Calendarul zilei – 12 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 12 octombrie 2019, 05:00 / actualizat: 12 octombrie 2019, 13:03

EVENIMENTE INTERNE

– Culte, Biserică

* Iaşi: Manifestări în cadrul Sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva (14 oct.):

• ora 7:00 – Miezonoptica, Acatistul Sfântului Ierarh Iosif şi Sfânta Liturghie arhierească – în Catedrala Mitropolitană
• 17:00 – Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva – în Catedrala Mitropolitană
• 19:00 – Pelerinajul „Calea Sfinţilor” – Procesiune cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva (se va ieși pe poarta de lângă Casa Nicodim – Strada I. C. Brătianu – Strada Cuza Vodă – Strada Armeană – Biserica „Sfântul Sava cel Sfinţit” – Strada Costache Negri – Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” – Catedrala Mitropolitană)
• ora 21:00 – Slujba de priveghere – Vecernia, Litia și Utrenia Învierii, combinată cu a Sfântului Apostol Andrei și a Sfântului Ierarh Spiridon – în Catedrala Mitropolitană

– Medicină, Sănătate

* În cadrul seriei de evenimente #FemeiCuSM, are loc și în acest an o nouă ediție cu tema „Scleroză multiplă. Experiență multiplă. Strălucire multiplă.” – ora 9:30, la Hotel Hilton Garden Inn

– Învăţământ, Cercetare

* Timişoara: Universitatea Politehnica din București, împreună cu comitetul de organizare „SpeD 2019”, organizează cea de-a X-a Conferință Speech Technology and Human-Computer Dialogue – la Universitatea Politehnica din Timișoara (12 – 14 oct.)

– Cultură

* Samsung România lansează în această toamnă o noua experiență captivantă cu dARe by Samsung: Selfie cu elfii, prima carte de poezie pentru copii, în realitate augmentată, din România – ora 11:00, la demisolul librăriei Cărturești Verona. Noua carte, semnată de Carmen Tiderle, este o inițiativă de susținere a consumului isteț de tehnologie, care demonstrează că universul cărților printate nu se pierde în lumea internetului și a multitudinii device-urilor, ci dimpotrivă, tandemul carte-tehnologie poate funcționa armonios, într-o manieră complementară și inovatoare

* Córdoba, Spania: Premiile „Orașul Córdoba pentru Pace și Arte”, create în 2018 cu ajutorul mai multor instituții de stat și private din Andaluzia, disting personalități din domenii diverse, care, dincolo de excelența în profesiunea lor, luptă pentru armonia dintre popoare și oameni. Câștigătorii acestei prime ediții sunt scriitoarea columbiană Laura Esquivel, eseista și biografa Antonina Rodrigo, senatorul José Montilla, artistul plastic multidisciplinar Mariscal, fotografa Cristina García Rodero, muzicianul rock Miguel Ríos, și actorii din filmul ”Campionii”. La poezie, premiul a revenit poetei române Magda Cârneci, președinta actuală a Pen România. Premiile se vor decerna astăzi, la Córdoba, într-un cadru oficial

* Roma: De la ora 19:00, Accademia di Romania in Romași Asociaţia Culturală Româno-Italiană Propatria din Roma, Conservatorul de Muzică “Santa Cecilia” din Roma, în parteneriat cu cluster-ul EUNIC Roma, organizează concertul „APPASSIONATA MA NON SOLO”. Concertul va fi susținut de pianistul Ciprian Bogdan Străteanu și va avea loc în Sala de Concerte a Accademia di Romania in Roma (Piazza José de San Martin 1, Roma). În program piese de: Ludwig van Beethoven, Sergej Rachmaninov și George Enescu. Concertul face parte, de asemenea, din proiectul „Europa in Musica. Stagiunea muzicală a clusterului EUNIC Roma”, un proiect inițiat de Accademia di Romania in Roma și Conservatorul de Muzică Santa Cecilia din Roma, în parteneriat cu membrii cluster-ului EUNIC Roma. Printre partenerii media: Radio România

– Sport

* Şugaş Băi, jud. Covasna: Asociația de Turism și Ecologie CovAlpin Sfântu Gheorghe organizează concursul de alergare și ciclism montan „Șugaș Race”, ajunsă la cea de-a VII-a ediție. Evenimentul se adresează atât elitelor cât și celor care vor să schimbe asfaltul cu poteca, platul cu diferența de nivel, monotonia cu un cadru multicolor. Pe scurt, este un eveniment apolitic, organizat din pasiune. Adună la start sute de oameni frumoși din toată țara, promovând alergarea montană și totodată frumoasele meleaguri covăsnene

