Calendarul zilei – 11 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 11 aprilie 2019, 05:58 / actualizat: 11 aprilie 2019, 9:54

EVENIMENTE INTERNE

– Manifestări organizate de Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene (ian. – iun. 2019)

* Reuniunea Informală a Comitetului însărcinat cu aspectele civile ale gestionării crizelor (CivCom) – la Hotel Cișmigiu, Bd. Regina Elisabeta nr. 38 (11 – 12 apr.). Organizator: Ministerul Afacerilor Externe

* Reuniunea informală a miniștrilor responsabili cu gestionarea fondurilor europene – la Palatul Parlamentului, Str. Izvor nr.2-4, sector 5 (11 – 12 apr.). Organizator: Ministerul Fondurilor Europene

* Sighişoara: Ministerul Culturii și Identității Naționale și Institutul Naţional al Patrimoniului organizează conferinţa „Patrimoniul european: experienţe comune şi particularităţi regionale”, între 11 şi 13 aprilie. Conferinţa este găzduită de Primăria Municipiului Sighişoara, Liceul „Joseph Haltrich” şi Sinagoga – Fundaţia Ariel, iar evenimentele culturale conexe sunt organizate în colaborare cu Parohia Evanghelică C.A., Parohia Ortodoxă Sf. Treime şi reţeaua Europa Nostra

* Bruxelles: Asociația Internațională a Afacerilor Creative organizează în zilele de 10 şi 11 aprilie, în Parlamentul European, evenimentul ExpoRomânia Bruxelles. Din programul zilei:

• ora 15:30 – Conferință : Identitate și Tradiție în Contextul European cu Costion Nicolescu, pr. Constantin Pogor și membri ai grupului Tronos
• ora 16:30 – prezentarea expoziției de costume tradiționale din Banat de către muzeograful Marius Matei
• ora 17:00 – moment artistic cu tinerii interpreți Theodora Chiras, Plăian Sanda-Aurelia, Zberea Ionel, Dobra Anisia- Nicoleta și ansamblul de dansuri „Vatra Străbună”
• ora 18:00 – concertul grupului Tronos al Patriarhiei Române din București
• Grupul Psaltic Tronos al Patriarhiei Române va susţine un concert la Parlamentul European

– Senat

* ora 9:00 – Lucrări în comisiile permanente

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – Activitate în comisiile parlamentare

– Cultură

* Se desfăşoară a III-a ediţie a Bucharest Fashion Film Festival, programat între 11 – 14 aprilie, la Cinema „Elvire Popesco”, Teatrul Odeon, Promenada şi Fix | Botanical Bar

* Ambasadorul Canon, Richard Walch, vine la Bucureşti, la Cinema PRO, București, începând cu ora 10:00

– S-a întâmplat într-o zi de 11 aprilie

* Acum 339 de ani (1680) apărea, la Iaşi, „Psaltirea de-nţăles a sfântului împărat proroc David”, cu text slavo-român, tradusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei (cunoscută sub denumirea de „Psaltirea slavo-română”)

* Se împlinesc 185 de ani (1834) de când avea loc, la Iaşi, reprezentaţia cu piesa lui Gheorghe Asachi „Cantata pastorală” sau „Serbarea păstorilor moldoveni” – primul spectacol muzical în limba română (Matei Millo interpretează primul rol din cariera sa) (11/23)

* În urmă cu 139 de ani (1880) se înfiinţa administraţia de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcţiunea princiară (din 1883, generală) a Căilor Ferate Române, instituţie care consacră iniţialele CFR. Din acel moment, statul român a început să preia, prin răscumpărare, liniile de cale ferată de la concesionarii străini (11/23)

* Se împlinesc 105 ani (1914) de când a avut loc, la Londra, premiera piesei de teatru „Pygmalion”, a scriitorului englez George Bernard Shaw

* Se împlinesc 100 de ani (1919) de la crearea Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), ca instituţie autonomă pe lângă Liga Naţiunilor (din 1946, instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva). România este membru fondator. În contextul negocierilor de pace de după încheierea primului război mondial, Conferinţa de Pace din 1919 a stabilit o Comisie a legislaţiei internaţionale a muncii. Comisia a adoptat un text, care la 11 aprilie 1919, a devenit parte a Tratatului de Pace de la Versailles. Cu unele modificări, acest text reprezintă şi astăzi Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Politicile OIM sunt fixate în cadrul Conferinţei Internaţionale a Muncii, care are loc în fiecare an, adunând toţi constituenţii. Conferinţa adoptă noi standarde internaţionale în domeniul muncii, planul de activitate al OIM şi bugetul

