Calendarul zilei – 5 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 octombrie 2019, 05:30 / actualizat: 6 octombrie 2019, 14:01

EVENIMENTE INTERNE

– Ministere

* A doua ediţie a International Business Forum – IBF  – ora 10:40, la Palatul Parlamentului, la Sala Alexandru Ioan Cuza. Mesaj introductiv: Ștefan-Radu Oprea, ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat; Ramona-Nicole Mănescu – ministrul afacerilor externe (TBC); Viceprim-ministru (TBC). Conferința IBF se adresează antreprenorilor români care vor să-și internaționalizeze afacerile și doresc să identifice oportunități de dezvoltare pe noi piețe

– Economic

* Conferinţă de presă organizată de Reynaers Aluminium România, cu prilejul inaugurării noului sediu al companiei – ora 10:00, la sediul Reynaers Aluminium România, Bd. Tudor Vladimirescu nr. 29, clădirea Afi Tech Park 1

– Cultură

* BIS Teatru organizează Festivalul „25 de ore de teatru non-stopˮ (5-6 oct.). Spectacolul „Delirium”, realizat cu sprijinul Spitalului de Psihiatrie „Dr. Gh. Preda” din Sibiu, în regia lui Bogdan Sărătean, care a deschis și a închis stagiunea, va avea premiera propriu-zisă astăzi, de la ora 18:00, la Grădina BIS Teatru, fiind inclus în prologul Festivalului „25 de ore de teatru non-stop”

* Evenimentul „Jazz meet Rock” susţinut de Adrian Naidin și invitații săi va avea loc la La Mama-Clubul Țăranului, de la ora 20:30

* Brașov: Cea de-a XVII-a ediție a Festivalului Internațional de Operă, Operetă și Balet, eveniment cultural ce va debuta astăzi, cu renumita operă „Carmen” de G. Bizet – ora 18:30, la Sala Operei. Dirijor: Mircea Holiartoc. Regia: Cristian Mihăilescu. Scenografia: Rodica Garștea. Coregrafia: Nermina Damian. Invitați: Sofiya Almazova (Rusia), Cosmin Marcovici (Opera Națională Română Iași), Jean-Kristof Bouton (Canada), Ana-Maria Donose (Opera Națională Română Iași). Soliștii Operei Brașov: Nicoleta Chirilă, Cristina Roșu, Ștefan Schuller, Paul Tomescu, Lorand Cristian, Claudiu Bugnar. Soliști balet: Melania Condoiu, Cristina Rotundu, Claudiu Dane, Dorin Mirea (5 oct. – 3 nov.)

* Cluj-Napoca: Alexandru Andrieș pornește prin țară cu turneul „Andrieș – Iese la pensie” – ora 20:00, la Casa de Cultură a Studenților

* Ploieşti: Turneul ”Vioara lui Enescu” revine în această toamnă pe scenele din România, în perioada 18 septembrie – 5 octombrie 2019. Gabriel Croitoru, violonistul care are privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu supranumită „Catedrala”, pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu”) şi pianistul Horia Mihail vor cânta în mai multe oraşe din ţară, programul recitalurilor cuprinzând trei sonate emblematice pentru repertoriul pentru vioară şi pian de Claude Debussy, Richard Strauss şi César Franck. Astăzi are loc un concert de la ora 19:00, la Sala Filarmonicii. Coproducători: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi

* Belgia: Are loc vernisajul proiectului de artă contemporană „Urs Geest”, al artiştilor Casper Fitzhue (România) şi Bart van Dijck (Belgia), care constă într-o instalaţie şi un performance care se va desfăşura în perioada 6 octombrie – 12 decembrie, în cadrul Festivalului Internaţional de Arte EUROPALIA 2019 (2 oct. 2019 – 2 feb. 2020), coordonat de Institutul Cultural Român, la care România are statut de invitat de onoare – la Galeria de artă contemporană CIAP din Hasselt. Curatorul expoziţiei este Louise Osieka, iar evenimentul va fi precedat de un performance al artiştilor care vor interacţiona cu localnicii din oraşul belgian Hasselt

