Calendarul zilei – 13 iulie
Publicat de Codrin RAITA, 13 iulie 2019, 06:41 / actualizat: 13 iulie 2019, 9:06
EVENIMENTE INTERNE
– Cultură
* Concert susţinut de Alternosfera, trupă rock din Chişinău, eveniment prilejuit de aniversarea celor 20 de ani de la înființare și face parte din Arhitectul din Babel Tour – la Arenele Romane din București. În deschiderea concertului vor urca pe scenă două formaţii din Republica Moldova, Cronic şi FlashBlood
* Codlea, Jud. Braşov: Concert al Ansamblului baroc Transylvania, în cadrul Festivalului Musica Barcensis (în weekend-urile lunilor iulie și august) – ediția a X-a – ora 18:00. Organizatori:
Fundația pentru Cultură și Patrimoniu Forum ARTE în parteneriat cu Biserica Evanghelică C.A. România – Parohia Brașov și Bisericile Evanghelice din Hărman, Codlea, Râșnov, Ghimbav, Cristian, Prejmer și Vulcan. Printre partenerii media:Radio România Muzical
– Sport
* Jucătoarele române de tenis, Sorana Cîrstea (locul 77 WTA), Irina Begu (116 WTA) şi Ana Bogdan (134 WTA) sunt înscrise pe tabloul principal al turneului BRD Bucharest Open (WTA), dotat cu premii totale de 250.000 de dolari, care va avea loc în perioada 13 – 21 iulie
– S-a întâmplat într-o zi de 13 iulie
* Se împlinesc 245 de ani (1774) de când moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov au ajuns în Catedrala Mitropolitană din București (actuala Catedrală patriarhală). În anul 1774, în timpul mitropolitului Grigorie al II-lea (1760-1787), pe când Ţara Românească se afla sub ocupaţie rusească, generalul rus Petru Saltâcov a dăruit boierului macedoromân Hagi Dimitrie moaştele sfântului (satul Basarabovo din Bulgaria a fost complet distrus în urma războiului ruso-turc (1769-1774), iar moaştele nu puteau să mai ramână în biserica pustiită de acolo). În anul 1792 Sfântul Dimitrie a fost proclamat „Ocrotitorul Bucureştilor” (după anumite procesiuni cu moaştele sale, în 1815 a oprit epidemia de ciumă din Bucureşti, în 1827 a pus capăt secetei, iar în 1831 a înlăturat holera care se abătuse peste localnici)
* Acum 171 de ani (1848) o armată otomană de aproximativ 20.000 de oameni, în frunte cu Suleiman Paşa, sosea la Rusciuk (Ruse), gata să intervină în Ţara Românească. La data de 19/31 iulie, aceasta a trecut Dunărea, la Giurgiu, cu scopul de a restabili „ordinea legală” şi de a proteja „vechile drepturi şi instituţiuni ale ţării” (13/25)
* Cu 113 ani în urmă (1906), pe baza Decretului Regal nr. 2777, Mihail Vlădescu, ministru al cultelor din acea vreme, îl numea pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al „Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială”, muzeu care a funcţionat pe locul fostei Monetării a statului până în anul 1912, când s-a pus piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neo-românească” a Muzeului de la Şosea, actualul Muzeu al Ţăranului Român, (re)înfiinţat sub această titulatură pe 5 februarie 1990
* Acum 111 ani (1908) femeile au concurat pentru prima dată în istorie la Jocurile Olimpice moderne. Prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne s-a desfăşurat la Atena, Grecia în 1896, acestea fiind primele Jocuri Olimpice de când împăratul roman Teodosiu I le-a interzis în 393. Prima ediţie a Jocurilor Olimpice a fost una exclusiv masculină, participarea femeilor fiind considerată de către fondatorul JO moderne, baronul Pierre de Coubertin, ca fiind „lipsită de pragmatism, neinteresantă, inestetică şi incorectă”. Cu toată atitudinea