– S-a întâmplat într-o zi de 12 octombrie

* Se împlinesc 570 de ani (1449), de când, în bătălia de la Tămăşeni, pe Siret (la miazănoapte de Roman), Bogdan al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun şi al doamnei Marena, cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara, îl înfrângea pe Alexăndrel (domn al Moldovei în perioada februarie-octombrie 1449; fiul lui Iliaş şi nepotul lui Alexandru cel Bun) şi devenea domn al Moldovei

* Cu 527 de ani în urmă (1492) navigatorul genovez Cristofor Columb a descoperit insula Watling (San Salvador) din arhipelagul Bahamas este considerată data descoperirii Americii (Lumea Nouă). Aflat din 1492 în serviciul Spaniei, Cristofor Columb (n. ~1451 – m. 1506) a întreprins, până în 1504, patru călătorii, în cursul cărora a descoperit majoritatea insulelor din America Centrală şi a atins coastele Americii Centrale şi ale Americii de Sud

* În perioada 12-17 octombrie, acum 209 ani (1810), avea loc prima ediţie a Festivalului Oktoberfest (“Sărbătoarea din Octombrie”) de la München, unul dintre cele mai faimoase festivaluri din lume. Această sărbătoare a luat fiinţă odată cu un eveniment important din istoria Bavariei: căsătoria dintre regele Ludwig I cu prinţesa Teresa de Saxe-Hildburghausen în data de 12 octombrie 1810. De atunci, în fiecare an s-a sărbătorit acest eveniment, transformându-se încet în marele festival al berii. Festivalul şi-a mutat data de începere la sfârşitul lunii septembrie, datorită condiţiilor meteo favorabile, iar în 204 ani a fost anulat doar de 24 de ori din cauza războaielor sau a unor epidemii

* Acum 156 de ani (1863) era format guvernul condus de Mihail Kogălniceanu (până la 26.I/7.II.1865), aceasta fiind perioada reformelor radicale din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (12/24)

* Cu 147 de ani în urmă (1872) Francisc Iosif I, împărat al Imperiului Austro-Ungar şi rege al Ungariei, a ratificat legile XIX şi XX, care au consfinţit întemeierea Universităţii Regale Maghiare de la Cluj. Instituţia şi-a deschis porţile cu patru facultăţi: Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat, Facultatea de Medicină, Facultatea de Filosofie, Litere şi Istorie şi Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale; primul rector al universităţii clujene a fost Áron Berde, anterior director al Academiei de Drept de la Cluj

* Se împlinesc 140 de ani (1879), de la promulgarea Legii de revizuire a art. 7 din Constituția României, care acorda cetățenie și locuitorilor de altă religie decât cea creștină. I. C. Brătianu, din poziţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, a dat citire, în Senat, la 17 ianuarie 1879, Mesajului domnesc şi declaraţiei prin care Guvernul arăta că „este de trebuinţă a se supune reviziunei art. 7 din Constituţiune”. La 22 mai 1879 au început lucrările de revizuire a Constituţiei, pentru ca la data de 24 iunie 1879, Comisia Senatului să depună raportul. Se statua că cel care intenţiona să se naturalizeze era obligat să adreseze domnitorului o cerere şi să declare că renunţă la protecţia străină. După depunerea acestei cereri solicitantul trebuia să îndeplinească următoarele condiţii: să locuiască pentru o perioadă de 10 ani în ţară şi prin modul de comportament în societate să dovedească că este folositor acesteia. După iniţiativa Domnului, Adunările legiuitoare îi acordau decretul de naturalizare, care era sancţionat şi promulgat de către domn. Proiectul de revizie, propus de către Guvern Adunării Deputaţilor, a fost votat la 6 octombrie 1879 (cu 132 de voturi pentru, 9 contra şi 2 abţineri). Noul articol a fost publicat în Monitorul oficial din 13/25 octombrie 1879 (12/24)

* Acum 116 ani (1903) era inaugurată clădirea Facultăţii de Medicină din Bucureşti, ridicată după planurile arhitectului Louis Blanc; un merit deosebit în realizarea acestei construcţii, precum şi în obţinerea fondurilor necesare îi este atribuit profesorului Thoma Ionescu (1860-1926), fratele lui Take Ionescu, personalitate politică de primă mărime a vremii; în aceeaşi zi a fost inaugurată şi statuia lui Carol Davila, aşezată în faţa facultăţii, realizată de sculptorul Carol Storck