* Acum 87 de ani (1932) avea loc premiera, în România, a filmului „Visul lui Tănase”, o coproducţie româno-germană. Acest film-scheci de Nicolae Kiriţescu, realizat în studioul „Tobis” din Berlin, l-a avut în rolul principal pe Constantin Tănase, unul dintre primii actori români de cinema

* Se împlinesc 70 de ani (1949) de la premiera piesei „Haiducii”, de Victor Eftimiu

* În urmă cu 56 de ani (1963) se înfiinţa, la Bucureşti, Corul de Cameră „Madrigal” – fondator şi dirijor Marin Constantin (n. 1925 – m. 2011). Cu un repertoriu renascentist, gregorian şi baroc precum şi din muzica tradiţională şi contemporană românească şi peste 4000 de concerte de mare succes în ţară şi străinătate, ansamblul a susţinut primul recital la 7 iulie 1963. Din luna februarie a anului 2015, când s-au împlinit 90 de ani de la naşterea fondatorului, Marin Constantin, Corul Naţional de Cameră “Madrigal” cuprinde în titulatura sa şi numele acestuia, devenind „Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin”

* Se împlinesc 50 de ani (1969) de când a avut loc premiera, la Teatrul Mic din Bucureşti, a piesei „Iona” de Marin Sorescu, în regia lui Andrei Şerban; în rolul titular, George Constantin

* În urmă cu 49 de ani (1970), la Kennedy Space Center (Florida, SUA), a avut loc lansarea celei de-a treia misiuni umane a NASA, Apollo 13, dezvoltate cu intenția de a coborî pe Lună. Pe parcursul misiunii însă, probleme tehnice au forțat echipajul să renunțe la aselenizare, dar în ciuda dificultăţilor, echipajul, format din comandantul misiunii James A. Lovell, pilotul modulului de comandă John L. „Jack” Swigert, și pilotul modulului lunar Fred W. Haise, a ajuns în siguranță înapoi pe Pământ, iar misiunea a fost considerată un „eșec reușit”. Transmisiunea radio a lui Lovell, „Houston, we’ve had a problem” (“Houston, am avut o problemă”), a rămas în cultura populară

* Acum 29 de ani (1990) a apărut, la Bucureşti, primul număr al cotidianului „Azi”, directorul onorific al publicaţiei fiind Alexandru Bîrlădeanu, iar redactor-şef Octavian Ştireanu

* Cu 28 de ani în urmă (1991) România a semnat primul acord stand-by, post revoluţionar, cu FMI (pentru o sumă de 380,5 milioane DST din care au fost trase doar 318 milioane DST)

* Acum 23 de ani (1996), la Cairo, a fost deschis spre semnare „Tratatul de denuclearizare a Africii”, cunoscut şi ca Tratatul de la Pelindaba (numele principalului centru de cercetare nucleară din Africa de Sud). Documentul a intrat în vigoare după ce a fost ratificat de 28 de state, pe 15 iulie 2009

* Tot într-o zi de 11 aprilie, cu 9 ani în urmă (2010), Societatea Română de Radiodifuziune a fost aleasă ca membră în comitetul director al Conferinţei Permanente a Audiovizualului Mediteranean (COPEAM)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului (Calendarul Creştin-Ortodox 2019). NOTĂ: Constantin, cum s-a numit la botez, s-a născut la Bucureşti, la 7.X.1787, a devenit monah în 1808, stareţ al Mănăstirii Cernica din 1818, episcop al Râmnicului din 1850, a murit la 11.IV.1868; la 28.II.1955, episcopul Calinic a fost canonizat de Sf. Sinod al BOR, iar moaştele i-au fost aşezate în Biserica Sf. Gheorghe de la Cernica, ctitoria sa

– Sf. Stanislau episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– 1744: A murit Antioh Cantemir, scriitor iluminist şi diplomat rus de origine română; fiul mezin al lui Dimitrie Cantemir (domnitor al Moldovei între anii 1710 şi 1711); unul dintre iniţiatorii clasicismului în literatura rusă (n. 1709) – 275 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii şi stilul vechi – 31 martie 1744

– 1830: S-a născut Emanoil Bacaloglu, fizician, chimist şi matematician român de origine greacă; din 1879 este ales membru titular al Academiei Române, devenind vicepreşedintele forului şi preşedinte al secţiei ştiinţifice (m. 1891)

– 1854: S-a născut Ioan Neniţescu, poet şi dramaturg; membru corespondent al Academiei Române din 1896 (m. 1901) – 165 de ani

– 1858: S-a născut Barbu Delavrancea (pseudonimul lui Barbu Ştefănescu), scriitor (prozator şi dramaturg), orator remarcabil şi publicist, avocat (a pledat în procese care i-au adus celebritatea: de exemplu, apărător al lui Caragiale împotriva calomniatorului Caion) şi om politic (ministru de mai multe ori şi primar al Bucureştiului între anii 1899 şi 1906); membru titular al Academiei Române din 1912, vicepreşedinte al acestui for (1915-1918) (m. 1918). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 2.IV.1858

