Calendarul zilei – 1 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 1 iulie 2019, 05:55 / actualizat: 1 iulie 2019, 11:44

EVENIMENTE INTERNE

– Parlament

* Sesiunea extraordinară a Parlamentului va avea loc în perioada 1-5 iulie

– Ministere

* Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău, Nicu Popescu, va efectua o vizită la București, la invitația omologului său din România, Teodor Meleșcanu

– Învăţământ, Cercetare

* În cadrul primei sesiuni a examenului naţional de Bacalaureat, are loc prima probă scrisă – Limba şi literatura română – Ea). Afişarea primelor rezultate este programată pentru data de 8 iulie (până la ora 12:00). În aceeaşi zi, între orele 12:00 şi 16:00, se pot depune contestaţii, care vor fi soluţionate în perioada 9 – 12 iulie. Afişarea rezultatelor finale este prevăzută pentru data de 13 iulie

– Cultură

* Cea de-a VIII-a ediție a Bucharest Jazz Festival organizată de Primăria Capitalei, prin ARCUB, se va desfășura, anul acesta, în perioada 1-7 iulie, în Piața „George Enescu” și la ARCUB – Hanul Gabroveni, și îl va avea curator pe Cristian Soleanu, unul dintre cei mai importanți saxofoniști și muzicieni ai jazzului contemporan românesc

• Deschiderea „Jazz & World Music Vinyl Party” – ora 19:00, la clubul festivalului – Gabroveni Jazz Club, de la ARCUB

* Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în parteneriat cu Asociația Festivalul Internațional al Școlilor de Teatru, Teatrul Bulandra și Teatrul Metropolis, U.N.A.T.C., cu sprijinul ICR – Institutul Cultural Român, organizează, între 1 şi 7 iulie, Festivalul Internaţional al Școlilor de Teatru (FIST), eveniment ajuns la cea de-a VI-a ediție

* Muzeul Național al Literaturii din România și Rețeaua TRADUKI inaugurează la București: Programul de rezidență pentru scriitori și traducători (septembrie/octombrie 2019), găzduit de MNLR, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București.Programul are ca scop intensificarea schimburilor literare între țările din sud-estul Europei precum și între aceste țări și spațiul de limbă german

• Selecția va fi făcută de un juriu compus din specialiști numiți de MNLR și rețeaua TRADUKI. Numele autorului / traducătorului selectat va fi anunțat astăzi
• Prima rezidență: 1 Septembrie – 30 Septembrie 2019. A doua rezidență:  7 octombrie – 7 noiembrie 2019

* Muzeul Național al Țăranului Român organizează atelierele ce se vor desfășura în perioada 1-31 iulie. Programul zilei:

• ora 10:00 – Masca. Personaje din povești, cu Beatrice Iordan. Întâlnirea I, 9+, Atelierul de creativitate
• ora 11:30 – Atelier de radio, cu Monica Irina Chiorpec, 12+, Sala de Consiliu-Vila Samurcaș

* Trupa britanică Whitesnake revine în România, la Arenele Romane din Bucureşti, în cadrul turneului mondial „Flesh & Blood World Tour”

* Arad: Concertul din cadrul Turneului Național – Orgile României ediția I (1 – 11 iul.), cu Vlad Vişenescu la orgă, are loc de la ora 19:30, la Biserica romano-catolică „Sfântul Anton de Padova”. Coproducători: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional

* Bistriţa: Recital în cadrul celei de-a IX-a ediții a turneului extraordinar Flautul fermecat 2019, care se desfășoară sub titlul „Flaut la puterea poeziei”, în mai multe oraşe din ţară, în perioada 6 iunie – 1 iulie – ora 19:00, la Sinagoga. Melomanii din Pitești, București, Tulcea, Turda şi Bistriţa pot asculta muzica interpretată de flautistul Ion Bogdan Ștefănescu și recitalurile de poezie ale actorului Dorel Vișan. Printre parteneri media: Radio România Actualităţi

* Sibiu: Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu propune o nouă ediție a programului „Bibliovacanța”, destinat copiilor cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani, care se va desfășura anul acesta în două perioade: 1 – 19 iulie și 29 iulie – 14 august. Timp de șase săptămâni copiii vor putea lua parte la activități educative, creative și recreative, pornind de la joc și lectură

* Cehia, Slovacia, Polonia şi Ucraina: 32 de autori români participă, cu sprijinul Institutului Cultural Român, la cea de-a XX-a ediție a Festivalului Literar „Luna Lecturilor de Autor”, desfășurată în perioada 1 iulie – 4 august 2019 în cinci orașe din patru țări europene – Brno și Ostrava (Cehia), Košice (Slovacia), Wroclaw (Polonia) și Liov (Ucraina) – fiind cel mai mare eveniment de acest gen din Europa Centrală, care are loc anual începând cu anul 2000 și se află sub patronajul Minsterului Culturii din fiecare ţară organizatoare (Cehia, Slovacia, Polonia și Ucraina).

