Calendarul zilei – 16 octombrie
Publicat de Codrin RAITA, 16 octombrie 2019, 05:26 / actualizat: 16 octombrie 2019, 17:37
EVENIMENTE INTERNE
– Senat
* ora 10:30 – Lucrări în plen
* Lucrări în comisiile permanente
– Camera Deputaţilor
* ora 8:30 – Activitate în comisiile parlamentare
– Juridic
* Curtea Constituţională a României urmează să discute astăzi sesizarea referitoare la alegerea lui Teodor Meleşcanu în funcţia de preşedinte al Senatului
– Economic
* Are loc evenimentul cu tema „2020 – O ajustare, nu o criză economică”, în care vom dezbate alături de Dan Bucșa, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra, situația economiei, oportunitățile și riscurile care se întrevăd pentru următoarea perioadă – ora 9:45, în spațiul 13 la 11, Str. Cristofor Columb, nr. 11
– Cultură
* Orchestra de Camera Radio îşi va deschide noua stagiune la Sala Radio, cu doi artisti de marcă: dirijorul Ladislau Horvath – concertmaestru al prestigioasei orchestre italiene Maggio Musicale Fiorentino, ansamblu recent aplaudat in cadrul Festivalului International ”George Enescu”, şi violonistul Alexandru Tomescu, care interpretează pe celebra vioară Stradivarius Elder-Voicu – ora 19:00
* Centrul Rus de Ştiință și Cultură organizează cea de-a IX-a ediţie a Zilelor Culturii Ruse în România în perioada 16 octombrie – 22 noiembrie. Zilele Culturii Ruse vor prilejui iubitorilor de muzică întîlnirea cu reprezentanţii Academiei Ruse de Muzică “Gnesin”. Deschiderea Zilelor Culturii Ruse va avea loc, conform tradiţiei, la Sala Radio, în data de 17 octombrie, la orele 19:00
* Trupa VUNK lansează single-ul “Déjà vu”, titlu omonim cu mega-concertul de la Sala Polivalentă din București. Piesa va fi inclusă pe următorul album al formaţiei, “Domnul Portocaliu şi Maşina Timpului”, care va fi lansat în această seară
* Bacău: „Simpozionul Național de Estetică”, ediția a XXIV-a, organizat de Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău se desfășoară în perioada 16-18 octombrie
* Brașov: Lungmetrajul „Zombieland: Rundă Dublă/ Zombieland: Double Tap”, cu Woody Harrelson şi Emma Stone în distribuţie, va deschide, în avanpremieră naţională, cea de-a VII-a ediţie a Dracula Film Festival, dedicat producţiilor horror şi fantasy – ora 19:00, la Centrul Cultural Reduta. Festivalul, desfășurat între 16 și 20 octombrie, este un proiect al Asociaţiei Culturale Fanzin, realizat cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi cofinaţat de Consiliul Judeţean Braşov
* Timişoara: Ediția a VI-a a Festivalului Național de Folclor ”Tradiții la români”, organizată de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș în zilele de 16 și 17 octombrie, de la ora 18:30, în sala Capitol a Filarmonicii din Timișoara. Din program:
- În parteneriat cu Mitropolia Banatului, Arhiepiscopia Timișoarei, în foaierul Sălii Capitol de la etajul I, de la ora 17:30, va avea loc vernisajul expoziției ”Satul bănățean, vatră de credință românească”
- Recital în premieră Liliana Laichici, Vest Music și Ansamblul Profesionist Banatul
* Israel: Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Primăria Zichron Yaakov și organizațiile israelienilor originari din România, AMIR și HOR, organizează, în zilele de 16 și 17 octombrie, ediția a II-a a Festivalului „Strada românească la Zichron Yaakov”, o sărbătoare culturală românească vibrantă, adresată publicului israelian de toate vârstele. Din programul zilei:
