Calendarul zilei – 12 mai

Publicat de Codrin RAITA, 12 mai 2019, 06:00 / actualizat: 12 mai 2019, 14:46

EVENIMENTE INTERNE

– Organizaţii Internaţionale

* Începe mandatul României în Consiliul Executiv al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), care va dura doi ani. Este pentru a cincea oară când România este aleasă în forul executiv al Organizaţiei, cel mai recent deţinând această poziţie în intervalul 2010-2012. Mandatul la nivelul Consiliului Executiv al OIAC va constitui un nou prilej pentru România de a promova obiectivele Convenţiei privind interzicerea armelor chimice într-o perioadă deosebit de importantă pentru Organizaţie, marcată de numeroase provocări. Statutul de membru în Consiliul Executiv va fi cu atât mai semnificativ cu cât, în prima parte a anului 2019, în calitate de deţinătoare a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, României îi va reveni rolul de a asigura, la Haga, coordonarea formatului statelor membre UE în relaţia cu OIAC. Convenţia, intrată în vigoare la 29 aprilie 1997, este primul tratat internaţional din domeniul dezarmării care prevede eliminarea completă a unei întregi categorii de arme de distrugere în masă. România a semnat această convenție în prima zi de la deschiderea ei spre semnare, la 13 ianuarie 1993, şi a ratificat-o la 9 decembrie 1994 (prin Legea nr. 125/1994), instrumentele de ratificare fiind depuse la Secretarul general ONU, la 15 februarie 1995. Convenţia a fost implementată în România prin Legea nr. 56/1997, completată şi modificată în 2004

– Cultură

* Institutul Cultural Român prezintă piesa „Acești români fantastici” a maestrului Dan Puric

* Caracal: Recital susţinut de pianistul Horia Mihail, în cadrul celei de-a IX-a ediţii a Turneului „Pianul Călător”, eveniment desfăşurat între 11 aprilie şi 13 mai care cuprinde în total 15 recitaluri – ora 19:00, la Teatrul Național. Coproducători: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi

* Mogoşoaia: Recitalul ineditului Trio Equilibrium, de pian la 6 mâini, Horia Mihail și al său pian călător vă vor purta în spațiul sonor clasic vienez – la Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi

* Timişoara: Institutul Francez prezintă Cine-concertul „Micuța Cârtiță”, care ajunge pentru prima dată la Timișoara, de la ora 11:00, la Filarmonica Banatul

– S-a întâmplat într-o zi de 12 mai

* Acum 1906 ani (113 d.H.), la Roma, în forumul nou construit, a fost inaugurată Columna lui Traian. O ilustrare plastică a „Comentariilor lui Traian”, atribuită lui Apollodor din Damasc, Columna constituie un original act de naştere a poporului român

* În urmă cu 171 de ani (1848) revoluţionarii moldoveni refugiaţi în Transilvania au elaborat, la Braşov, programul-legământ „Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”. Documentul sintetiza dezideratele româneşti prin sintagma: „Unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti într-un singur stat neatârnat românesc” (12/24)

* Se împlinesc 125 de ani (1894) de când, în ziarul francez „La Justice”, a apărut articolul „Lupta raselor” semnat de Georges Clemenceau, în care, după ce face un istoric al luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania, se pune chezaş pentru adevărul luptei lor. Georges Clemenceau (1841-1929), a fost un om politic şi ziarist francez, prim-ministru (1906-1909, 1917-1920), preşedinte al Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920) şi unul dintre autorii Tratatului de Pace de la Versailles (12/24)

* Acum 97 de ani (1922) avea loc premiera piesei „Suflete tari” de Camil Petrescu, la Teatrul Naţional din Bucureşti, prima piesă scrisă de acesta care a văzut lumina rampei – regia, Paul Gusty. În 1925, piesa apărea în volum

* Se împlinesc 90 de ani (1929) de la înfiinţarea Radio – Clubului Român, apărut din iniţiativa unor pionieri ai radiofoniei româneşti, care contribuiseră esenţial şi la înfiinţarea Radiodifuziunii: Dragomir Hurmuzescu, Ghron Netta, C. Muller şi alţii. Printre obiective, Radio-Clubul îşi propunea să militeze pentru răspândirea şi organizarea radiofoniei în ţară

* În urmă cu 77 de ani (1942) a avut loc prima gazare în masă, datată cu exactitate, în lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau, 1.500 de evrei polonezi fiind ucişi