ostilă, prezenţa femeilor s-a impus după 1908, acestea primind dreptul de participare mai întâi pentru 3 probe – golf, tenis şi yachting -, apoi şi la înot, din 1912. În 1928, femeile au concurat pentru prima dată în probe de atletism, însă, sub pretextul că s-au înregistrat numeroase situaţii de leşin la sfârşitul probei de 800 m, această participare a fost interzisă până în 1960. Probele feminine de tir au fost introduse pentru prima dată în rândul probelor olimpice abia în anul 1984, iar probele feminine de haltere şi de polo pe apă, la ediţia din anul 2000. Mai recent, la ultimele ediţii ale Jocurilor Olimpice au fost introduse pentru prima dată competiţiile de box feminin, în delegaţia SUA, pentru prima dată în istorie, numărul sportivelor fiind mai mare decât cel al sportivilor
* Acum 89 de ani (1930), între 13 şi 30 iulie, s-a desfăşurat, în Uruguay, primul Campionat Mondial de Fotbal (FIFA World Cup), la care a participat şi naţionala României. În total, au existat 13 țări participante, dispuse în patru grupe numerice, ţara noastră făcând parte din cea de-a treia grupă. FIFA a ales ca locație Uruguayul în urma conferinței de la Barcelona din data de 18 mai 1929. A fost ales statul sud-american deoarece naționala de fotbal și-a apărat cu succes titlul olimpic la Jocurile Olimpice de vară din 1928, iar țara gazdă aniversa centenarul primei sale constituții. Toate meciurile s-au disputat în Montevideo, majoritatea pe Estadio Centenario, stadionul special construit pentru acest turneu. Primul gol din istoria Campionatului Mondial a fost înscris de francezul Lucien Laurent, în minutul 19 al confruntării cu Mexic. Prima partidă a României s-a disputat împotriva echipei statului Peru, la 14 iulie 1930, pe stadionul Pocitos, în prezența a doar 300 de spectatori, tricolorii reușind să învingă cu scorul de 3-1. Ultima partidă a competiției s-a disputat la 30 iulie 1930, între două echipe din America de Sud: Uruguay și Argentina. Gazdele au triumfat cu scorul de 4-2 pe arena Estadio Centenario, devenind primii campioni mondiali
* Cu 74 de ani în urmă (1945) a fost transportată prima bombă atomică în deșertul din New Mexico, fiind pregătită pentru primul test al unei bombe atomice care a avut loc două zile mai târziu
* Acum 63 de ani (1956) apărea Hotărârea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea învăţământului de cultură generală. S-a generalizat învăţământul de şapte ani şi s-au înfiinţat noi şcoli şi institute pedagogice cu o durată de şcolarizare de doi ani pentru pregătirea învăţătorilor
* În urmă cu 24 de ani (1995) Republica Moldova a semnat, la Strasbourg, documentele de aderare la Consiliul Europei (CoE), devenind, oficial, cel de-al 35-lea membru al organizaţiei. Pe parcursul acestor ani, Moldova a semnat zeci de convenţii, care au avut o importanţă capitală pentru dezvoltarea legislaţiei naţionale şi armonizarea ei cu standardele europene în diverse domenii. Deși, parteneriatul dintre Republica Moldova (RM) şi Consiliul Europei a fost iniţiat încă la începutul anului 1992, când Parlamentul Republicii Moldova a adresat o scrisoare oficială Adunării Parlamentare a CoE (APCE) prin care a solicitat acordarea statutului de invitat special, ceremonia oficială de aderare a Republicii Moldova la CoE a avut loc la data de 13 iulie 1995
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Specialităţii Militare Război electronic”
– 1885: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Constantin Baciu (m. 1959)
