Prof. univ. dr. Dumitru Borțun, la „Interviul dimineții“: „Votul de duminică ne spune că România activă este pro-europeană“

Publicat de , 28 mai 2019, 10:57

Procesul de votare nu poate fi redus la rezultate, este importantă înțelegerea acestora- motivația, individuală și de grup, categorii de vârstă, educație și condiționări sociodemografice. Ce ne spune acest vot – despre motivație, intenție, așteptări, profilul celui care a votat, ne-a explicat Dumitru Borţun, profesor universitar doctor la  Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti – SNSPA, invitat, în direct, prin telefon, în programul matinal realizat de Adelina Tocitu. 

Adelina Tocitu – Ce ne spune votul de duminică?

Dumitru Borțun – Ne spune că România activă este pro-europeană, pentru că, atât rezultatul alegerilor europarlamentare cât și rezultatul scrutinului cu privire la justiție arată același lucru, pentru că a te pronunța pentru statul de drept și împotriva abuzurilor nepedepsite, împotriva privilegiilor care încalcă principiul egalității în fața legii, înseamnă a fi european, a fi pro european, pro occidental, a fi în favoarea valorilor care au construit occidentul și pe care stă la ora actuală Uniunea Europeană. Cei care n-au reușit să-și depășească educația, originea, sunt mai multe cauze aici. Care rămân să se uite doar în ograda lor și nu pot să privească peste gard și să vadă ce relații trebuie să aibă cu contextul general, cu vecinii, cu lumea largă, ăștia ori vor sta acasă, ori vor vota împotrivă și vor fi cu acele forțe politice demagogice care, în lipsă de realizări efective, scot de la cutia cu naftalină naționalismul și încep să vorbească despre suveranitate, demnitate și despre egalitate în tratament a României cu alte state, uitând că România nu-și îndeplinește obligațiile față de tratatul de aderare al Uniunii Europene, că România este pe ultimele locuri  în aproape toate clasamentele Uniunii Europene și atunci cum âți permiți să vii să ceri respect când tu n-ai nici forță economică, nici forță politică, nici forță militară, nu ai educație, în toate ești pe ultimul loc, n-ai asistență socială, sanitară, n-ai calitatea serviciilor iar la nivelul comunicării ești varză, ești incapabil să stabilești o relație. Te duci la Bruxelles în fața parlamentului și spui n-am venit să iau lecții.

Adelina Tocitu – Domnule profesor, aș vrea să vorbim acum și despre categoriile de vârstă, despre proporția celor care au mers să voteze. Cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au fost prezenți în proporție de 7,49%. Cei între 25 și 34 de ani au înregistrat o prezență de 13,67%, iar cei între 35 și 44 de ani de 17,14%. În cea mai mare parte au fost prezenți cei cu vârste cuprinse între 45 și 64 de ani, 37,68%, iar persoanele de peste 65 de ani au fost în proporție de peste 24.03%. Observ că procentul cel mai mare este destinat categoriei 45-64 de ani.

Dumitru Borțun – Da. Este vorba de o pondere a segmentului de vârstă educat, acel segment de vârstă care a apucat să facă o școală bună, care a apucat să învețe și care învață toată viața, care nu pune cartea în cui după ce a dat ultimul examen. E un segment de vârstă care a înțeles pe ce lume trăim, că s-a intrat într-o lume a interdependențelor la nivel global și că Europa are nevoie de multă forță și unitate pentru a face față relațiilor cu alte centre de putere, cum ar fi Statele Unite ale Americii, cum ar fi China, cum ar fi Rusia și cum ar fi Japonia și multe alte organizații internaționale care adună resursele unor state puternice. Deci, Europa trebuie să devină un subiect economic și politic competitiv la nivel mondial, altfel, ne scufundăm cu toții în mizerie. Acest segment de vârstă de care vorbeați este acel segment de vârstă care e capabil să înțeleagă și a și înțeles care este adevăratul interes național al României. O integrare în structurile euro-atlantice, deci inclusiv în Uniunea Europeană. Celelate segmente de care vorbiți, sunt mai mici, aveți dreptate, dar, interesant că sunt mai mari decât altădată, ceea ce înseamnă că aceste segmente de vârstă tinere și foarte tinere s-au activat, cred că și sub influența comunicării online.

