „Zeflemeaua”, „Furnica”) (m. 1928)

– 1897: S-a născut Jacques Byck, lingvist şi filolog, exponent de seamă al şcolii lingvistice bucureştene (m. 1964)

– 1897: S-a născut Henrieta Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea (m. 1987)

– 1902, 19.X/1.XI: S-a născut arheologul Vladimir Dumitrescu, specialist în istoria Comunei primitive (m. 1991)

– 1908: S-a născut Dumitru Almaş (pseudonimul lui Dumitru Ailincăi), prozator şi istoric; autor de romane istorice şi de biografii romanţate (m. 1995)

– 1926: A murit Victor Babeş, medic şi bacteriolog; unul dintre fondatorii microbiologiei moderne; autor al primului tratat de bacteriologie din lume (în colaborare cu Victor Cornil, Paris/1885); a pus bazele inframicrobiologiei, seroterapiei moderne, histologiei, epidemiologiei româneşti; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1899-1900; 1918-1919) (n. 1854, la Viena, într-o familie originară din Banat)

– 1929: S-a născut violonistul, dirijorul şi compozitorul Dumitru Capoianu; a scris în egală măsură, chiar de la începutul carierei, muzică simfonică, de cameră, muzică de scenă, de film şi de revistă; a câştigat prestigioase premii pentru compoziţiile sale, inclusiv Palme d’Or la Cannes pentru filmul „Omuleţul” de Gopo, pentru care a compus muzica (m. 2012) – 90 de ani

– 1929: A murit dramaturgul Alexandru Davila; fiul medicului Carol Davila (n. 1862) – 90 de ani

– 1933: S-a născut regizorul de film Adrian Petringenaru; a abordat toate genurile cinematografice, de la documentar la animaţie şi ficţiune (m. 1989)

– 1935: A murit Gib Mihăescu, prozator şi dramaturg (n. 1894)

– 1935: S-a născut Ion (Jean) Cazaban, critic de teatru, istoric şi profesor universitar la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) din Bucureşti şi cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istoria Artei „G.Oprescu” – Academia Română (m. 2018)

– 1940: S-a născut prof. univ. dr. Dumitru Titus Popa; licenţiat în Drept la Universitatea Bucureşti şi avocat în Baroul Bucureşti, a deţinut între anii 1993 şi 1994, funcţia de secretar de stat în Guvernul Nicolae Văcăroiu, la Departamentul Informaţii Publice, iar din 1994 şi până în 1996, Dumitru Titus Popa a condus Societatea Română de Televiziune; fost membru în Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii Române, între 1995 şi 1999 (m. 2011)

– 1959: S-a născut ÎPS Teofan Savu (prenumele la naştere: Dumitru), arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei (ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 5 martie 2008 şi întronizat la 8 iunie acelaşi an); anterior ÎPS Teofan a fost arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (octombrie 2000-martie 2008) – 60 de ani

– 1961: A murit Mihail Sadoveanu, scriitor, povestitor, nuvelist, romancier şi om politic; membru titular al Academiei Române din 1921 (n. 1880)

– 1964: A murit cântăreţul de operă (bas) George Niculescu-Basu (n. 1882) – 55 de ani

– 1984: A murit Dumitru Murăraşu, istoric literar, editor şi traducător; cunoscut îndeosebi ca exeget şi în acelaşi timp unul dintre cei mai importanţi şi fideli editori ai operelor lui Mihai Eminescu; cercetător al poeziei Renaşterii franceze; a tradus din poeţii latini Lucreţiu şi Virgiliu (n. 1896) – 35 de ani

– 1993: A murit poetul Ion Iuga (n. 1940)

– 1994: A murit sculptoriţa Valentina Boştină (n. 1940) – 25 de ani

– 1996: A murit Serafim Duicu, critic şi istoric literar; cadru didactic la Institutul de Teatru de la Târgu Mureş, unde a predat istoria teatrului universal şi cea a teatrului românesc (n. 1938)

– 1998: A murit prozatorul Nicolae Damian (n. 1939)

– 2000: A murit prozatorul şi jurnalistul Tudor Dumitru Savu (n. 1954)

– 2001: A murit pianista şi profesoara Elena Cosma (n. 1940)