- între orele 18:30 – 21:20 – Concerte de muzică românească, klezmer și balcanică susținute de Taraful Ciocârlia din Israel, lângă Sinagoga Mare
- ora 19:00 – Ceremonia de deschidere a evenimentului, lângă sediul Băncii Hapoalim
- ora 19:30 – Proiecția filmului Restul e tăcere, în regia lui Nae Caranfil, la Tut Niyar
– S-a întâmplat într-o zi de 16 octombrie
* Între 16 şi 19 octombrie, cu 206 ani în urmă (1813), s-a desfăşurat Bătălia de la Leipzig (numită şi „Bătălia Naţiunilor”): armatele rusă, austriacă şi prusacă au învins forţele lui Napoleon I Bonaparte. A fost cea mai mare confruntare militară din toate războaiele napoleoniene şi cea mai mare din istoria lumii până la Primul Război Mondial. Cele trei zile de luptă s-au încheiat cu victoria decisivă a Coaliţiei, Napoleon văzându-se obligat să se retragă în Franţa
* Un puternic incendiu izbucnea la această dată, acum 185 de ani (1834), la Palatul Westminster din Londra, distrugând mare parte din clădirile complexului, printre care și cele ale Camerei Lorzilor și Camerei Comunelor. Reconstrucția a durat aproape 40 de ani. Actualul ansamblu al Palatului Westminster este varianta reconstruită între anii 1837 şi 1860, în stil neogotic
* În 1918, acum 101 ani, prin Declaraţia de răspuns a Corpului Voluntarilor Transilvăneni şi Bucovineni la Manifestul împăratului Carol I de Habsburg (din 3/16.X.1918), în care era exprimată voinţa românilor, se proclama desprinderea provinciilor româneşti Transilvania, Banat, Maramureş şi Bucovina de Austro-Ungaria şi reunirea lor cu România (16/29)
* Se împlinesc 85 de ani (1934) de când începea marșul celor 100.000 comuniști sub conducerea lui Mao Zedong prin China. Sub denumirea de „Marşul cel lung” a rămas în istorie operaţiunea de retragere din faţa trupelor naţionaliste Kuomintang a armatelor Roşii, conduse de Partidul Comunist Chinez. Călăuziţi de Mao Zedong şi Zhou Enlai, soldaţii armatelor Roşii au parcurs mai bine de 12.500 km, în 370 zile, străbătând unele dintre cele mai dificile porţiuni de pe teritoriul chinez. „Marşul cel Lung”, care a durat până pe 29 octombrie 1935, a consfinţit ascensiunea la putere a lui Mao, care a dovedit abilităţi de lider şi a salvat armata comunistă de la dezastru, chiar dacă la sfârşitul dificilului şi temerarului marş mai dispunea de doar o zecime dintre soldaţii cu care pornise la drum
* În urmă cu 74 de ani (1945), între 16 şi 21 octombrie, s-au desfăşurat, la Bucureşti, lucrările Conferinţei Naţionale a PCR, prima în condiţii de legalitate. Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general al partidului, din a cărui conducere făceau parte atât grupul comunist venit de la Moscova (Ana Pauker, Vasile Luca ş.a.), cât şi cadre din ţară
* Se împlinesc 55 de ani (1964), de când China detona prima bombă nucleară, la Centrul de Testare de la Lop Nur, în nord-vestul ţării în deşertul Sinkiang. Bomba, numită simplu „596”, era compusă din uraniu-235 şi a avut puterea de 22 KT
* Cu 52 de ani în urmă (1967) era inaugurat oficial sediul NATO de la Bruxelles (Belgia). În anul 2010 au fost demarate lucrările de construire a noului sediu al NATO, care se va afla vizavi de cel actual, clădire care ar urma să fie inaugurată la începutul anului viitor