• În 2019, festivalul va fi găzduit de Teatrul Husa na provázku (Zelný trh 9, Brno – ora 19:00), Mediateka (pl. Teatralny 5, Wrocław – ora 20:30) și Proza/Casa Literaturii (Przejście Garncarskie 2, Wrocław), Teatrul „12“ (Čs. legií 12, Ostrava – ora 19:00), Kasárne/Kulturpark (Kukučínova 2, Košice – ora 19:00) și Teatrul Lesji Ukrajinky (Horodecká ulice – вул. Городоцька 36, Liov – 20:30).
• În anul 2019, țara invitată de onoare a festivalului este România, care va fi reprezentată de: Adrian Cioroianu, Cătalin Dorian Florescu, Dumitru Crudu, Andrei Dosa, Simona Popescu, Adrian Schiop, Filip Florian, Ana Blandiana, Iulia Militaru, Svetlana Cârstean, Miruna Vlada, Claudiu Komartin, Ioana Pârvulescu, Varujan Vosganian, Vlad Zografi, Lucian Boia, Lucian Dan Teodorovici, Ioana Nicolaie, Dan Coman, Dan Lungu, Marin Mălaicu-Hondrari, Gianina Cărbunariu, Lavinia Branişte, Cosmin Perţa, Ştefan Baghiu, Doina Jela, Adina Rosetti, Octavian Soviany, Alina Nelega, Gabriela Feceoru, Florin Lăzărescu şi Tatiana Țîbuleac
• Organizatorii ediției sunt Větrné mlýny Publishers Ltd. (Cehia), Knižnica pre mládež mesta Košice (Slovacia), Miejska Biblioteka Publiczna we Wrocławiu (Polonia) și Art Council Dialogue Liov (Ucraina). Institutul Cultural Român de la Praga se numără printre parteneri, alături de Ministerul Culturii din Republica Cehă, Primăria orașului Brno și Primăria orașului Ostrava

– S-a întâmplat într-o zi de 1 iulie

* Cu 197 de ani în urmă (1822) era restabilite domniile pământene prin numirea, de către Poarta Otomană, a lui Ioan (Ioniţă) Sandu Sturdza în Moldova (1822-1828), şi a lui Grigore Dimitrie Ghica (1822-1828) în Ţara Românească. Se punea astfel capăt regimului fanariot, instaurat în 1711 în Moldova şi în 1716 în Ţara Românească (1/13)

* Acum 158 de ani (1861), la câteva luni după ce a fost proclamat Regatul Italiei, în timpul pontificatului lui Pius al IX-lea, a apărut la Roma primul număr al ziarului „L`Osservatore Romano”, ca răspuns la necesitatea de a apăra poziţia Sfântului Scaun, într-un moment în care statele papale au pierdut foarte mult din puterea lor temporală. Astăzi, „L`Osservatore Romano” este jurnalul oficial al Vaticanului, publicând documentele oficiale ale Sfântului Scaun, toate activităţile publice ale Papei şi editoriale scrise de membri importanţi ai Bisericii Catolice

* Cu 153 de ani în urmă (1866) era promulgată prima Constituţie a României (în vigoare – cu unele modificări din 1879, 1884 şi 1917 – până în 1923, când a fost înlocuită de Constituţia României Mari), redactată după modelul Constituţiei Belgiei din 1835, considerată atunci a fi cea mai avansată pe plan european. Era un act de factură liberală care proclama suveranitatea națională, stabilea libertăți și drepturi cetățenești şi prin care se instituia principiul separării puterilor în stat (1/13). NOTĂ: Actuala Constituţie a României a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 şi a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991. Constituţia a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei României, aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României