– 1886: S-a născut Maria Ventura, actriţă de renume european (societară a Comediei Franceze din 1922); directoare (1929-1934) a unui teatru bucureştean ce i-a purtat multă vreme numele; stabilită în Franţa (m. 1954, la Paris). NOTĂ: Site-ul http://1-cultural.blogspot.ro/2012/12/un-scurt-istoric-al-casei-ventura.html dă ca an al naşterii 1888
– 1901: S-a născut basul şi actorul Nicolae Secăreanu (m. 1992)
– 1905: S-a născut prozatorul George Acsinteanu (m. 1987)
– 1916, 13/26: A murit chimistul Nicolae Teclu; cercetări privind arderea, gazele, tehnologia hârtiei; membru titular al Academiei Române din 1879 (n. 1839)
– 1924: S-a născut baritonul Octav Enigărescu (m. 1993) – 95 de ani
– 1928: S-a născut scriitorul Ştefan Berciu, autor de romane şi piese poliţiste (m. 2000)
– 1929: A murit Eusebie Mandicevschi (cunoscut în Occident mai ales sub numele de Eusebius Mandyczewski), compozitor, muzicolog şi profesor român stabilit la Viena (n. 1857, la Cernăuţi, azi în Ucraina) – 90 de ani
– 1953: S-a născut compozitoarea şi profesoara Violeta Dinescu, stabilită (din 1982) în Germania
– 1957: A murit filologul Constantin I. Balmuş; traducător din limbile latină şi greacă; autor al unor interesante cercetări dedicate literaturii elene şi latine; membru al Academiei Române din 1948 (n. 1898)
– 1967: S-a născut actorul Adrian Vâlcu
– 1972: S-a născut Gabriela Firea, realizatoare de emisiuni tv., publicistă, poetă şi politician; primar general al Municipiului Bucureşti din iunie 2016 (prima femeie primar a Capitalei)
– 1973: A murit Marţian Negrea, compozitor, muzicolog, dirijor şi pedagog (n. 1893)
– 1983: A murit prozatorul Liviu Bratoloveanu (n. 1912)
– 1997: A murit (la Haifa, Israel) criticul şi istoricul literar Eugen Luca (n. 1923)
– 2009: A murit soprana Ioana Nicola Ştirbei (n. 1920) – 10 ani
– 2011: A murit Cornel Fugaru, compozitor de muzică uşoară, solist vocal şi instrumentist, lider al formației Sincron (n. 1940)
– 2018: A murit scriitorul, poetul și ziaristul Ciprian Chirvasiu (n. 1964) – 1 an
– 2018: A murit actorul de teatru și film Cornel(iu) Gârbea; cunoscut pentru activitatea de la Teatrul Mic din Bucureşti, precum şi pentru rolurile jucate în mai multe filme realizate de către regizorul Sergiu Nicolaescu, mai ales în perioada dinainte de 1990 (n. 1928) – 1 an
EVENIMENTE EXTERNE
– Finlanda: Are loc proclamarea canonizării martirului Johannes Vasilinpoika Karhapää, în localitatea sa de origine, Sonkajanranta
Aniversări – Comemorări
– Ziua Naţională a R. Muntenegru; marchează ziua anului 1878 când Congresul de la Berlin a recunoscut Muntenegru ca cel de-al 27-lea stat independent din lume şi startul primei răscoale populare din Europa (în Muntenegru) împotriva Axei, în 1941
– 1762: A murit astronomul englez James Bradley; prima sa descoperire este cunoscută sub denumirea „aberaţia luminii” (1727); cea de-a doua descoperire importantă, „mutaţia axei Pământului”, a făcut-o în 1747 (n. ~1693)
– 1793: S-a născut poetul romantic englez John Clare (m. 1864)
– 1793: A murit (asasinat) Jean Paul Marat, publicist şi om politic francez; ca preşedinte al Clubului iacobinilor a avut un rol important în răscoala din 31.V-2.VI.1793, soldată cu excluderea girondinilor din Convenţia Naţională şi cu instaurarea dictaturii iacobine (n. 1743)
– 1822: S-a născut astronomul german Heinrich Louis D’Arrest, cel care a descoperit planeta Neptun (1846) (m. 1875). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 13 august 1822