* În 1904, acum 115 ani, era inaugurată clădirea Facultăţii de Medicină din Bucureşti, ridicată după planurile arhitectului Louis Blanc. Un merit deosebit în realizarea acestei construcţii, precum şi în obţinerea fondurilor necesare îi este atribuit profesorului Thoma Ionescu (1860-1926), fratele lui Take Ionescu, personalitate politică de primă mărime a vremii. În aceeaşi zi a fost inaugurată şi statuia lui Carol Davila, aşezată în faţa facultăţii, realizată de sculptorul Carol Storck (12/24)

* Cu 101 ani în urmă (1918) era adoptată Declaraţia de independenţă a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungare, de către Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania (în şedinţa din 29.IX/12.X.1918, de la Oradea), prin care românii transilvăneni îşi afirmă dreptul inalienabil la o viaţă naţională integrală; Comitetul este recunoscut ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei, în acest scop constituindu-se, la Arad, un Comitet de acţiune, în frunte cu Vasile Goldiş

* Într-o zi de 12 octombrie, acum 79 de ani (1940), sosea la Bucureşti o misiune militară germană, ca răspuns la solicitarea regelui Carol al II-lea. Oficial, scopul era de a instrui Armata română potrivit noilor metode şi tehnici ale războiului. În fapt, trupele germane urmau să preia paza câmpurilor petrolifere din Valea Prahovei şi să exercite un control discret asupra regimului de la Bucureşti, în perspectiva confruntărilor cu URSS

* Se împlinesc 75 de ani (1944) de când armata română a eliberat oraşul Oradea de sub ocupaţia horthysto-fascistă (în a doua conflagraţie mondială)

* Se împlinesc 55 de ani (1964) de la lansarea în spațiu a navei Voskhod I, prima navă spațială capabilă să transporte trei persoane pe orbita Pământului. Echipajul era format din comandantul Vladimir Komarov, inginerul Konstantin Feoktistov şi doctorul Boris Yegorov

* Se împlinesc 35 de ani (1984) de când o puternică bombă detonată la ora 2:54 noaptea de IRA (Irish Republican Army), în Grand Hotel din Brighton, Anglia, avea ca scop declarat uciderea primului ministru Margaret Thatcher (n.1925 – m.2013). „Doamna de Fier” a reuşit să scape nevătămată, dar cinci persoane au fost ucise, şi alte 31 rănite

* Acum 27 de ani (1992), cu ocazia manifestărilor din Spania prilejuite de sărbătorirea a 500 de ani de la descoperirea Americii de către navigatorul genovez Cristofor Columb (12.X.1492), a fost sigilată „Capsula Mileniului”, care conţine o colecţie numismatică spaniolă marcând acest eveniment, precum şi diverse texte ale lui Columb (capsula va rămâne închisă până la 12.X.2492)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Limbii, Alfabetului şi Culturii Armene”, marcată de anul acesta, la inițiativa deputaţilor Varujan Vosganian (ALDE) şi Varujan Pambuccian (liderul grupului deputaţilor minorităţilor naţionale); ei argumentează opţiunea pentru ziua de 12 octombrie, prin faptul că în 2019 la această dată sunt sărbătoriţi în toată lumea armeană „primii creatori de cultură armeană care au scris în limba armeană şi au utilizat alfabetul armean cu peste 1.500 de ani în urmă”

– 1777: Asasinarea, la Iaşi, de către trimisul Înaltei Porţi, Kapegibaşa, a lui Grigore al III-lea Ghica, domn al Moldovei (1764-1767; 1774-1777) şi al Munteniei (1768-1769), suspectat de a întreţine relaţii prea strânse cu Rusia. Principala cauză a tragicului său sfârşit a fost energicul protest înaintat Înaltei Porţi cu ocazia cesiunii Bucovinei către Austria (1775) (n. 1724)

– 1825: A murit poetul Nicolae Văcărescu; fiul mai mic al lui Ienăchiţă Văcărescu; versurile sale manieriste aduc, pe alocuri, neaşteptate inflexiuni folclorice şi preromantice (n. 1785 sau 1786)

– 1860: S-a născut Constanţa Hodoş, prozatoare, autoare dramatică şi publicistă, afirmată în cadrul grupării de la „Sămănătorul”; soţia scriitorului Ion Gorun (m. 1934)