* Acum 141 de ani (1878) se încheia Congresul de la Berlin (început la 1/13.VI.1878), convocat în vederea revizuirii Tratatului de la San Stefano (semnat la 19.II/3.III.1878, care punea capăt războiului ruso-româno-turc din 1877-1878). Au participat reprezentanţii celor şapte Mari Puteri, România nefiind admisă cu participare oficială. Congresul îi recunoaştea însă independenţa şi drepturile asupra Dobrogei (a cărei frontieră sudică urma să fie trasată de o comisie internaţională), Deltei Dunării şi Insulei Şerpilor, cu condiţia acceptării de către România a încorporării sudului Basarabiei în Imperiul Ţarist (1/13)

* Acum 141 de ani (1878) a fost trimisă o Notă circulară a Ministerului Afacerilor Străine către agenţiile diplomatice ale României de la Paris, Roma, Viena, Berlin, Sankt-Petersburg şi Belgrad, prin care diplomaţii români erau chemaţi să ceară guvernelor respective transformarea agenţiilor diplomatice şi a consulatelor generale din Bucureşti în legaţii şi ridicarea la acelaşi grad a agenţiilor diplomatice româneşti din capitalele menţionate (1/13)

* Acum 139 de ani (1880) începea să funcţioneze Banca Naţională a României. Actul de naştere al BNR a avut loc la 17/29.IV.1880, când apare, în Monitorul Oficial nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune, Banca Naţională a României (cu un capital de 30 de milioane lei), sub formă de societate anonimă cu participarea statului (care deţinea o treime din acţiuni, celelalte două treimi aparţinând deţinătorilor particulari), cu privilegiul exclusiv de a emite monedă. Primul guvernator a fost Ion I. Câmpineanu (1/13)

* În urmă cu 138 de ani (1881) apărea, la Iaşi, până în aprilie-mai 1891, cu întreruperi, publicaţia „Contemporanul”, revistă politică, culturală, ştiinţifică şi literară (legată de ideologia socialistă din România), sub conducerea lui Ioan Nădejde (1881-1885) şi apoi a lui Vasile Gh. Morţun (1885-1891), avându-l ca mentor pe Constantin Dobrogeanu-Gherea (1/13)

* Cu 137 de ani în urmă (1882) statul român a răscumpărat calea ferată Cernavodă-Constanţa şi portul Constanţa de la o companie engleză căreia Turcia i le concesionase în 1857. La data de 10.XII.1882 s-a format o Direcţie pentru exploatarea căii ferate, cu sediul la Constanţa (1/13)

* Acum 117 ani (1902) apărea, la Budapesta (1902-1906, bilunar), revista pentru cultură, literatură şi artă „Luceafărul”, animată de tinerii universitari români din Budapesta: Al. Ciura, O. Goga şi O. C. Tăslăoanu. Revista a apărut şi la Sibiu (1906-1914, bilunar; 1934-1939, lunar; serie nouă: 1941-1944) şi Bucureşti (1919-1920, lunar)

* În urmă cu 99 de ani (1920) se înființa, la Sibiu, Școala militară de ofițeri activi de infanterie, din 15 iulie 1995, Academia Trupelor de Uscat „Nicolae Bălcescu”. Prin noua denumire a categoriilor de forţe (Forţe Terestre în loc de Trupe de Uscat) dată de Statul Major General prin Ordinul nr. G-2/008 din august 2000, instituţia a început să funcţioneze sub denumirea de Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu“

* Se împlinesc 90 de ani (1929) de la apariţia Legii privind crearea Regiei Autonome a CFR, care urma să ia în exploatare şi în administrare toate liniile de cale ferată din ţară

* Cu 84 de ani în urmă (1935) a fost înfiinţată Academia de Medicină din România, al cărei fondator a fost dr. Daniel Danielopolu. Instituţia, denumită în prezent Academia de Ştiinţe Medicale (ASM), a fost desființată în 1948 și reînființată în anul 1969

* Se împlinesc 75 de ani (1944), de când, între 1 şi 22 iulie, a avut loc Conferinţa de la Bretton Woods (SUA), unde s-a hotărât înfiinţarea Fondului Monetar Internaţional – FMI (activitatea oficială a FMI a început la 1 martie 1947) şi a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cunoscută mai mult sub numele de Banca Mondială (a început să funcţioneze la 25 iunie 1946)

* Acum 73 de ani (1946) se fonda „Teatrul Odeon”, numit iniţial „Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti”. În anul 1990 Teatrul Giuleşti şi-a schimbat denumirea în Teatrul Odeon