* Acum 74 de ani (1945) armata română îşi încheia (după 260 de zile de lupte în Ungaria, Cehoslovacia şi Austria) participarea, alături de Naţiunile Unite, la obţinerea victoriei finale asupra Germaniei naziste (23.VIII.1944 – 12.V.1945)

* Cu 11 ani în urmă (2008) avea loc cutremurul din provincia Sichuan (China), cu magnitudinea de 7,9 grade pe scara Richter, seism care a cauzat moartea a peste 50.000 de persoane. Epicentrul a fost localizat la 90 km (55 de mile) vest-nord-vest de Chengdu

* Acum 6 ani (2013) Societăţii Române de Radiodifuziune i-a fost acordată Înalta decoraţie Nihil Sine Deo, în cadrul unei ceremonii oficiale, la Palatul Elisabeta, în prezenţa membrilor Casei Regale

* Acum 3 ani (2016) capacitatea operaţională a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Deveselu a fost certificată printr-o ceremonie desfăşurată la baza militară Deveselu, în prezenţa premierului Dacian Cioloş, a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a unor înalţi oficiali români şi străini. Scutul antirachetă respectă prevederile Cartei ONU şi este destinat exclusiv apărării legitime împotriva ameninţării cu rachete balistice, nefiind îndreptat împotriva cuiva anume

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Ioan Valahul (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– „Ziua Adolescenţilor” în România (marcată în cea de-a doua duminică a lunii mai, pe baza Legii 197/17.XI.1997) (Monitorul Oficial al României 331/26.XI.1997). NOTĂ: La 2 mai se marchează „Ziua naţională a tineretului” în România, instituită prin Legea 425/25.X.2004

– Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua Naţională a Familiei” (în duminica cea mai apropiată de data de 15 mai, când este „Ziua familiei române”) (Calendarul Creştin-Ortodox 2019; www.basilica.ro). NOTĂ: „Ziua familiei române” este marcată, începând din anul 1994 (Anul internaţional al familiei), printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului/IRDO, la aceeaşi dată cu „Ziua Internaţională a Familiilor”

– „Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România”, sărbătorită în a doua duminică din mai; cu prilejul acestei zile se organizează activităţi sociale, spectacole şi concursuri cultural-artistice, prin care se evidenţiază valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone, şi se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale ce vizează domeniile de interes ale tezaurizării patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului cultural imaterial la nivel naţional

– „Ziua Tatălui”, marcată în România în a doua duminică a lunii mai, începând cu 2010, pe baza Legii 319/2009 (http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_instituirea_ziua_tatalui_mamei_319_2009.php). NOTĂ: În prima duminică a lunii mai se sărbătoreşte „Ziua mamei” (în 2019, la 5 mai); cele două zile sunt marcate ca sărbători începând cu anul 2010, pe baza Legii 319/2009, ca urmare a unei iniţiative a Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor/TATA şi a unui grup de parlamentari

– 1812, 12/24: S-a născut George Bariţ(iu), om politic, publicist şi istoric; întemeietorul presei româneşti din Transilvania („Gazeta de Transilvania” şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”); unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru fondator al societăţii ASTRA; membru fondator al Academiei Române din 1866, preşedinte al acestui for (martie-aprilie 1893) (m. 1893). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 4.VI.1812

– 1870: A murit Eftimie Murgu, avocat, revoluţionar paşoptist, profesor de filosofie, unul dintre întemeietorii învăţământului filosofic românesc, politician; conducătorul Revoluţiei de la 1848-1849 din Banat (n. 1805). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 30 aprilie 1870, iar altele, 8 mai 1870

– 1885: S-a născut Al.[exandru] Stamatiad, poet şi traducător din poezia clasică chineză şi persană (traduceri care au depăşit, de multe ori, propriile creaţii) (m. 1956). NOTĂ : Unele surse (www.poezie.ro) dau naşterea la 9 mai 1885

– 1897: S-a născut Emil Serghie, poet, ziarist şi traducător din literaturile franceză şi rusă (m. 1977)

– 1909: S-a născut Anton Golopenția, sociolog, geopolitician și statistician, unul din fondatorii școlii românești de geopolitică; membru post-mortem al Academiei Române din 2017 (m. 1951, în închisoarea Văcărești) – 110 ani

– 1916: S-a născut Constantin Ciopraga, critic şi istoric literar, poet, romancier, memorialist şi profesor; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2009)