– 1863, 12/24: A murit Andrei Mureşanu, poet paşoptist şi ziarist transilvănean; entuziasmul Adunării de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj din 3/15.V.1848 i-a inspirat versurile poeziei ”Un răsunet” (cunoscută sub titlul ”Deşteaptă-te române!”); devenită ulterior cântec, pe o melodie de Anton Pann, pe care i-a adaptat-o George Ucenescu, poezia s-a păstrat în memoria generaţiilor succesive, devenind Imnul Naţional al României, după Revoluţia din 1989; ca ziarist, Mureşanu a contribuit la explicarea şi popularizarea unor noţiuni de estetică, istoria artelor şi teorie literară (n. 1816). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 19.XI.1816 şi moartea la 11/23.X.1863

– 1887: S-a născut (la Lucavăţ/Vijniţa, azi în Ucraina) botanistul Mihail Guşuleac; cercetări în domeniul fitogeniei, a morfologiei şi anatomiei plantei, în sistemică şi genetică experimentală; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1960)

– 1913: S-a născut părintele profesor Ene Branişte, un liturgist de seamă al Bisericii Ortodoxe Române (m. 1984)

– 1933: S-a născut Vasile Iliuţ, muzicolog şi profesor (m. 2004)

– 1934: S-a născut Alexandru Zub, istoric, eseist şi istoric literar; deţinut politic în perioada 1958-1964; membru titular al Academiei Române din 2004 – 85 de ani

– 1937: S-a născut pianistul Albert Guttman, stabilit în Elveţia (m. 2007)

– 1939: S-a născut profesorul doctor Niculae Stăncioiu, personalitate marcantă a vieţii medicale clujene (m. 1995) – 80 de ani

– 1942: S-a născut Nicolae Florescu, istoric şi critic literar, editor şi publicist; redactor la Redacţia Culturală a Radiodifuziunii Române între anii 1966 şi 1970 (m. 2013)

– 1947: S-a născut ÎPS Laurenţiu Streza (prenumele la naştere: Liviu), arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului (întronizat în noiembrie 2005)

– 1954: S-a născut sculptorița Delia Brândușescu – 65 de ani

– 1968: S-a născut interpreta de muzică uşoară Daniela Györfi

– 1981: A murit Agatha Grigorescu Bacovia, poetă, prozatoare şi memorialistă; soţia poetului George Bacovia (n. 1895)

– 1994: A murit regizorul de film Manole Marcus (n. 1928) – 25 de ani

– 1996: A murit poetul Haralambie Ţugui (n. 1916)

– 2003: A murit memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la München; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (n. 1926)

– 2007: A murit Paul Bortnovschi, arhitect, scenograf şi designer (n. 1922)

– 2014: A murit Florin Tudose, medic psihiatru şi profesor universitar; a înfiinţat şi organizat, împreună cu prof. dr. C. Gorgoş, primul centru de sănătate mintală din România, în 1980; a înfiinţat şi primul serviciu de psihiatrie de legătură, devenit centru de referinţă pentru reformă în psihiatrie din România, în 1995 (n. 1952) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Lyon, Franţa: Premiul Lumière pe 2019 va fi acordat regizorului american Francis Ford Coppola, în cadrul celei de-a 11-a ediţii a Festivalului Lumière, ce va avea loc în perioada 12 – 20 octombrie în oraşul francez Lyon

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Artritei”, stabilită în 1996, de către asociaţia „Arthritis and Rheumatism International” (fondată în 1988), urmăreşte creşterea gradului de conştientizare a nevoilor persoanelor cu artrită / reumatism şi îmbunătăţirea calităţii vieţii celor suferinzi. „Nu amânați, conectați-vă astăzi!” este tema din acest an

– „Ziua Mondială Hospice şi a Îngrijirilor Paliative”; sărbătorită în fiecare an, în cea de-a doua sâmbătă din luna octombrie şi organizată de Alianţa Internaţională pentru Îngrijiri Paliative, reţea globală al cărei obiectiv este dezvoltarea îngrijirii paliative la nivel internaţional, această zi marchează la nivel mondial importanţa îngrijirilor paliative şi este celebrată în aproape 70 de ţări

– „Ziua Europeană a Donării şi Transplantului de Organe” (EODD), organizată anual de Consiliul Europei, împreună cu o ţară-gazdă, de obicei în a doua sâmbătă a lunii octombrie. Marea Britanie este ţara gazdă a celei de-a 20-a ediții, care se desfășoară sub genericul „Ai tot ce trebuie. Te-ai gândit să devii donator?”