– Sport

* Ronnie O’Sullivan, cel mai titrat jucător de snooker din lume, revine în România astăzi, de la ora 19:00, la Circul Metropolitan Bucureşti, pentru un meci cu multipla campioană mondială Reanne Evans. De asemenea, doi jucători români vor avea şansa să joace câte un frame cu Ronnie O’Sullivan. Organizatorii vor oferi spectatorilor două evenimente unice: unul de la ora 13:00 şi altul la ora 19:00

– S-a întâmplat într-o zi de 5 octombrie

* Acum 437 de ani Papa Grigore al XIII-lea (papă între anii 1572 şi 1585) anunţa introducerea unui nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (sau de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582 (noul calendar a fost adoptat de România în anul 1919, când 1 aprilie a devenit 14 aprilie) (5/15)

* Cu 257 de ani în urmă avea loc premiera operei „Orfeu şi Euridice” de Christoph Willibald Gluck (n. 1714 – m. 1787). La data de 5 octombrie 1762 s-a jucat în premieră, la Burgtheater din Viena, “Orfeo ed Euridice”, operă în trei acte pe un libret de Ranieri de’ Calzabigi, în limba italiană, primul produs al colaborării dintre cei doi. La sfârșitul primei scene a actului al II-lea, „Dansul furiilor” rămâne o pagină memorabilă prin sugestia creată, vorbind de la sine despre imaginația scenică a compozitorului și despre tehnica sa instrumentală

* Acum 124 de ani (1895), lângă Londra, avea loc prima cursă ciclistă contra cronometru pe şosea. Evenimentul a fost organizat de North Road Cycling Club, pe un traseu de 50 de km şi a fost câştigat de A. Calder

* În urmă cu 122 ani (1897) apărea (cu întreruperi, până în 1945), la Bucureşti, revista enciclopedică populară „Albina”, editată de „un număr de profesori şi institutori”; director-fondator, Spiru Haret (5/17)

* Cu 109 ani în urmă (1910), în urma abolirii monarhiei, Portugalia s-a proclamat republică

* Acum 101 ani (1918) reprezentantul Partidului Naţional Român în Parlamentul de la Budapesta, deputatul Alexandru Vaida-Voievod, dădea citire, în plenul adunării, Declaraţiei Comitetului Executiv al PNR, prin care românii transilvăneni îşi afirmau dreptul inalienabil la o viaţă naţională integrală (5/18)

* Acum 98 de ani (1921) se crea Federaţia Internaţională a PEN-Cluburilor (abreviere de la Poets, Playwrights, Editors, Essaysts and Novelists), asociaţie mondială a scriitorilor, editorilor şi traducătorilor, fondată, la Londra, de C. A. Dawson Scott; primul preşedinte – John Galsworthy (România este membră din 1924)

* Acum 89 de ani, între 5 şi 12 octombrie 1930, s-a desfăşurat, la Atena, prima Conferinţă balcanică, cu participarea României, Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei, Greciei şi Turciei. Delegaţii au adoptat statutul de organizare şi au decis elaborarea unui pact regional

* Cu 77 de ani în urmă (1942), la Opera Română din Bucureşti, a avut loc premiera baletului „Demoazela Măriuţa”, de Mihail Jora (pe un scenariu semnat de Aprilian Medianu, după romanul „Din vremea lui Căpitan Costache”, de Alexandru Antemireanu)

* În 1949, acum 70 de ani, erau stabilite relaţiile diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Republica Populară Chineză. Primele contacte oficiale româno-chineze au avut loc la Paris, în anul 1880, între Mihail Kogălniceanu şi reprezentantul Chinei în capitala Franţei. La 18 octombrie 1939, s-au stabilit relaţii diplomatice între România şi Republica China. Acestea au fost întrerupte la 10 iulie 1941, ca urmare a recunoaşterii de către guvernul român a guvernului de la Nanjing, format din elemente pro-japoneze. România a fost a treia ţară care a recunoscut R. P. Chineză. În 2004, cu prilejul vizitei de stat în România a preşedintelui R. P. Chineze, Hu Jintao, s-a semnat Declaraţia Comună a României şi a Republicii Populare Chineze privind stabilirea unui Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare, iar la 25 noiembrie 2013, cu prilejul vizitei oficiale în România a premierului Consiliului de Stat al R. P. Chineze, Li Keqiang, s-a adoptat Declaraţia comună a Guvernului României şi Guvernului R. P. Chineze privind aprofundarea cooperării bilaterale în noile circumstanţe