– 1925: S-a născut soprana Emilia Petrescu; fostă membră a Corului Radiodifuziunii Române (m. 2003)

– 1933: A murit prozatorul Jean Bart (pseudonimul lui Eugeniu P. Botez); ofiţerul de marină Botez şi-a luat pseudonimul literar după numele unui celebru marinar francez corsar din secolul al XVII-lea; fondator al „Revistei maritime” (1900); membru corespondent al Academiei Române din 1922 (n. 1874)

– 1934: S-a născut criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (m. 2006) – 85 de ani

– 1934: S-a născut Zsolt Kerestely, compozitor, instrumentist şi dirijor de muzică uşoară – 85 de ani

– 1936: S-a născut poeta Stela Rădulescu Viniţchi; stabilită, din 1983, în SUA

– 1938: S-a născut taragotistul Dumitru Fărcaş

– 1942: S-a născut interpretul de muzică uşoară Aurelian Andreescu (m. 1986)

– 1946: S-a născut Ileana Popovici, actriţă, ilustrator muzical şi redactor tv.

– 1949: S-a născut Anghel Mora (pseudonimul lui Mihai Diaconescu), regizor de film şi scenarist (m. 2000) – 70 de ani

– 1962: A murit Horia Petra-Petrescu, poet, prozator, autor dramatic şi gazetar; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919) (n. 1884)

– 1978: S-a născut pictorul şi graficianul Dragoş Burlacu

– 1993: A murit filosoful Ion Banu; lucrări de istorie a filosofiei (antice şi medievale, europene şi orientale), precum şi de teorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1913)

– 1995: A murit muzicianul Petre Bodeuţ, fondatorul ansamblului „Rapsodia Română” (1970), stabilit în Canada (n. 1919)

– 1995: A murit antrenorul de fotbal Ştefan Covaci (n. 1920)

– 1999: A murit Saul Steinberg, desenator și grafician american de origine română; unul dintre cei mai iubiți artiști ai Americii, cunoscut la nivel mondial pentru caricaturile și schițele sale ce au ilustrat paginile revistei „The New Yorker” pentru aproape șase decenii (n. 1914) – 20 de ani

– 2008: A murit Pop Simion, scriitor, jurnalist şi diplomat; între anii 1955 şi 1958 a lucrat la Radiodifuziunea Română ca reporter la Redacţia Culturală (n. 1930)

– 2009: A murit Petre Mihai Bănărescu, zoolog şi biogeograf; s-a concentrat asupra ihtiologiei; membru titular al Academiei Române din 2000 (n. 1921) – 10 ani

– 2009: A murit Margareta Bărbuţă, critic de teatru (n.1922) – 10 ani

– 2011: A murit fosta campioană europeană la tir sportiv Silvia (Dumitrescu) Kaposztai; a participat la participat la cinci ediţii ale Campionatelor Europene, unde a obţinut şapte medalii, dintre care trei de aur, trei de argint şi una de bronz şi a fost maestră emerită a sportului şi a evoluat pentru cluburile UTA Arad şi Steaua Bucureşti (n. 1953)

– 2013: A murit Anghel Dumbrăveanu, poet, prozator şi traducător (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– Lituania: Primul tur al alegerilor prezidenţiale

– Barcelona: Campionatul mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Spaniei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Asistenţilor Medicali”; sărbătorită din 1974 (- 45 de ani) de Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali, marchează ziua de naştere a asistentei medicale Florence Nightingale (12 mai 1820), care a deschis prima şcoală pentru asistentele medicale pe lângă Spitalul „Saint Thomas” din Londra (1860), realizând primul pas în pregătirea profesională şi instituţională a asistentelor medicale

– „Ziua Internaţională a Mamei” este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, în mai multe ţări ale lumii, printre acestea numărându-se: Australia, Africa de Sud, Austria, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Elveţia, Turcia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii. Ziua a fost iniţiată în 1908 de Anna Jarvis în amintirea mamei sale Ann Reeves Jarvis, din statul american Virginia de Vest, care, în anii premergători Războiului Civil (1861-1865), a pus bazele unor centre („Mothers’ Day Work Clubs”) în care femeile erau iniţiate în tainele creşterii copiilor; în anul 1914 „Ziua mamei” a devenit sărbătoare oficială americană şi în scurt timp s-a bucurat de o mare popularitate. NOTĂ: „Ziua Mamei” a fost legiferată şi în România, sărbătorindu-se în prima duminică a lunii mai, începând din 2010