– 1871, 11/23: S-a născut pictorul Theodor Pallady; membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (m. 1956)

– 1897: S-a născut Gheorghe Zane, economist şi istoric; lucrări în domeniul istoriei economice şi sociale şi al gândirii economice; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1978)

– 1898: S-a născut Mircea Ştefănescu, dramaturg, prozator şi traducător (m. 1982)

– 1901: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pianistul Theodor Rogalski (m. 1954, la Zürich)

– 1903: S-a născut tenorul Aurel Alexandrescu (m. 1982)

– 1907: S-a născut inginerul Nicolae I. Manolescu; cercetări în domeniul transporturilor feroviare şi al sintezei numerice, structurale şi cinematice a mecanismelor; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1993)

– 1907, 11/24: A murit Simeon Florea Marian, folclorist, etnograf, naturalist, istoric, profesor şi preot; a pus bazele cercetării ştiinţifice a folclorului românesc; lucrarea „Chromatica poporului român” reprezintă prima cercetare românească asupra unei probleme de industrie populară; membru titular al Academiei Române din 1881 (n. 1847)

– 1913: S-a născut pictorul Sorin Ionescu (m. 1999)

– 1924: S-a născut Val Panaitescu (pseudonimul lui Valeriu Stoleriu), critic şi istoric literar, eseist, traducător, comparatist şi profesor – 95 de ani

– 1924: S-a născut prozatorul Ion Grecea (m. 1999) – 95 de ani

– 1924: S-a născut Gheorghe (Gogu) Viziru, jucător şi antrenor de tenis, personalitate marcantă a tenisului de câmp românesc (m. 2003) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Alexander „Buju” Ternovits, actor şi scriitor – 90 de ani

– 1930: A murit prozatorul Aureliu Cornea (n. 1897)

– 1936: A murit Dimitrie Dinicu, violoncelist, dirijor si compozitor (n. 1868)

– 1942: S-a născut Virgil Mazilescu, poet şi traducător (m. 1984)

– 1944: A murit Ion Minulescu, poet, prozator, dramaturg, traducător şi gazetar; unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai simbolismului românesc (n. 1881) – 75 de ani

– 1944: S-a născut jurnalistul Christian Mititelu, membru al CNA (2008-2014); a fost timp de 20 de ani directorul Redacţiei Române a BBC World Service – 75 de ani

– 1944: S-a născut pictorul francez de origine română Nicolae Maniu – 75 de ani

– 1946: A murit Dragoş Protopopescu, poet, prozator, eseist şi traducător; interesul iniţial al criticii pentru el va scădea direct proporţional cu alunecarea ideologiei sale spre extrema dreaptă; a desfăşurat o susţinută activitate de traducător din limba engleză (Shakespeare), colaborând, între anii 1929 şi 1946, cu Teatrul Naţional din Bucureşti (n. 1892)

– 1954: S-a născut sculptorul George Dumitru – 65 de ani

– 1954: S-a născut instrumentistul (basist) Teo Peter, membru al formaţiei „Compact” (m. 2004, într-un accident rutier) – 65 de ani

– 1957: S-a născut Mirela Ioana Fugaru, interpretă de muzică uşoară şi textieră, stomatolog; membră a Consiliului de Administraţie al SRR, în mai multe mandate (2002 – 2017)

– 1964: A murit matematicianul şi pedagogul Alexandru Ghica; fondator al şcolii române de analiză funcţională; membru titular al Academiei Române din 1938 (n. 1902) – 55 de ani

– 1979: A murit Alexandru D. Rădulescu, medic şi scriitor; de numele său se leagă înfiinţarea, în 1921, la Cluj, pentru prima dată în România, a unui spital de ortopedie, unitate care cuprindea, pe lângă secţia cu paturi, şi un atelier de proteze, precum şi un sector de recuperare funcţională; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1886) – 40 de ani

– 1987: A murit medicul Ion Făgărăşanu; contribuţii teoretice şi practice în domeniul anatomiei şi chirurgiei vasculare şi abdominale; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1900)

– 1988: A murit tenorul Eugen Fânăţeanu (n. 1939)

– 1997: A murit Constantin Maximilian, medic genetician şi antropolog; a organizat, în 1958, primul laborator de genetică medicală din România; a pus bazele geneticii populaţiilor; a înfiinţat primul centru de sfaturi genetice din România; a fost primul profesor de bioetică din învăţământul universitar românesc; a redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1928)

– 2015: A murit inginerul electromecanic şi profesorul Toma Dordea; activitatea de cercetare ştiinţifică şi-a orientat-o spre domeniul vast al maşinilor electrice, cu referire la teoria şi ecuaţiile maşinilor electrice, precum şi la proiectarea, calculul şi optimizarea acestor maşini; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1921)