* Celebra replică „Numele meu e Bond. James Bond” se auzea pentru prima oară, acum 57 de ani (1962), într-o sală de cinema, la premiera primului film din seria “James Bond” – “James Bond Dr. No. Premiera a avut loc în Anglia, din distribuţie făcând parte Sean Connery şi Ursula Andress, în regia lui Terence Young. James Bond, sau agentul 007, cum mai este cunoscut, este un personaj din romanele lui Ian Fleming (12 romane şi 2 colecţii de scurte povestiri) şi seria filmelor James Bond. Rolul său a fost jucat de-a lungul timpului de mai mulţi actori, cum ar fi Sean Connery, George Lazenby, Roger Moore, Timothy Dalton, Pierce Brosnan sau Daniel Craig. Agent Secret al Serviciilor Secrete Britanice, James Bond a fost personajul principal în nu mai puţin de 22 de pelicule, iar franciza care îi poartă numele este cea mai longevivă din istoria cinematografiei

* Acum 41 de ani (1978) intra în vigoare Convenţia internaţională privind interzicerea utilizării tehnicilor de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare sau în orice alte scopuri ostile, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10.XII.1976 (deschisă spre semnare, la Geneva, la 18.V.1977)

* Se împlinesc 20 de ani (1999), de când România a ratificat Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare („Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty” — CTBT), principalul instrument internațional de luptă împotriva tuturor formelor de teste nucleare, negociat la Geneva, între 1994 și 1996 și adoptat de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 septembrie 1996; nu a intrat în vigoare din cauza nesemnării și neratificării acestuia de către o serie de state cu programe nucleare. România a semnat CTBT la 24 septembrie 1996

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– Sf. Faustina Kowalska, călugăriță (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– 1830: A murit memorialistul Dinicu Golescu; lucrarea sa „Însemnare a călătoriei mele făcută în 1824, 1825, 1826” reprezintă, în literatura română, primul jurnal de călătorie tipărit; descendent dintr-o veche familie de boieri munteni, este tatăl celor patru „fraţi Goleşti” (Ştefan, Nicolae, Alexandru şi Radu) care au avut un rol important în desfăşurarea Revoluţiei de la 1848 şi a celorlalte evenimente politice din istoria românească a secolului al XIX-lea (n. 1777)

– 1841: S-a născut maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de independenţă (m. 1877, căzut la asaltul redutei Griviţa)

– 1847: S-a născut Anghel Demetriescu, teoretician şi critic literar, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (m. 1903)

– 1850: S-a născut Grigore Cerchez, inginer şi arhitect; susţinător al curentului de afirmare a specificului naţional în arhitectură; contribuţii la proiectul Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” şi al unei aripi a Palatului Cotroceni (m. 1927)

– 1865, 5 (sau 12): S-a născut juristul Ştefan Gh. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (m. 1931)

– 1881: S-a născut Barbu Lăzăreanu (Baruch Lazarovici), istoric literar, poet, bibliograf şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948, director al Bibliotecii Academiei (1948-1957) (m. 1957)

– 1882: S-a născut Emanoil Hagi-Mosco, istoric, genealogist şi publicist; contribuţii în domeniul heraldicii româneşti; membru fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (m. 1976)

– 1884: S-a născut prozatorul D.[imitrie] V.[asiliu] Barnoschi (m. 1954) – 135 de ani. NOTĂ: www.crispedia.ro şi http://www.romlit.ro/calendar dau naşterea la 21.IX.1884