– Ziua Naţională a Republicii Guineea Ecuatorială; aniversarea proclamării independenţei – 1968

– Ziua Naţională a Regatului Spaniei. „Ziua Hispanităţii”; marcată în amintirea descoperirii Americii de către navigatorul genovez Cristofor Columb, la 12.X.1492; această zi este sărbătorită în toate ţările vorbitoare de limbă spaniolă, fiind celebrată nu doar spaniola, ci şi spiritul acestei limbi. NOTĂ: Şi în SUA este marcată o zi în amintirea aceluiaşi eveniment, „Columbus Day” (în a doua zi de luni din octombrie; în 2019 – la 14 octombrie)

– 1492: A murit pictorul italian Piero Della Francesca (n. ~1416/1417)

– 1855: S-a născut Arthur Nikisch, dirijor german de origine maghiară (m. 1922)

– 1860: S-a născut Elmer Ambrose Sperry, inventator şi om de afaceri american; împreună cu Herman Anschütz-Kämpfe, a inventat busola giroscopică (folosită în navigaţie şi aviaţie) (m. 1930)

– 1865: S-a născut Sir Arthur Harden, biochimist britanic; a descoperit cofermenţii; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1929, împreună cu suedezul Hans von Euler-Chelpin (m. 1940)

– 1872: S-a născut Sir Ralph Vaughan Williams, compozitor, dirijor şi profesor englez (m. 1958)

– 1890: S-a născut Luis de Freitas Branco, compozitor, muzicolog şi critic muzical portughez (m. 1955)

– 1896: S-a născut Eugenio Montale, poet, prozator şi editor italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1975 (m. 1981)

– 1907: S-a născut Wolfgang Fortner, compozitor, dirijor şi pedagog german (m. 1987)

– 1908: S-a născut scriitorul şi editorul american Paul Engle (m. 1991)

– 1924: A murit scriitorul și jurnalistul francez Anatole France (nume reaal: Jacques Anatole François Thibault); Premiul Nobel pentru Literatură pe 1921 (n. 1844) – 90 de ani

– 1935: S-a născut tenorul italian Luciano Pavarotti, nume de referinţă al muzicii de operă (m. 2007)

– 1948: S-a născut Rick (Richard John) Parfitt, cântăreţ, compozitor şi chitarist britanic; alături de Francis Rossi au format timp de cinci decenii grupul „Status Quo”, unul dintre cele mai marcante din rock-ul britanic (m. 2016)

– 1951: S-a născut scriitorul australian Peter Goldsworthy

– 1951: S-a născut Mihai Toderaşcu, compozitor şi interpret de muzică uşoară din Republica Moldova (m. 2012)

– 1965: A murit biochimistul elvețian Paul Hermann Müller, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1948 (n. 1899)

– 1969: A murit Sonja Henje, renumită patinatoare şi actriţă americană de origine norvegiană; multiplă campioană olimpică (1928, 1932, 1936); campioană mondială la patinaj între anii 1927 şi 1936, de 10 ori consecutiv (n. 1912) – 50 de ani

– 1991: A murit scriitorul rus Arkadi Strugaţki, autor de literatură S.F.; a scris mai ales împreună cu fratele său, Boris Strugaţki (n. 1925)

– 2006: A murit cineastul italian Gillo Pontercorvo (n. 1919)

– 2011: A murit actorul german Heinz Bennent (n. 1921)

– 2011: A murit informaticianul american Dennis Ritchie, creatorul limbajului de programare C şi, împreună cu Ken Thomson, al sistemului de operare UNIX (n. 1941)

– 2012: A murit Torkom Manoogian, Patriarhul Bisericii Armene din Ierusalim; ales al 96-lea patriarh armean al Ierusalimului, în 1990, el conducea comunităţile armene ortodoxe din Israel, Teritoriile palestiniene şi Iordania (n. 1919)

– 2013: A murit scriitorul american Oscar Hijuelos, primul autor de origine cubaneză recompensat cu premiul Pulitzer (n. 1951)

– 2015: A murit inginerul şi fizicianul american George (Edwin) Mueller, creditat drept „părintele navetei spațiale”; unul dintre cei mai importanţi manageri din istoria NASA, cel care a coordonat Agenţia spaţială americană în misiunile Apollo, care i-a dus pe primii astronauţi pe Lună; a avut un rol important în proiectarea şi construcţia primei staţii spaţiale americane (n. 1918)