* Se împlinesc 55 de ani (1964) de când, prin Hotărârea nr. 482, s-a înfiinţat, la Bucureşti, studioul cinematografic „Animafilm-Bucureşti”, specializat în producerea de filme artistice de animaţie, filme de publicitate şi diafilme. Studiourile cinematografice Sahia Film S.A., Rofilm S.A. şi Animafilm S.A. au fost preluate de Centrul Național al Cinematografiei (CNC), organ de specialitate al administraţiei publice centrale, care îşi desfăşoară activitatea în subordinea Guvernului

* Acum 51 de ani (1968) era deschis spre semnare Tratatul privind Neproliferarea Armelor Nucleare (NPT), intrat în vigoare la 5 martie 1970. NPT numără, în prezent, 189 de state părţi. RPD Coreeană a anunţat, unilateral, în 2003, că se retrage din Tratat, iar Israel, India şi Pakistan nu sunt părţi ale NPT. România a semnat Tratatul în prima zi a deschiderii spre semnare şi l-a ratificat la 30 ianuarie 1970, depunând instrumentele de ratificare în capitalele celor trei state depozitare (Marea Britanie, SUA, URSS) la 4 februarie 1970. La fiecare 5 ani au loc Conferinţe de examinare a implementării Tratatului (ultima – New York, 27 aprilie – 22 mai 2015)

* Cu 29 de ani în urmă (1990) a intrat în vigoare Tratatul de stat privind uniunea economică, monetară şi socială dintre RFG şi RDG (semnat la 18.V.1990, la Bonn). La data de 9.XI.1989 a căzut Zidul Berlinului şi au fost deschise frontierele intergermane, primul pas al reunificării celor două state, proces desăvârşit la 3.X.1990. După Al Doilea Război Mondial, la 7.IX.1949, a fost proclamată RFGermania – cu capitala la Bonn, în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 7.X.1949 a fost proclamată RDGermană – cu capitala la Berlin, în zona de ocupaţie sovietică). Zidul Berlinului a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului

* Acum 28 de ani (1991) a avut loc, la Praga, ultima consfătuire a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia (Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit astfel după locul unde a fost semnat). La Praga a fost adoptat comunicatul privind încetarea valabilităţii Tratatului semnat la 14.V.1955 şi a Protocolului cu privire la prelungirea duratei de valabilitate, semnat la 26.IV.1985, tot la Varşovia

* Cu 26 de ani în urmă (1993) intra în vigoare Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA). Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu introducea taxa pe valoare adăugată (care înlocuieşte impozitul pe circulaţia mărfurilor) prin Ordonanţa 3/1992 (aprobată prin legea 130/1992). Decizia a avut ca obiectiv alinierea fiscalităţii interne la practicile europene. Introducerea TVA a generat creşterea indicelui preţurilor de consum, dar a avut efect stimulativ asupra investiţiilor şi exporturilor

* Se împlinesc 25 de ani (1994) de când Parlamentul a adoptat Legea apărării naţionale a României

* Cu 23 de ani în urmă (1996) intra în vigoare Legea care garantează dreptul la eutanasie în teritoriul de nord al Australiei, prima lege de acest fel din lume

* Acum 22 de ani (1997) colonia britanică Hong Kong a revenit oficial sub suveranitatea R. P. Chineze, ca regiune administrativă cu statut special, pe baza Declaraţiei chino-britanice semnate la 19.XII.1984. Anglia a obţinut insula Hong Kong prin Tratatul anglo-chinez de la Nanjing, încheiat la 29.VIII.1842

* Se împlinesc 20 de ani (1999) de la înfiinţarea Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA), serviciul de spionaj al Armatei Române

* În urmă cu 19 ani (2000) România devenea membru al Comisiei Europene pentru Turism, organizaţie ce are drept scop promovarea Europei ca destinaţie turistică pe pieţele de pe alte continente

* Într-o zi de 1 iulie, tot acum 19 ani, a fost dat în folosinţă podul Øresund, care leagă Suedia de Danemarca. Cu o lungime totală de peste 16 km, podul (inclusiv un tunel) reprezintă o dublă legătură (cale ferată şi autostradă) între cele două ţări