* În 1978, acum 41 de ani, cardinalul polonez Karol Wojtyla (n. 1920 – m. 2005) era ales papă, sub numele de Ioan Paul al II-lea. A urcat în Scaunul Pontifical la 22.X.1978. Alegerea sa ca papă a fost considerată un eveniment de excepţie, fiind vorba de primul papă neitalian începând din anul 1522 (când a fost desemnat olandezul Hadrian al VI-lea). Pontificatul său de 26 ani (octombrie 1978 – aprilie 2005) este considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 şi 37 ani) şi a lui Pius al IX-lea (31 ani)
* Acum 26 de ani (1993), la cea de-a V-a Conferinţă la nivel înalt de la Port Louis (Insulele Mauritius), desfăşurată între 16 şi 18 octombrie, România devenea membru cu drepturi depline în Mişcarea francofonă. În perioada 25 – 29 septembrie 2006, s-a desfăşurat la Bucureşti cea de-a XI-a Conferinţă a şefilor de stat şi de guvern care au în comun limba franceză – Sommet-ul Francofoniei, primul eveniment de o asemenea anvergură găzduit vreodată de România – cu participarea a 36 de şefi de stat şi de guvern, 25 miniştri ai Afacerilor externe, 11 miniştri ai Culturii şi Francofoniei – şi primul Sommet al Francofoniei care a avut loc în Europa Centrală şi de Sud-Est
* Cu 14 ani în urmă (2005), Papa Benedict al XVI-lea acorda, pentru prima oară în istoria papalităţii, un interviu televizat difuzat de canalul public polonez TVP1. Materialul a fost difuzat în data de 16 octombrie, de aniversarea alegerii Papei Ioan Paul al II-lea care, în Polonia, a fost declarată „Ziua Papei”. Sfântul Părinte a acordat interviul în limba italiană la reşedinţa de vară de la Castel Gandolfo
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare”, stabilită prin Legea nr. 47/2016, în vigoare de la 04.IV.2016; propunerea a fost iniţiată de senatorul Marian Vasiliev
– 1836: A murit poetul satiric Nicolae Dimachi; lui i se atribuie prima comedie românească originală, „Sfatul familiei” (n. 1777). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 17 octombrie 1836
– 1868: S-a născut geograful şi etnologul Simion Mehedinţi, creator al şcolii româneşti moderne de geografie; director, între anii 1907 şi 1920, al revistei ”Convorbiri literare”, unde a publicat, pe lângă articole literare şi povestiri, numeroase studii şi recenzii pe teme variate (literatură română şi străină, estetică, filosofie, artă, istorie, etnografie, politică şi finanţe, probleme de cultură şi educaţie); membru titular al Academiei Române din 1915 (m. 1962). NOTĂ: Pe certificatul de naştere este trecută data de 18.X.1868, când a fost declarat
– 1885: S-a născut agronomul Gheorghe Ionescu-Şişeşti; a studiat fertilitatea solurilor din România; în 1928 a întemeiat Institutul de Cercetări Agronomice; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1967)
– 1885: S-a născut Mihail Sorbul (pseudonimul lui Mihail Smolski), dramaturg şi prozator (m. 1966). NOTĂ: Dicţionarul de literatură română (1979) dă ca dată a naşterii 29.X.1885
– 1886: A murit medicul Gheorghe A. Polizu; primul profesor de anatomie la Facultatea de Medicină din Bucureşti (creatorul şcolii de anatomişti români); a fondat „Gazeta medicală” (1865) şi „România medicală” (1875); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1819)
– 1897: S-a născut fizicianul Alexandru Proca; contribuţii în fizica particulelor elementare; stabilit la Paris în anul 1926; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1955)
– 1914: S-a născut Mircea David (supranumit Il Dio), fost internaţional de fotbal şi antrenor; nume legendar în fotbalul românesc (m. 1993) – 105 ani