– 1886: S-a născut Victor Anastasiu, medic şi psihofiziolog; contribuţii originale la dezvoltarea medicinii aeronautice: a înfiinţat, în 1920, Centrul de medicină aeronautică, unul dintre primele de acest gen din lume (m. 1972)

– 1902: S-a născut Albert Nagy, pictor de naţionalitate maghiară din România (m. 1970)

– 1902: S-a născut Zaharia Stancu, poet, prozator, romancier şi ziarist, director al Teatrului Naţional Bucureşti din 1946 pentru o perioadă de mai bine de douăzeci de ani; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-1999) dă ca dată a naşterii 7 octombrie 1902

– 1913: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Ovidiu Varga; director al Direcţiei muzicale a Radiodifuziunii Române (1951-1968) (m. 1993)

– 1929: S-a născut Ion Dodu Bălan, critic și istoric literar, folclorist, poet, prozator, publicist și profesor universitar; s-a îngrijit, aproape o jumătate de veac, de editarea operei lui Octavian Goga (m. 2018) – 90 de ani

– 1931: S-a născut Aurel Manolache, compozitor de muzică uşoară şi de teatru, dirijor; fondatorul Teatrului „Fantasio” din Constanţa, al cărui director a fost timp de mai mulţi ani; a iniţiat Festivalul Mamaia Copiilor (al cărui director a fost în perioada 2001-2010), împreună cu compozitorul Dumitru Lupu, directorul artistic al evenimentului (m. 2010)

– 1933: S-a născut Monica Lazăr, critic literar; a lăsat o operă critică neîmplinită, dar cu numeroase contribuţii analitice interesante despre literatura română clasică şi contemporană, interpretată dintr-un unghi fenomenologic şi stilistic (m. 1984)

– 1938: A murit Demostene Russo, istoric (specialist în bizantinologie) şi filolog (elenist, cu preocupări în domeniul literaturii române vechi); s-a consacrat îndeosebi studierii relaţiilor româno-greceşti şi a influenţei elene în România; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1869, în Grecia)

– 1939: S-a născut pictorul şi profesorul Mihai Bandac – 80 de ani

– 1945: S-a născut Al.[exandru] Călinescu, critic şi teoretician literar, publicist

– 1947: S-a născut scenograful Radu Corciova

– 1949: S-a născut cineastul Dumitru Călugăru; a realizat peste o sută de filme de scurt metraj şi documentare (m. 2012) – 70 de ani

– 1950: S-a născut Doina Uricariu, poetă, editoare şi eseistă

– 1960: S-a născut actriţa Diana Gheorghian

– 1971: A murit Vania Gherghinescu, poet, publicist şi traducător (n. 1900)

– 1974: A murit Sebastian Popovici, poet, prozator şi traducător (din literatura rusă) (n. 1905) – 45 de ani

– 1978: A murit istoricul Mihai Berza, specialist în istoria Evului Mediu; preocupările sale au vizat, printre altele, istoria economiei şi a ideilor, genealogia şi heraldica; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1907)

– 1979: A murit inginerul Grigore Ioachim; lucrări în domeniul exploatării zăcămintelor de petrol şi gaze (a introdus în tehnica mondială pompajul combinat cu erupţia artificială; a inventat o metodă de stingere şi captare a gazelor la sondele incendiate etc.); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1906) – 40 de ani

– 1985: A murit folcloristul şi etnologul Adrian Fochi; autor al unei monumentale lucrări de referinţă, „Mioriţa. Tipologie, circulaţie, geneză, texte” (1964); studii axate îndeosebi pe cercetarea comparată a folclorului popoarelor sud-est europene (n. 1920)

– 1986: A murit compozitorul român de origine maghiară Kozma Géza (n. 1902). NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al morţii 1985

– 1993: A murit Mircea Socolescu, geolog şi geofizician; s-a impus prin introducerea metodelor magnetice şi electromagnetice în prospectarea acumulărilor de substanţe utile; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1902)