– „Ziua Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii”, cea de-a 56-a ediţie, marcată anual de Biserica catolică în cea de a patra duminică a Paştelui, cunoscută şi sub denumirea de „Duminica Bunului Păstor” sau „Duminica Vocaţiei”. În diversitatea şi în specificul fiecărei vocaţii, personale şi ecleziale (la preoţie şi la viaţa consacrată), este vorba de a asculta, a discerne şi a trăi chemarea Domnului. Este ziua în care Biserica meditează şi se roagă pentru darul vocaţiei, pe care îl primeşte fiecare creştin

– 1634: A murit George Chapman, dramaturg, poet și traducător englez renascentist din perioada elisabetană (n. 1559) – 385 de ani

– 1684: A murit Edme Mariotte, fizician și preot francez (n. 1620) – 335 de ani

– 1699: A murit Lucas Achtschellinck, pictor flamand (n. 1626) – 320 de ani

– 1700: S-a născut Luigi Vanvitelli, pictor, inginer şi arhitect italian (m. 1773)

– 1700: A murit John Dryden, scriitor englez (n. 1631). NOTĂ: Site-ul http://www.britannica.com/EBchecked/topic/172371/John-Dryden menţionează ca dată a morţii inclusiv stilul vechi – 1 mai 1700

– 1755: S-a născut Giovanni Battista Viotti, violonist, compozitor şi pedagog italian; a trăit mult timp la Paris şi Londra (m. 1824)

– 1759: A murit Lambert-Sigisbert Adam, sculptor francez (n. 1700) – 260 de ani

– 1784: A murit Abraham Trembley, naturalist elvețian (n. 1710) – 235 de ani

– 1803: S-a născut chimistul german Justus von Liebig; a fost printre primii care au aplicat analiza chimică fenomenelor vieţii organice (m. 1873)

– 1812: S-a născut Edward Lear, artist, ilustrator și poet englez, cunoscut în special ca fiind creatorul speciei de poezie umoristică engleză denumită limerick (m. 1888)

– 1820: S-a născut pictorul şi graficianul ceh Josef Mánes; unul dintre iniţiatorii şcolii moderne de pictură cehă (m. 1871)

– 1820: S-a născut Florence Nightingale, infirmieră britanică, precursoarea serviciului sanitar modern, prima infirmieră modernă, dar și un statistician important (m. 1910)

– 1829: S-a născut Pavlos Carrer, compozitor grec (m. 1896) – 190 de ani

– 1842: S-a născut compozitorul francez Jules Massenet (m. 1912)

– 1845: S-a născut compozitorul francez Gabriel Fauré (m. 1924)

– 1845: A murit János Batsányi, poet maghiar (n. 1763)

– 1845: A murit August Wilhelm Schlegel, scriitor și critic literar german (n. 1767)

– 1859: A murit Serghei Aksakov, prozator rus, exponent al şcolii naturale (n. 1791) – 160 de ani

– 1860: A murit Sir Charles Barry, arhitect britanic; unul dintre liderii curentului reluării stilului renascentist în Marea Britanie; rol important în reconstruirea Palatului Westminster (n. 1795)

– 1871, 12/13: A murit compozitorul francez François Auber (n. 1782)

– 1874: S-a născut Clemens von Pirquet, om de știință și medic pediatru austriac, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul bacteriologiei și imunologiei; a inventat și a introdus în medicină termenul de alergie (m. 1928) – 145 de ani

– 1880: S-a născut Lincoln Ellsworth, explorator, inginer şi om de ştiinţă american, care a condus primele traversări aeriene transarctică (1926) şi transantarctică (1935) (m. 1951)

– 1884: A murit compozitorul ceh Bedřich Smetana (n. 1824) – 135 de ani

– 1907: S-a născut Katharine Hepburn, actriţă americană de film; laureată a patru premii Oscar (m. 2003)

– 1909: S-a născut soprana americană Margaret Harshaw (m. 1997) – 110 ani

– 1910: S-a născut mezzosoprana italiană Giulietta Simionato (m. 2010)

– 1910: S-a născut Dorothy Crowfoot Hodgkin, biochimistă britanică, laureată a Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1964 (m. 1994)

– 1914: S-a născut Bertus Aafjes, poet olandez; a publicat şi sub pseudonimul Jan Oranje (m. 1993) – 105 ani

