TULCEA: Bani pentru cei care își amenajează o cameră din locuința proprie pentru turiști
Publicat de Doina Sirbu, 5 iunie 2019, 11:49
Tulcenii din 16 comunităţi, din nordul judeţului pot primi câte 5.000 de euro pentru amenajarea uneia dintre camerele din locuinţa proprie astfel încât aceasta să fie închiriată turiştilor. Din acest sprijin forfetar de 5.000 de euro, localnicii trebuie să amenajeze atât o cameră propice practicării unui turism clasificat, cât şi o sală de masă şi un grup sanitar dedicat exclusiv turiştilor. Inițiativa a fost bine primită de localnici. Despre acest subiect a vorbit și președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.
Liliana Moldoveanu – Vorbim de inițiative antreprenoriale. Tulcenii din 16 comunități din nordul județului vor primi câte o sumă de bani pentru amenajarea uneia dintre camerele din locuința proprie, astfel încât aceasta să fie închiriată turiștilor. Despre ce sumă de bani vorbim?
Cătălin Țibuleac – În primul rând, important de știut este că proiectul în sine se aplică zonei continentale, în zona de nord a județului Tulcea, zona care nu este acoperită de Instrumentul Teritorial de Investiții, cel care până la urmă a finanțat marea majoritate a proiectelor pe fonduri europene din județul Tulcea. 16 localități din județul Tulcea printre care Beidaud, Stejarul, Izvoarele, Cerna, Carcaliu, Valea Teilor, localități care se situează într-o zonă superbă a naturii, Munții Măcinului, Munții Hercinici, cei mai vechi munți din Europa. Proiectul presupune acordarea micilor fermieri și agricultori unei sume de până la 40.000 de euro, cu un barem standard de 5000 de euro per cameră. Asta presupune că zona va fi susținută pentru a se dezvolta din punct de vedere al turismului rural, pentru că Munții Măcinului nu permit un turism montan așa cum se desfășoară în alte zone ale țării.
Liliana Moldoveanu – Ce trebuie să facă localnicii în acest proiect?
Cătălin Țibuleac – Practic, planul de afaceri presupune amenajarea a minim două camere, la un nivel de clasificare de o margaretă, cu sala de masă și cu grupul sanitar separat pentru turiști. Camere care să fie destinate închirierii către turiști. Nu discutăm de construcția unor noi locuințe, nu discutăm de construcția unor noi camere, discutăm de amenajarea locuințelor actuale, ale fermierilor sau gospodării agricole, zonă care să fie pusă la dispoziție pentru închirierea turiștilor. Zona Munții Măcinului, Dunărea Veche, este o zonă superbă din punct de vedere a naturii, insuficient dezvoltată din punct de vedere al spațiilor de cazare. Ne raportăm la 2018, în jur de 90 de spații de cazare autorizate în zonă, cu o creștere până la 120 până în 2019, deci foarte puțin. Turiștii nu au în zona de cazare ceea ce ar fi de dorit. Un astfel de proiect nu face altceva decât să vină să aducă un plusde valoare, ceea ce înseamnă înnoptările într-o zonă turistică superbă.
Liliana Moldoveanu – A fost primită bine de localnici această inițiativă?
Cătălin Țibuleac – Având în vedere că depunerea de proiecte s-a încheiat la 29 martie anul curent, până la 29 martie au fost depuse 39 de proiecte, din care 33 au fost declarate eligibile, în valoare de 1.500.000 de euro, deja fiind semnate 27 de contracte de finanțare. A fost bine primit în rândul locuitorilor. Proiectul vine în sprijinul comunităților locale, problema e că odată aduse în circuitul turistic astfel de camere, de zone de cazare, trebuie clar promovate și introduse în circuitul turistic, altfel planul de afaceri va fi un fiasco.
Liliana Moldoveanu – Care va fi intervalul de timp până când proiectul va fi pus în practică, efectiv? Când ne putem caza la un localnic, în gazdă?
Cătălin Țibuleac – Începând din luna august, din acest an, lucrurile încep să se dezvolte. Spuneam de cele 33 de proiecte eligibile, 27 deja cu contracte de finanțare semnate. Undeva în jurul lunii august puteți accesa și îi invităm pe toți turiștii care doresc să aibă o altfel de aventură, să vină să viziteze această zonă superbă.
realizator interviu – Liliana Moldoveanu / redactor online – Liviu Predescu / foto – arhivă