– 1993: A murit părintele profesor Dumitru Stăniloaie, considerat unul dintre cei mai importanţi teologi ortodocşi şi gânditori creştini din lume; contribuţii fundamentale în domeniul dogmaticii; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1903)

– 2000: A murit Cătălin Hîldan, fost fotbalist care s-a afirmat la Dinamo Bucureşti; a jucat pe postul de mijlocaş, având numărul 11 pe tricou; de la debutul său în Divizia A, la 2 octombrie 1994, a jucat 138 de meciuri în prima divizie, marcând 6 goluri; în memoria sa, una din peluzele Stadionului Dinamo se numeşte „Peluza Cătălin Hîldan” (n. 1976)

– 2001: A  murit actorul Boris Ciornei (n. 1923)

– 2002: A murit Brigitte Massin, muzicolog şi jurnalist francez (n. 1927)

– 2016: A murit basul şi profesorul Pompeiu Hărăşteanu (n. 1935)

– 2017: A murit arhitectul şi profesorul Dan Sergiu Hanganu, stabilit în Canada (din 1970); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2003 (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului: Desemnarea de către Papa Francisc a unor noi cardinali

– Abu Dhabi: Alegeri pentru Consiliul Național Federal din Emiratele Arabe Unite

– New York, SUA: Săptămâna modei feminine primăvară-toamnă 2020 (5 – 13 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Astronomiei”; iniţiatorul acţiunii a fost americanul Douge Berger, care conducea în 1973 Asociaţia Astronomică din Northern California, şi care şi-a dorit să promoveze ştiinţa astronomiei în rândul publicului larg. În prezent Ziua este coordonată de Astronomy League din SUA. Din 2007 s-a decis ca în fiecare an să existe două „Zile ale astronomiei”, una primăvara (în intervalul 15 aprilie – 15 mai, într-o sâmbătă cât mai aproape de faza Lunii de Prim Pătrar – în 2019 pe 11 mai), alta toamna

– „Ziua Mondială a Profesorilor” sau „Ziua Mondială a Educaţiei”; proclamată de UNESCO, în 1994 ( – 25 de ani), pentru a celebra semnarea, la 5.X.1966, a „Recomandării UNESCO privind statutul profesorilor”, recomandare care certifica importanţa unui sistem educaţional de calitate şi care puncta responsabilităţile pe care trebuie să şi le asume un cadru didactic; în România se marchează din 1996

– „Ziua Mondială a Mersului pe Jos”, stabilită într-un week-end la începutul lunii octombrie, promovează sănătatea prin mişcare; iniţiativa a fost luată de către Asociaţia Internaţională a Sportului pentru Toţi (TAFISA), în 1991, din dorinţa de a transforma mersul pe jos într-un fenomen de masă, pentru o viaţă activă, ferită de obezitate şi riscurile asociate acesteia. Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine acest eveniment în cadrul iniţiativei anuale globale intitulate „Mişcare pentru Sănătate”

– 1712: S-a născut pictorul italian Francesco Guardi (m. 1793)

– 1713: S-a născut Denis Diderot, enciclopedist, filosof şi scriitor francez; coeditor, împreună cu Jean le Rond D’Alambert, al ”Enciclopediei franceze” (m. 1784)

– 1864: A murit Madách Imre, poet şi publicist ungar; renumit pentru poemul său dramatic „Tragedia Omului” (n. 1823) – 155 de ani

– 1864: S-a născut Louis Jean Lumière, inventator şi producător de filme francez; împreună cu fratele său, Auguste (1862-1954), a brevetat, în 1895, „cinematograful Lumière – un aparat servind la obţinerea şi vizionarea probelor cronofotografice” (de fapt, primul aparat de filmat şi primul aparat de proiecţie) (m. 1948) – 155 de ani

– 1874: A murit Francis Walker, entomolog englez; unul dintre cei mai prolifici autori din acest domeniu (n. 1809)

– 1879: S-a născut John Erskine, scriitor, istoric, muzician şi profesor american (m. 1951) – 140 de ani

– 1880: A murit compozitorul francez de origine germană Jacques Offenbach, întemeietor al operetei clasice franceze (n. 1819)