– 1920: S-a născut Mattei Dogan, politolog şi sociolog francez de origine română, stabilit în Franţa din 1953; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2010)
– 1921: A murit Tudor Pamfile, folclorist (studii despre credinţe şi datini) şi scriitor (n. 1883). NOTĂ: În diverse surse data morţii este dată la 17.X.1921 (istorietecuci.blogspot.com), la 21.X.1921 (Dicţionarul scriitorilor români M-Q, 2001) sau la 31.X.1921
– 1930: S-a născut dramaturgul Theodor Mănescu (m. 1990)
– 1933: S-a născut inginerul geolog Mircea Ioan Valentin Săndulescu; contribuţii în domeniile geotectonicii, geologiei structurale şi stratigrafiei;; a fost primul geolog român care a executat cercetări geotectonice în Platoul Tibet; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2015)
– 1935: A murit Constantin I. Nottara, actor, director de scenă şi profesor; a fost protagonist al primului film de ficţiune semnificativ pentru cinematografia românească, „Independenţa României” (n. 1859). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 17 octombrie 1935
– 1938: S-a născut actriţa Veronica Lazăr, stabilită în Italia din anii ’60 şi cunoscută mai ales pentru rolurile din “Ultimul tangou la Paris”, de Bernardo Bertolucci şi “Inferno”, de Dario Argento (m. 2014, la Roma)
– 1939: S-a născut prozatorul Nicolae Damian (m. 1998) – 80 de ani
– 1939: S-a născut Péter Jecza, sculptor şi profesor (m. 2009) – 80 de ani
– 1940: S-a născut compozitorul, muzicologul şi profesorul Valentin Timaru
– 1944: A murit regizorul şi traducătorul Paul Gusty, unul dintre pionierii regiei româneşti de teatru; director de scenă aproape 60 de ani la Teatrul Naţional din Bucureşti (n. 1859) – 75 de ani
– 1944: S-a născut actriţa Maria Rotaru – 75 de ani
– 1950: S-a născut poetul, prozatorul, traducătorul şi publicistul Gheorghe Ene, reprezentant al textualismului, curent literar românesc din anii ’80 (m. 2011)
– 1962: A murit Alexandru Claudian, sociolog al literaturii şi poet (n. 1898)
– 1965: S-a născut Mihai Cosma, muzicolog, critic muzical, realizator (scenarist, regizor şi producător) de filme documentare cu subiecte muzicale, jurnalist şi profesor; fiul muzicologului Octavian Lazăr Cosma
– 1991: A murit anglistul Leon Leviţchi, traducător şi eseist (n. 1918)
– 1995: A murit (la Paris, unde emigrase) Paul Sava, actor şi poet (n. 1922)
– 1996: A murit Stelian Gruia, prozator, poet şi traducător (n. 1933)
– 2002: A murit Ileana Berlogea, istoric literar, teatrolog şi profesor (n. 1931)
EVENIMENTE EXTERNE
– Accra, Ghana: Summit-ul african pentru climă (16 – 18 oct.)
– Germania: Târgul de Carte de la Frankfurt (16 – 20 oct.)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Mondială a Alimentaţiei”; Adunarea Generală a ONU a decis (prin Rezoluţia 35/70 din 5.XII.1980) ca data de 16 octombrie 1945, data înfiinţării Fondului Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), să fie o zi care să contribuie la sporirea solidarităţii în lupta împotriva foametei, malnutriţiei şi sărăciei; este marcată din 1981. NOTĂ: Din 2019, pe 7 iunie este marcată și „Ziua internaţională a siguranţei alimentare”, desemnată de Organizaţia Naţiunilor Unite la propunerea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii și a Comisiei Codex Alimentarius
– „Ziua Mondială a Coloanei Vertebrale”, marcată din 2012, este organizată de Federația Mondială de Chiropractică în numele Alianței Globale pentru Sănătatea Musculo-scheletică. Tema de anul acesta este: „Menține coloana vertebrală activă!”