* Cu 17 ani în urmă (2002) intra în vigoare Statutul de la Roma (adoptat în 1998) al Curţii Penale Internaţionale (CPI), fiind creat astfel primul tribunal permanent însărcinat cu pedepsirea actelor de genocid, a crimelor împotriva umanităţii şi a crimelor de război. Sediul CPI se află la Haga (Ţările de Jos). Numărul Statelor Părţi la Statut este, de la 1 ianuarie 2011, de 114. România a semnat Statutul CPI la 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002. În prezent, ţara noastră se implică activ în activităţile politice şi de gestionare a Curţii care revin Statelor Părţi. România a deţinut două mandate în cadrul Biroului Adunării Statelor Părţi (2005-2007 şi 2008)

* Cu 14 ani în urmă (2005) a avut loc denominarea monedei naţionale, 10.000 lei vechi devenind 1 leu nou

* În urmă cu 12 ani (2007) avea loc debutul emisiei online a postului Radio România Muzical, dedicat exclusiv muzicii clasice şi de jazz, primul post de radio românesc cu acest specific care a emis online

* Acum 6 ani (2013)  Croaţia a aderat la Uniunea Europeană, fiind cea de-a 28-a ţară componentă a blocului comunitar. A fost prima ţară care s-a alăturat UE de la aderarea, în 2007, a României şi Bulgariei

* Acum 4 ani (2015) România a preluat, de la Republica Moldova, mandatul de Preşedinţie-în-Exerciţiu a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), precum şi pe cea a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre. România deţinea coordonarea grupurilor de lucru pentru combaterea criminalităţii (2013-2015) şi protecţia mediului (2014-2016) iar din iulie 2015 va prelua şi coordonarea grupului de lucru privind transporturile. Ţara noastră a exercitat al cincilea mandat al Preşedinţiei-în-Exerciţiu rotative a OCEMN în semestrul al II-lea al anului 2015

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– „Ziua Muzicilor Militare”; în Regulamentul organic din 1/13 iulie 1831 era stipulată funcţionarea, la Iaşi, în cadrul Armatei Naționale permanente (numită „Straja Pământească”) a primei fanfare militare româneşti; astfel își începeau slujba sub drapel „ostașii muzicanți”, o fanfară formată dintr-un tambur, 24 de muzicanţi şi 8 toboşari

– 1858: S-a născut episcopul Nifon Niculescu al Dunării de Jos (1909-1921) (numele de botez: Nicolae) (m. 1923)

– 1877: A murit Simeon Marcovici, profesor, publicist şi traducător; adept al convingerilor Şcolii Ardelene şi ale lui Gheorghe Lazăr despre însemnătatea şcolii, a răspândirii cărţii, a ştiinţei, pentru luminarea naţiei; promotor al învăţământului în limba română (n. 1802)

– 1925: S-a născut Ion Maxim, critic literar, poet şi prozator (m. 1980)

– 1929: S-a născut scriitorul Costache Olăreanu (m. 2000) – 90 de ani

– 1933: S-a născut medicul neurochirurg Leon Dănăilă; considerat unul dintre cei mai buni neurochirurgi din Europa, el figurează printre cele 500 de genii ale secolului 21 (potrivit „500 Greatest Geniuses of the 21st Century” editat de Institutul Biografic American); este cel care a folosit primul în România, încă din 1981, microscopul operator, care a revoluţionat chirurgia vasculară, scăzând astfel mortalitatea în urma intervernţiilor chirurgicale pe creier de la peste 50% la 4%; are la activ peste 40.000 de intervenţii chirurgicale şi zeci de pionierate în neurochirurgie; membru titular al Academiei Române din 2004

– 1937: S-a născut scriitorul si publicistul Olimpian Ungherea (m. 2012)

– 1938: S-a născut medicul Nicolae Ghilezan; contribuţii în domeniul oncologiei clinice şi al tratamentului multidisciplinar al cancerului, în special în asocierile cu radioterapia; membru titular al Academiei Române din 2016

– 1941: S-a născut Ion V. Pop, poet, critic şi istoric literar, publicist, traducător şi profesor; a condus revista „Echinox” timp de 17 ani (1969-1986); membru corespondent al Academiei Române din 2015

– 1943: S-a născut Şerbana Drăgoescu, artistă decoratoare, specializată în tapiserie (m. 2013)

– 1946: S-a născut actriţa Aimée Iacobescu (m. 2018). NOTĂ: Data naşterii este de fapt 23 iunie 1946, în acte fiind trecută pe 1 iulie

– 1947: S-a născut Dan Verona (numele la naştere: Neculai Creţu), poet, prozator şi traducător; realizator, din 1972, de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română (cu o întrerupere în perioada 1988-1990)