– 1881: S-a născut scriitorul german Conrad Weiss (m. 1940)

– 1882: S-a născut fizicianul american Robert Hutchings Goddard, precursor al astronauticii; contribuţii fundamentale la dezvoltarea teoriei generale a rachetelor (autor a peste 80 de brevete); în 1926 a proiectat şi construit o rachetă cu combustibil lichid, care s-a ridicat la o înălţime de 12 metri (m. 1945)

– 1924: S-a născut scriitorul chilian José Donoso (m. 1996) – 95 de ani

– 1933: S-a născut actriţa australiană Diane Cilento (m. 2011)

– 1936: S-a născut Václav Havel, om politic şi scriitor ceh; simbol al disidenţei anticomuniste şi al renaşterii democraţiei în Europa de Est; unul dintre întemeietorii mişcării contestatare „Carta 77”; arestat şi închis de mai multe ori în perioada 1977-1989 pentru atitudinea sa anticomunistă; ultimul preşedinte al Cehoslovaciei (1989-1992) şi primul preşedinte al Republicii Cehe (1993-2003) (m. 2011)

– 1940: A murit Silvestre Revueltas, compozitor şi violonist mexican (n. 1899)

– 1942: S-a născut cântăreţul american Billy Scott (pe numele său real Peter Pendleton) (m. 2012)

– 1947: S-a născut interpretul britanic de rock Brian Johnson (membru al formaţiei „AC/DC”)

– 1953: A murit Friedrich Wolf, medic şi om de cultură german (n. 1888)

– 1967: S-a născut Guy Pearce, actor şi muzician australian

– 1974: A murit mezzosoprana italiană Ebe Stignani (n. 1903) – 45 de ani

– 1975: S-a născut actriţa de film britanică Kate Winslet; este prima actriţă care a primit patru nominalizări la „Oscar” înainte de împlinirea vârstei de 30 de ani

– 2002: A murit Brigitte Massin, muzicolog şi jurnalist francez (n. 1927)

– 2004: A murit biofizicianul britanic Maurice Wilkins; primul om de ştiinţă interesat de efectele genetice ale ultrasunetelor; importante cercetări asupra acizilor nucleici, plecând de la modelul ADN propus de conaţionalul său Francis Crick şi de americanul James Watson, alături de care a obţinut Premiul Nobel pentru medicină pe 1962 (n. 1916, în Noua Zeelandă) – 15 ani

– 2011: A murit actorul american Charles Napier (n. 1936)

– 2011: A murit antreprenorul şi inventatorul american Steven Paul Jobs, considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor, cât şi din industria divertismentului; a fost cofondatorul şi CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum şi CEO al firmei Pixar, până la achiziţia acestui studio de animaţie de către compania Disney, apoi cel mai mare acţionar al companiei Disney şi membru în Consiliul Director (n. 1955)

– 2012: A murit regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul francez Claude Pinoteau (n. 1925)

– 2013: A murit Carlo Lizzani, regizor, scenarist şi critic italian de film; teoretician al neorealismului; a scris o istorie a cinematografiei italiene (n. 1922)

– 2014: A murit Iuri (Petrovich) Liubimov, regizor şi actor rus; a dominat teatrul rus timp de jumătate de secol, stilul său novator influenţând o generaţie întreagă de artişti (n. 1917) – 5 ani

– 2014: A murit Geoffrey Lamont Holder, actor, coregraf, dansator, regizor şi cântăreţ american (n. 1930) – 5 ani

– 2015: A murit regizorul de teatru şi scriitorul suedez de romane poliţiste Henning Mankell (n. 1948)

– 2015: A murit cineasta belgiană Chantal Akerman, personalitate a cinematografiei moderne şi avangardiste (n. 1950)

– 2017: A murit Anne Wiazemsky, actriţă, realizatoare de filme documentare şi romancieră franceză; nepoata scriitorului François Mauriac şi fosta soţie a regizorului Jean-Luc Godard (n. 1947)