– 1900: S-a născut George Lewis, muzician american de jazz (m. 1969)
– 1921: A murit (la bordul transatlanticului „France”) fizicianul francez Gabriel Lippmann; a realizat prima fotografie color a spectrului solar; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1908; membru de onoare străin al Academiei Române din 1909 (n. 1845)
– 1924: S-a născut tenorul italian Carlo Bergonzi; considerat un specialist în ariile compozitorului Giuseppe Verdi (m. 2014) – 95 de ani
– 1925: S-a născut Ivan Medek, critic muzical ceh, jurnalist, realizator de emisiuni radiofonice; a fost una dintre vocile importante ale mişcării anti-comuniste din Cehoslovacia, semnatar al Cartei ’77; un apropiat al lui Václav Havel (m. 2010)
– 1933: S-a născut actriţa britanică de film Patsy Byrne (m. 2014)
– 1933: S-a născut Piero Manzoni, pictor neo-avangardist italian (m. 1963)
– 1934: A murit etnologul german Robert Fritz Gräbner; a elaborat teoria „culturii complexe”, care a susţinut existenţa unor difuziuni între sferele culturii primitive; teoria sa a stat la baza formării şcolii de istorie etnografică în Europa (n. 1877) – 85 de ani
– 1934: S-a născut scriitorul nigerian Wole Soyinka (dramaturg, poet şi romancier); Premiul Nobel pentru literatură pe 1986 – 85 de ani
– 1935: S-a născut Monique Wittig, romancieră şi eseistă franceză, stabilită în SUA în 1976 (m. 2003)
– 1940: S-a născut actorul britanic de film şi televiziune Sir Patrick Stewart
– 1942: S-a născut actorul american Harrison Ford
– 1944: S-a născut Ernő Rubik, arhitect, designer şi profesor universitar ungar; a inventat, în 1974, celebrul „cub” care-i poartă numele, cel mai popular joc din anii ’80; Rubik a inventat numeroase alte jocuri – 75 de ani
– 1951: A murit compozitorul austriac Arnold Schönberg; considerat unul dintre pionierii muzicii dodecafonice; a compus marea parte a lucrărilor în Statele Unite ale Americii (n. 1874)
– 1954: A murit pictoriţa mexicană Frida Kahlo (n. 1907) – 65 de ani
– 2004: A murit dirijorul german Carlos Kleiber (n. 1930) – 15 ani
– 2006: A murit comedianul şi actorul american de film Red Buttons (n. 1919)
– 2011: A murit Alexandru Gromov, prozator din R. Moldova, cunoscut ca autor de scrieri ştiinţifico-fantastice şi publicistice pentru copii şi tineret (n. 1925)
– 2011: A murit compozitorul american Jerry (Jordan) Ragovoy; a compus, printre altele, hituri pentru Janis Joplin şi Rolling Stones (n. 1930)
– 2012: A murit Shlomo Bentin, psiholog şi profesor israelian (de origine română), expert de talie mondială în neuropsihologia cognitivă, laureat al Israel Prize pentru psihologie pe anul 2012 (n. 1946)
– 2012: A murit producătorul american de film Richard Zanuck (n. 1934)
– 2012: A murit actorul american Sage Stallone, fiul lui Sylvester Stallone (n. 1976)
– 2014: A murit Nadine Gordimer, scriitoare de limbă engleză din Republica Africa de Sud; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1991 (n. 1923) – 5 ani
– 2014: A murit dirijorul, compozitorul şi violonistul american de origine franceză Lorin Maazel (n. 1930) – 5 ani
– 2015: A murit cântăreţul mexican Joan Sebastian, un reprezentant de frunte al muzicii latino (n. 1951)
– 2017: A murit Liu Xiaobo, critic literar, activist chinez pentru democrație și drepturile omului; a fost deținut 8 ani, înainte de a muri, pentru participarea sa la mișcarea pentru democrație Carta 08; Premiul Nobel pentru Pace în anul 2010 (n. 1955)