– „Ziua Europeană a Resuscitării”, organizată pentru prima dată în 2013, de către Consiliul European de Resuscitare (CER), cu scopul de a educa populaţia tânără din Europa în ceea ce priveşte acordarea de prim ajutor. Prin această iniţiativă se doreşte creşterea numărului de supravieţuitori în cazul unui stop cardio-respirator în locuri publice. Iniţiativa CER are loc după ce, la 14 iunie 2012, Parlamentul European a solicitat organizarea unei săptămâni de informare în întreaga Europă despre tehnicile de resuscitare
– 1553: A murit pictorul german Lucas Cranach (numit şi ”cel Bătrân”) (n. 1472)
– 1758: S-a născut lexicograful american Noah Webster; a iniţiat seria de dicţionare care-i poartă numele; în 1828 a apărut (după mai bine de 27 de ani de muncă) prima ediţie a „Dicţionarului american al limbii engleze”, cuprinzând 70.000 de cuvinte (m. 1843)
– 1793: A murit (ghilotinată, în timpul Revoluţiei franceze, după doi ani de temniţă) regina Maria Antoaneta, soţia regelui francez Ludovic al XVI-lea; fiică a împăratului Francisc I şi a împărătesei Maria Tereza; nepopulară în Franţa din cauza frivolităţii şi a respingerii oricăror iniţiative de reformă (n. 1755, la Viena)
– 1793: A murit chirurgul scoţian John Hunter, unul dintre cei mai de seamă oameni de ştiinţă ai epocii sale, promotor al metodei experimentale în medicină (n. 1728)
– 1827: S-a născut pictorul elveţian Arnold Böcklin (m. 1901)
– 1854: S-a născut Oscar Wilde (Oscar Fingal O’Flaherty Wills Wilde), dramaturg, poet şi prozator irlandez (m. 1900) – 165 de ani
– 1861: S-a născut istoricul britanic John Bury; unul dintre marii istorici ai vremii sale, cu variate preocupări, de la istoria antică până la cea modernă; considerat fondatorul şcolii engleze de bizantinologie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (m. 1927)
– 1886: S-a născut David Ben-Gurion, om politic israelian; unul dintre întemeietorii statului Israel (întâiul premier al Guvernului, între anii 1948 şi 1953; respectiv, 1955 şi 1963); a rostit declaraţia de independenţă de la 14 mai 1948 (m. 1973)
– 1888: S-a născut Eugene O’Neill, unul dintre cei mai de seamă dramaturgi americani; Premiul Nobel pentru literatură pe 1936 (m. 1953)
– 1925: S-a născut actriţa britanică Angela Lansbury
– 1927: S-a născut Günter Grass, poet, prozator, dramaturg, sculptor şi grafician german; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1999 (m. 2015)
– 1931: S-a născut Charles Colson, fost consilier al preşedintelui american Richard Nixon în perioada 1969-1973 şi unul dintre personajele-cheie ale cazului Watergate (m. 2012)
– 1958: S-a născut Tim Robbins (nume complet: Timothy Francis Robbins), actor și regizor american
– 1959: A murit George Marshall, general şi om politic american; iniţiator al Planului ce-i poartă numele, plan care prevedea acordarea de ajutoare gratuite naţiunilor europene după terminarea celui de-al doilea război mondial (1948-1952), în vederea relansării economice a acestora; Premiul Nobel pentru Pace pe 1953 (n. 1880) – 60 de ani
– 1968: S-a născut Wajdi Mouawad, regizor, dramaturg, scriitor și actor canadian de expresie franceză, cu origini libaneze
– 1969: S-a născut trompetistul american Roy Hargrove; unul dintre liderii mişcării neo-bop, o formă de jazz foarte ritmat care a influenţat în special R&B-ul şi hip-hop-ul (m. 2018) – 50 de ani
– 1982: A murit tenorul italian Mario Del Monaco (n. 1915)
– 1986: A murit violonistul belgian Arthur Grumiaux, elev al lui George Enescu (n. 1921)
– 1997: A murit James Michener, scriitor şi scenarist american (n. 1907)
– 1998: A murit Jon (Jonathan Bruce) Postel, specialist american în domeniul computerelor, unul dintre pionierii creării şi administrării Internetului (n. 1943)
– 1999: A murit Jean Shepherd, scriitor american, actor, prezentator de emisiuni radiofonice şi de televiziune (n. 1921) – 20 de ani
– 2007: A murit actriţa britanică de film Deborah Kerr; în anii ’50 ai secolului XX era cotată printre cele mai valoaroase actriţe de la Hollywood (n. 1921)
– 2012: A murit Glebus Sainciuc, pictor şi grafician din R. Moldova; cunoscut mai ales pentru colecţia sa de măşti din papier mâché (n. 1919)
– 2013: A murit actorul de film american Ed Lauter (Edward Matthew Lauter) (n. 1938)
– 2017: A murit actorul britanic Roy Dotrice (n. 1923)