– 2004: A murit interpretul de muzică populară Liviu Vasilică (n. 1950) – 15 ani

– 2006: A murit actorul şi epigramistul Ernest Maftei (n. 1920)

– 2009: A murit Alexandru-Radu Timofte, om politic, membru al PSD şi senator între anii 1990-2001; a îndeplinit funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii între anii 2001 – 2006 (n. 1949) – 10 ani

– 2016: A murit Radu Câmpeanu, jurist şi om politic liberal; arestat pentru convingerile sale politice în perioada 1947-1956; ulterior emigrează în Franţa; revine în România la începutul lunii ianuarie 1990; preşedinte-fondator al Partidului Naţional Liberal după reînfiinţarea partidului (1990-1993); a candidat la Preşedinţia României la alegerile din mai 1990 şi noiembrie 1996 (n. 1922)

EVENIMENTE EXTERNE

– Belgrad, Serbia: Vizita premierului rus, Dmitri Medvedev (19 – 20 oct.)

– Washington: Conferință de presă la încheierea reuniunilor de toamnă ale FMI și Băncii Mondiale

– Londra: Manifestație în favoarea unui al doilea referendum privind Brexitul

– Roma: Marș-pelerinaj în marja Sinodului privind Amazonia, cu episcopi și șefi indieni

– Grecia: Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului se va afla într-o vizită la Muntele Athos. Primirea oficială va avea loc la Mănăstirea Xenofont. A doua zi, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu va prezida liturghia oficiată în catedrala nouă a aşezământului monahal care celebrează 200 de ani de la finalizarea construcţiei. În cadrul vizitei Sanctitatea Sa va merge în Karyes, capitala Sfântului Munte, şi va vizita mai multe mănăstiri (19 – 22 oct.)

– Lyon: În cadrul celei de-a XI-a ediții a Festivalului Lumiere (12-20 oct.), are loc o Gală specială, intitulată „Nuit du Parrain” („Noaptea Naşului”), în onoarea celebrei trilogii cinematografice regizate de Francis Ford Coppola, recompensat anul acesta cu Premiul Lumiere

Aniversări – Comemorări

– 1745: A murit scriitorul irlandez Jonathan Swift (n. 1667)

– 1784: S-a născut Leigh Hunt (nume complet: James Henry Leigh Hunt), poet, eseist, jurnalist şi critic literar englez (m. 1859) – 235 de ani

– 1810: A murit coregraful şi dansatorul francez Jean-Georges Noverre, considerat creator al baletului modern (n. 1727). NOTĂ: În ziua de naştere a celebrului coregraf, 29 aprilie, se marchează, din 1982, „Ziua internaţională a dansului”, la iniţiativa Comitetului Internaţional al Dansului, din cadrul Institutului Internaţional de Teatru (ITI – UNESCO)

– 1826: A murit actorul francez François-Joseph Talma; a debutat, în anul 1787, la Comedia Franceză, iar după Revoluţia franceză a condus această prestigioasă instituţie teatrală (n. 1763)

– 1862: S-a născut inventatorul francez Auguste Lumière; împreună cu fratele său Louis (1864-1948), a construit primul aparat de filmat (1895), pe care l-a numit „cinematograf” (m. 1954)

– 1897: A murit George M. Pullman, industriaş şi inovator american; a creat, în 1865, împreună cu Ben Field, primele vagoane de dormit (n. 1831)

– 1899: S-a născut Miguel Angel Asturias, scriitor şi diplomat guatemalez; a desfăşurat şi o bogată activitate de traducător, între altele, traducând în limba spaniolă un volum de povestiri de Mihail Sadoveanu şi o antologie a prozatorilor români contemporani; Premiul Nobel pentru literatură pe 1967 (m. 1974) – 120 de ani

– 1900: S-a născut soprana germană Erna Berger (m. 1990)

– 1909: A murit Cesare Lombroso, medic şi antropolog italian; este teoreticianul cel mai reprezentativ în ceea ce priveşte orientarea biologică în teoriile cauzalităţii în criminologie (a făcut din ideea tipului fizic criminal o cauză a crimei) (n. 1835) – 110 ani. NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă ca dată a naşterii 18.XI.1836