– 1954: A murit Alexandru Muşina, antologator, editor, eseist, publicist, poet şi profesor (m. 2013) – 65 de ani

– 1960: S-a născut bas-baritonul Sever Barnea

– 1963: A murit botanistul și profesorul Ion Grinţescu; contribuţii în cunoaşterea florei României, în fiziologia şi anatomia plantelor şi în studiul algelor; pionier al cercetării microflorei, a solurilor din România și autorul unor lucrări însemnate privind plantele medicinale (n. 1874)

– 1972: A murit (la Paris) Basil Munteanu, istoric literar şi comparatist; redactor responsabil al revistei „Revue de littérature comparée”; a publicat, la Paris, o „Panoramă a literaturii române contemporane” pentru străinătate; membru corespondent al Academiei Române din 1939 (n. 1897)

– 1984: S-a născut Răzvan Burleanu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal (din 5 martie 2014; reales în 2018); a fondat și condus Federaţia Română de Minifotbal (2012-2014), Federaţia Europeană de Minifotbal (2012-2017), cofondator al Federaţiei Internaţionale de Minifotbal (în 2013) – 35 de ani

– 1990: A murit economistul Victor Jinga, profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj, autorul monumentalei lucrări „Probleme fundamentale ale Transilvaniei”; pentru convingerile sale politice a fost întemniţat, între anii 1949 şi 1963, în închisorile comuniste (n. 1901)

– 1998: A murit Dumitru Berciu, istoric şi arheolog; specialist în arheologie preistorică; membru de onoare al Academiei Române din 1997 (n 1907)

– 2002: A murit medicul chirurg Pius Brânzeu; activitate ştiinţifică concretizată în peste 200 de comunicări prezentate la congrese naţionale şi internaţionale; preocupări de filosofia medicinei şi de etică medicală; scriitor şi pictor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1911)

– 2006: A murit Georgeta Horodincă, critic literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; soţia filosofului Nicolae Tertulian; stabilită în Franţa din 1982 (n. 1930, la Căuşanii Noi/Tighina, azi în R. Moldova)

– 2013: A murit geologul Radu Alexandru Dimitrescu; contribuţii în domeniul petrografiei; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1926)

– 2014: A murit actorul Matei Alexandru (n. 1927) – 5 ani

– 2016: A murit Ion Ianoşi (numele la naştere: Ioan-Maximilian Steinberger), scriitor, critic literar, eseist, estetician, filosof şi traducător, specialist în literatura şi filosofia rusă, profesor; studii interdisciplinare, situate la intersecţia filosofiei cu literatura; membru de onoare al Academiei Române din 2001 (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Helsinki: Finlanda preia, de la România, preşedinţia semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene

– Dalian, China: Forumul Economic Mondial (1 – 3 iul.)

– Viena:Cea de-a 15-a reuniune a Comitetului mixt de monitorizare ministerială (JMMC)

– Viena: Cea de-a 176-a ședință a Conferinței OPECDALIAN, China (continentală)

– Viena: Reuniunea semestrială a OPEC și a producătorilor de petrol din Rusia (1 – 2 iul.)

– Elveția: Cel de-al 53-lea Festival de Jazz de la Montreux

– Londra: Are loc Turneul de tenis de la Wimbledon, cel mai vechi și mai prestigios dintre cele 4 turnee de Mare Șlem ale anului (1 – 14 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Muzicii Reggae” este celebrată din 1993. Muzica reggae a apărut în Trenchtown, în anii ’60 ai secolului XX. Muzicienii din Jamaica au combinat stiluri auzite la radio din SUA, ca R&B şi jazz, cu muzica tradiţională, ca mai apoi să devină reggae sub influenţa muzicii soul. Muzica reggae a început să fie ascultată pe plan internaţional în anii ’70, datorită unor artişti ca Bob Marley, care a popularizat mişcarea Rastafari în lume

– Ziua Naţională a Republicii Burundi; aniversarea proclamării independenţei – 1962

– Ziua Naţională a Canadei; întemeierea Confederaţiei Canadiene – 1867

– Ziua Naţională a Republicii Ruandeze; aniversarea proclamării independenţei – 1962

– Aniversarea fondării Republicii Somalia/1960. Ziua naţională

– 1646: S-a născut Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof şi matematician german; a elaborat, independent de Newton, calculul infinitezimal; a încercat să creeze o logică bazată pe utilizarea simbolurilor, fiind un precursor al logicii matematice; unul din cei mai importanți filozofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea şi unul din întemeietorii iluminismului german (m. 1716)