– 2018, 11/12: A murit actriţa de teatru, film și televiziune Carmen Stănescu (n. 1925) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington: Președintele american Donald Trump și președintele sud-coreean, Moon Jae-in, vor purta discuții la Casa Albă

– Augusta, Georgia: Campionatul de Golf U.S. Masters 2019 (11 – 14 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a celor Eliberaţi din Lagărele de Concentrare Fasciste”; este marcată în ziua eliberării, la 11.IV.1945, de către Forţele Aliate, a lagărului de la Buchenwald (simbol al ororilor naziste)

– „Ziua Internaţională a Pacientului cu Parkinson”, stabilită, în 1997, la iniţiativa Asociaţiei Europene Împotriva Bolii Parkinson şi cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Data a fost aleasă ca fiind ziua în care s-a născut, în anul 1755, medicul James Parkinson, cel care a scris pentru prima dată despre această boală în lucrarea „Eseu despre paralizia tremurătoare” (1817)

– 1819: S-a născut Charles Hallé, pianist şi dirijor britanic de origine germană, fondatorul Orchestrei Hallé în anul 1858 (m. 1895) – 200 de ani

– 1825: S-a născut Ferdinand Lassalle, jurist, filosof şi activist politic german; considerat fondatorul mişcării social-democrate din Germania (m. 1864)

– 1854: A murit medicul german Carl Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (n. 1799) – 165 de ani

– 1869: S-a născut Gustav Vigeland, sculptor norvegian (m. 1943) – 150 de ani

– 1875: A murit Samuel Heinrich Schwabe, astronom german, autorul primului desen detaliat al marii pete roșii de pe Jupiter (n. 1789)

– 1880: S-a născut dirijorul italian Bernardino Molinari (m. 1952)

– 1891, 11/23: S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist, considerat clasicul secolului al XX-lea, este unul dintre cei mai mari compozitori ruşi ai tuturor timpurilor; a arătat încă de mic aptitudini pentru muzică, scriind „Galop indian” la vârsta de numai 5 ani; la 9 ani compune prima operă „Uriaşul” (m. 1953). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 23 aprilie 1891

– 1892: S-a născut actriţa italiană Francesca Bertini, divă a cinematografului mut (m. 1985)

– 1895: A murit chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (n. 1830)

– 1905: S-a născut poetul maghiar József Attila (m. 1937)

– 1908: S-a născut dirijorul ceh Karel Ancerl (m. 1973)

– 1914: S-a născut regizorul canadian de film de animaţie Norman McLaren; în anii ’40 ai secolului XX a revoluţionat animaţia mondială, prin introducerea unor tehnici noi (m. 1987) – 105 ani

– 1916: S-a născut compozitorul argentinian Alberto Ginastera (m. 1983)

– 1934: S-a născut (în Canada) poetul, eseistul, traducătorul şi profesorul american Mark Strand, câştigător al premiului Pulitzer pentru poezie în 1999 (m. 2014) – 85 de ani

– 1942: A murit muzicologul francez Henry Prunières (n. 1886)

– 1944: S-a născut John Milius, scenarist, regizor și producător american – 75 de ani

– 1949: S-a născut Bernd Eichinger, producător de filme, scenarist şi regizor german (m. 2011) – 70 de ani

– 1953: S-a născut Sir Andrew John Wiles, matematician şi profesor englez; specializat în teoria numerelor; a descoperit demonstraţia Marii teoreme a lui Fermat în 1994

– 1970: A murit scriitorul american John O’Hara; cunoscut corespondent de război în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; după război a realizat numeroase scenarii de film pe baza romanelor care l-au consacrat (n. 1905)

– 1977: A murit poetul şi scenaristul francez Jacques Prévert (n. 1900)

– 1987: A murit prozatorul american Erskine Caldwell; a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea temelor sociale din literatura americană a secolului XX (n. 1903)

– 1987: A murit Primo Levi, scriitor şi chimist italian; mai presus de toate, este cunoscut ca martor şi supravieţuitor al Holocaustului, în opera sa autobiografică „Mai este oare acesta un om?” descriindu-şi experienţele din lagărul de la Auschwitz (n. 1919)

– 2005: A murit André François (pe numele său adevărat André Farkas), grafician şi ilustrator de cărţi pentru copii francez de origine ungară (n. 1915)

– 2007: A murit Kurt Vonnegut, scriitor satiric american şi, în ultimii ani ai vieţii, şi grafician (n. 1922)

– 2013: A murit actorul, scenaristul şi producătorul american Jonathan Winters; unul din pionierii Stand-up Comedy-ului (n. 1925)