– 1910: S-a născut astrofizicianul american de origine indiană Subrahmanyan Chandrasekhar; studii asupra structurii şi evoluţiei stelelor; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1983, împreună cu William A. Fowler (m. 1995)

– 1916: S-a născut pianistul şi profesorul rus Emil (Grigorievici) Gilels (m. 1985)

– 1920: A murit John Reed, scriitor, ziarist şi om politic american (unul dintre fondatorii Partidului Comunist din SUA) (n. 1887)

– 1922: S-a născut actriţa americană Juanita Moore, nominalizată la premiile Oscar pentru rolul secundar din filmul „Mirajul vieţii/ Imitation of life“ (1959) (m. 2014)

– 1931: S-a născut scriitorul britanic John Le Carré (pe numele său adevărat David John Moore Cornwell), cunoscut mai ales pentru romanele sale de spionaj

– 1931: S-a născut Manolo Escobar (numele real: Manuel García Escobar), cântăreţ şi actor spaniol (m. 2013)

– 1936: A murit Lu Xun (nume real: Zhou Shuren), scriitor, critic şi teoretician literar, personalitate proeminentă a literaturii chineze a secolului al XX-lea; considerat iniţiatorul curentului literar modern baihua (n. 1881)

– 1937: A murit fizicianul britanic Ernest Rutherford; a studiat natura particulelor alfa; pe baza experimentelor a dovedit că atomul nu are o structură compactă şi că întreaga masă a acestuia este concentrată într-un mic nucleu pozitiv; pe baza acestor descoperiri a elaborat (în 1909) modelul planetar al atomului; în 1919 a realizat prima reacţie nucleară şi a descoperit familiile radioactive; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1908 (n. 1871, în Noua Zeelandă)

– 1943: A murit Camille Claudel, sculptoriță franceză și artist grafic; sora poetului și diplomatului Paul Claudel, iubita și colaboratoarea sculptorului Auguste Rodin (n. 1864)

– 1945: S-a născut Angus Deaton, economist american de origine britanică, profesor de Economie şi Afaceri Internaţionale la Şcoala de Afaceri Publice şi Internaţionale Woodrow Wilson şi la Departamentul Economic din Princeton University; în 2015 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Științe Economice „pentru analiza sa privitoare la consum, sărăcie și bunăstare”

– 1948: S-a născut Valeriu Jereghi, regizor de film, scenarist, producător și operator din R. Moldova

– 1962: S-a născut Evander Holyfield, boxer profesionist american, multiplu campion mondial; actor de film şi producător

– 1976: A murit pianistul elveţian Paul Baumgartner (n. 1903)

– 1984: La această dată preotul catolic polonez Jerzy Popieluszko a fost răpit, torturat şi apoi asasinat de membri ai poliţiei politice din Polonia (SB); Popiełuszko, unul dintre cei mai cunoscuţi dizidenţi anticomunişti polonezi, susţinător al mişcării sindicale „Solidaritatea”, a devenit unul dintre simbolurile luptei anticomuniste din ţara sa (n. 1947) – 35 de ani. NOTĂ: După ce Vaticanul a aprobat beatificarea preotului Jerzy Popiełuszko, procesiunea de beatificare a avut loc la Varşovia, la 6 iunie 2010, el fiind sărbătorit în Calendarul Romano-Catolic la 19 octombrie (data morţii sale)

– 1987: A murit violoncelista engleză Jacqueline Mary Du Pré (n. 1945)

– 1999: A murit Nathalie Sarraute, scriitoare franceză de origine rusă; unul dintre fondatorii curentului literar „Noul roman” (n. 1900) – 20 de ani

– 2016: A murit balerina franceză Yvette Chauviré, una din puţinele dansatoare care au primit titlul de „primă balerină absolută” (n. 1917)

– 2017: A murit Umberto Lenzi, regizor de film, scenarist şi scriitor italian; cunoscut pentru filmele poliţiste şi horror (n. 1931)

– 2018: A murit Osamu Shimomura, biolog marin și chimist japonez; Premiul Nobel pentru Chimie pe 2008, împreună cu Martin Chalfie și Roger Tsien, pentru descoperirea și dezvoltarea proteinei fluorescente verzi (care a devenit una dintre cele mai importante instrumente folosite în biologia modernă) (n. 1928) – 1 an