– 1742: S-a născut Bohuslav Czernohorsky, compozitor şi organist ceh (m. 1864)

– 1784: A murit compozitorul şi organistul german Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor Johann Sebastian Bach (n. 1710) – 235 de ani

– 1788: S-a născut Jean-Victor Poncelet, matematician şi inginer francez; contribuţii în domeniul geometriei proiective şi în mecanica aplicată (m. 1867)

– 1804: S-a născut scriitoarea franceză George Sand (numele real: Amandine-Aurore-Lucile Dupin) (m. 1876) – 215 ani

– 1872: S-a născut Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (m. 1936)

– 1875: S-a născut Mario Roques, lingvist şi filolog francez; printre preocupările sale s-a numărat şi studierea limbii şi literaturii române; a condus Institutul de Filologie Română din cadrul Facultăţii de Litere din Paris şi a fost mai mulţi ani director al revistei „România”; membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (m. 1961)

– 1879: S-a născut istoricul literar italian Ramiro Ortiz; din 1909 a fost profesor la Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti şi director al Institutului Cultural Italian din Bucureşti; a tradus în limba italiană din creaţia eminesciană; membru de onoare străin al Academiei Române (1934) (m. 1947) – 140 de ani

– 1879: S-a născut Léon Jouhaux, lider francez de sindicat, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1951 (m. 1954) – 140 de ani

– 1896: A murit Harriet Beecher Stowe, aboliţionistă şi scriitoare americană; romanul „Coliba unchiului Tom” (1852), cel mai vândut roman al secolului al XIX-lea, înfăţişează viaţa african-americanilor sub sclavie (n. 1811)

– 1899: S-a născut Thomas A. Dorsey, compozitor şi pianist afro-american, considerat părintele muzicii gospel; a reprezentat, împreună cu Mahalia Jackson, epoca de aur a acestui gen muzical (m. 1993) – 120 de ani

– 1899: S-a născut Charles Laughton, regizor de film și actor american de origine britanică (m. 1962) – 120 de ani

– 1899: S-a născut Konstantinos Tsatos, jurist, filosof şi om politic grec (preşedinte al R. Elene între 1975 şi 1980); membru de onoare străin al Academiei Române (1980) (m. 1987) – 120 de ani

– 1902: S-a născut regizorul american de film William Wyler, clasic al cinematografului hollywoodian, creator al unor filme-reper în istoria primului secol de cinema (m. 1981)

– 1906: S-a născut Estée Lauder (numele adevărat – Josephine Ester Mentzler), fondatoarea companiei americane de cosmetice care-i poartă numele, înfiinţate în anul 1946 (m. 2004). NOTĂ: Data naşterii este confirmată de familie, însă după unele surse (www.womanshistory.about/com), anul naşterii ar fi 1908

– 1910, 1/14: A murit Marius Petipa, balerin şi coregraf francez stabilit în Rusia; unul dintre creatorii şcolii ruse de balet (n. 1818). NOTĂ: Alte surse (www.balletmet.org şi Micul dicţionar enciclopedic, 2005) dau ca an al naşterii 1819, respectiv 1822

– 1916: S-a născut (la Tokyo) actriţa americană de film Olivia de Havilland

– 1924: S-a născut actriţa americană Florence Stanley (m. 2003) – 95 de ani

– 1925: A murit compozitorul şi pianistul francez Erik Satie (n. 1866)

– 1926: S-a născut François-Régie Bastide, scriitor şi diplomat francez (m. 1996)

– 1926: S-a născut economistul, istoricul, sociologul şi profesorul american Robert William Fogel, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1993, împreună cu conaţionalul său Douglass C. North, pentru a fi reînnoit investigaţia istoriei economice prin aplicarea metodelor cantitative pentru explicarea schimbului economic şi instituţional (m. 2013)

– 1926: S-a născut compozitorul german Hans Werner Henze, cunoscut în special pentru muzica pe care a realizat-o pentru spectacole de teatru; a scris, de asemenea, muzică pentru operă-balet (m. 2012)