Adelina Tocitu – Cât de importantă a fost această comunicare online, în special de pe rețelele de socializare? Mobilizarea de pe rețelele de socializare, folosită în special de publicul tânăr în ultimele săptămâni, pentru prezența la vot!

Dumitru Borțun – A fost o mobilizare incredibilă. În mediul digital, n-a trecut zi fără să vezi câteva zeci de mesaje, haideți la vot, haideți să votăm pentru Uniunea Europeană, tot felul de filmulețe. Creativii ăștia din industriile creative și mă refer, în primul rând, la industria de comunicare, cei din publicitate, din relații publice, au ajuns să facă filmulețe și mici afișe mobilizatoare și cu mult umor și cu multă creativitate, dar care i-au trezit în limbajul lor propriu de generație. Nu știu dacă dumeavoastră ați urmărit discuția doamnei ministru Andronescu, la Suceava, cu elevii unui liceu de I.T, unde le explica într-un limbaj prăfuit și obosit cât de importante sunt soft-urile. Le spunea ălora care luaseră premii internaționale la concursuri pentru soft. Elevii au început să o aplaude ironic. Au aplaudat-o până a tăcut din gură. I-au tăiat microfonul, cum ar veni. De ce? Pentru că e o prăpastie incredibilă. Puțini au reușit să o sondeze cât e de adâncă această prăpastie între noua generație și cei care conduc România la ora actuală. Nu se pricep unii pe alții, iar cei tineri comunică între ei în medii digitale. Dacă îți propui să îi atingi cu mesajele tale prin televiziune ai încurcat-o, nu îi găsești acasă. Dacă vrei să îi găsești știți că era pe vremuri, adresantul necunoscut, sau nu l-am găsit acasă. Vine poștașul și tu nu ești să ți-l dea în mână. Cam asta este cu televiziunea și cu mediul digital. Dacă vrei să-i găsești pe acești tineri acasă, la ei, du-te acolo unde sunt,adică în mediul digital. Acolo, partidele astea noi, eu le numesc partide Uber, au reușit să facă o performanță extraordinară. Mă refer, în primul rând, la USR și PLUS. Au reușit, pentru că și ei au tineri în componență. Au tineri printre candidați, au tineri în conducerea partidului și au înțeles că vorbesc acuma cu o generație. Au venit la vot primii reprezentanți ai generației native digitale, milenienii, cum se numesc ei. Vă dați seama că au venit oameni cu un alt background și cu un alt mod de a gândi. În al doilea rând bătrânii au început să-și înțeleagă copiii. Bunicii au început să-și înțeleagă nepoții. Au început să priceapă că viitorul lor este, așa cum zic ei, nu cum credeau ei când le-au făcut case la țară, ca să se întoarcă și ei au plecat la oraș și pe urmă au plecat și din țară și rămân casele alea goale. Păi bine, măi mamă, de ce ți-am făcut noi casa asta? Păi mamă, m-ați întrebat și pe mine? Eu îmi văd altfel viitorul. La ora actuală generațiile de părinți și de bunici nu mai confundă binele lor cu binele copiilor. Au înțeles, dacă voi vreți așa. E o mare schimbare de mentalitate. Iar unii nu au mai mers la vot pentru că le-au spus copiii. Te rog frumos, dacă te duci la vot să votezi cum ai votat până acum, mai bine stai acasă.

Adelina Tocitu – Domnule profesor, mulțumim pentru această intervenție și pentru comentarii.

Realizator interviu – Adelina Tocitu / Redactor online – Liviu Predescu