– 1915: S-a născut Roger Shutz, devenit ulterior Fratele Roger, fondatorul Comunităţii Taizé din Franţa; a militat întreaga viaţă pentru reconcilierea bisericilor creştine. Fratele Roger a rămas în istorie ca principal protagonist al renaşterii religioase în rândul tinerilor din întreaga lume, alături de alte personalităţi, cum ar fi Chiara Lubich, don Giussani sau Maica Tereza de Calcutta, de care era legat printr-o puternică prietenie spirituală (m. 2005)

– 1921: S-a născut sculptorul german Joseph Beuys (m. 1986)

– 1924: S-a născut Claribel Alegría (nume real: Clara Isabel Alegría Vides), jurnalistă și scriitoare din Nicaragua (m. 2018) – 95 de ani

– 1924: S-a născut Alexander Sergeyevich Esenin-Volpin poet, filosof şi matematician rus; disident, unul dintre liderii mişcării pentru drepturile omului în URSS; fiul poetului Serghei Esenin (m. 2016) – 95 de ani

– 1925: S-a născut Frank Pierson, regizor de film, scenarist şi producător american, recompensat cu Premiul Oscar pentru scenariul filmului „După-amiază de câine” (1975) (m. 2012)

– 1925: A murit Amy Lowell, poetă americană (n. 1874)

– 1930: S-a născut Jesús Franco (născut Jesús Franco Manera), prolific regizor de film, scenarist şi actor spaniol (m. 2013)

– 1931: A murit Eugène Ysaÿe, violonist, dirijor şi compozitor belgian (n. 1858)

– 1933: S-a născut Andrei Voznesensky, poet şi eseist rus; reprezentant al literaturii din perioada „dezgheţului” lui Nikita Hruşciov şi considerat „fiul spiritual” al lui Boris Pasternak (m. 2010)

– 1944: A murit Max Brand (pe numele său adevărat Frederick Schiller Faust), scriitor american (n. 1893) – 75 de ani

– 1950: S-a născut Gabriel Byrne, actor de film, scenarist şi producător irlandez

– 1957: A murit Erich von Stroheim, regizor, scenarist, producător şi actor american de origine austriacă; considerat unul dintre „părinţii” filmului mut (n. 1885)

– 1967: A murit poetul englez John Masefield (n. 1878)

– 1970: A murit poeta germană Nelly Sachs; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1966, împreună cu Samuel Joseph Agnon (Israel) (n. 1891)

– 1975: S-a născut Jonah Lomu, fostul jucător legendar al naţionalei de rugby a Noii Zeelande; a fost privit ca primul superstar al rugbyului mondial şi recunoscut, pe data de 9 octombrie 2007, ca unul dintre cei mai importanţi jucători din toate timpurile (m. 2015)

– 1985: A murit Jean Dubuffet, pictor, sculptor şi gravor francez, promotor al „raw art” (arta brută) (n. 1901)

– 1992: A murit actorul american Robert Reed (n. 1932)

– 1994: A murit chimistul american Roy J. Plunkett; în aprilie 1938, în timpul unor experienţe cu un gaz din familia freonului, a descoperit, accidental, teflonul (n. 1910) – 25 de ani

– 1994: A murit psihologul american Erik H. Erikson (numele real: Erik Homberger), renumit specialist în psihologia copilului (n. 1902, în Germania; tatăl biologic, de origine daneză, l-a părăsit înainte de a se naşte) – 25 de ani

– 2001: A murit inginerul rus Alexei Tupolev, creatorul primului avion de pasageri supersonic sovietic, TU-144, supranumit de presa occidentală „Concordski”; lucrări teoretice privind calculul aerodinamic al avioanelor (n. 1925)

– 2008: A murit Robert Rauschenberg, pictor, sculptor şi compozitor american, iniţiatorul tranziţiei de la expresionismul abstract la curentul pop-art (n. 1925)

– 2009: A murit Roger Planchon, regizor, actor şi dramaturg francez, considerat unul dintre cei mai importanţi regizori ai teatrului francez contemporan (n. 1931) – 10 ani

– 2014: A murit H.[ans] R.[uedi] Giger, pictor, sculptor şi arhitect elveţian; autorul stilului biomecanic; a realizat efectele speciale pentru filmul „Alien” (n. 1940) – 5 ani

– 2014: A murit Jacinto Convit, medic și om de știință venezuelan; este cunoscut mai ales pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva leprei; este autorul unor studii de vindecare la diferite tipuri de cancer; în 1988, a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Medicină pentru vaccinul său anti-lepră (n. 1913) – 5 ani