– 1929: S-a născut biologul american Gerald (Maurice) Edelman; pionier în domeniul imunologiei, embriologiei, biologiei moleculare și neuroștiinței; cercetări asupra anticorpilor; Premiul Nobel pentru medicină pe 1972, împreună cu biochimistul britanic Rodney Robert Porter, pentru descoperirea structurii anticorpului (a moleculei de imunoglobulină) (m. 2014) – 90 de ani

– 1931: S-a născut actriţa franceză de film Leslie Caron

– 1931: S-a născut Stanislav Grof, medic şi psihiatru cehoslovac, unul dintre fondatorii psihologiei transpersonale şi un pionier în domeniul cercetării stărilor de conştiinţă modificate, folosite cu scopul de a vindeca, a evolua şi a cunoaşte

– 1934: S-a născut regizorul, producătorul, scenaristul şi actorul francez de film Claude Berri (numele real: Claude Langmann) (m. 2009) – 85 de ani

– 1934: S-a născut Sydney Pollack, regizor, actor şi producător american de film (m. 2008) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Karen Black, actriţă de film, scenaristă, compozitoare şi producătoare americană (m. 2013) – 80 de ani

– 1941: S-a născut farmacologul american Alfred G. Gilman; a studiat moleculele descoperite de conaţionalul său Martin Rodbell, a identificat şi purificat (1985) proteinele G, determinând rolul lor în transmiterea semnalelor între celulele organismului uman; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1994, împreună cu Martin Rodbell (m. 2015)

– 1942: S-a născut cântăreţul, compozitorul şi pastorul american Andraé Crouch, considerat o legendă a muzicii gospel (m. 2015)

– 1950: A murit Eliel Saarinen, arhitect şi urbanist finlandez, stabilit, din 1923, în SUA; rol însemnat în promovarea arhitecturii de avangardă în America (mare influenţă asupra designului zgârie-norilor) (n. 1873)

– 1958: A murit chimistul britanic Harry Nicholls Holmes; a cristalizat, în anul 1882, vitamina A; filantrop şi colecţionar de artă (n. 1879)

– 1961: S-a născut Lady Diana, prinţesă de Wales, fosta soţie a prinţului Charles, moştenitor al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (m. 1997, într-un accident rutier la Paris)

– 1961: S-a născut atletul american Carl Lewis, multiplu campion olimpic (10 medalii, dintre care 9 de aur, la Olimpiadele din 1984 şi 1996) şi mondial (8 medalii de aur şi una de bronz, între anii 1981 şi 1993) la săritura în lungime

– 1964: A murit dirijorul francez Pierre Monteux (n. 1875) – 55 de ani

– 1974: A murit Juan Domingo Perón, om de stat argentinian, de două ori președinte al Argentinei, în perioada 1946-1955 și în perioada 1973-1974 (n. 1895) – 45 de ani

– 1996: S-a sinucis, cu o supradoză de medicamente, actriţa americană Margaux Hemingway, nepoata celebrului scriitor american Ernest Hemingway (n. 1954)

– 1997: A murit actorul de film şi cântăreţul american Robert Mitchum (nume complet: Robert Charles Durman Mitchum) (n 1917)

– 1999: A murit Edward Dmytryk, regizor şi producător american de film (n. 1908) – 20 de ani

– 1999: A murit Guy Mitchell (numele real: Al Cernick), cântăreţ pop şi actor american de origine croată (n. 1927) – 20 de ani

– 2000: A murit actorul de film american Walter Matthau (n. 1920)

– 2001: A murit pianista poloneză Halina Czerny-Stefanska (n. 1922)

– 2001: A murit Nikolai Ghenadievici Basov, fizician sovietic, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1964, împreună cu Aleksandr Prohorov și Charles Hard Townes, pentru munca lor de pionierat în domeniul maserilor și laserilor (n. 1922)

– 2004: A murit Marlon Brando jr., actor şi regizor american de film (n. 1924) – 15 ani

– 2008: A murit Mel Galley, chitarist al trupei britanice de heavy metal Whitesnake (n. 1948)

– 2009: A murit Karl Malden, actor de film şi de televiziune american, de origine sârbo-cehă (n. 1912) – 10 ani

– 2012: A murit Evelyn Lear, soprană americană (n. 1926)

– 2016: A murit Yves Bonnefoy, poet, eseist, critic de artă, traducător şi profesor francez (n. 1923)

– 2018: A murit balerina și dansatoarea britanică Gillian Lynne, coregrafa unor musicaluri celebre, printre care „Cats” sau „The Phantom Of The Opera” (n. 1926) – 1 an