Calendarul zilei – 22 martie
Publicat de Codrin RAITA, 22 martie 2019, 06:01 / actualizat: 22 martie 2019, 9:23
EVENIMENTE INTERNE
– Manifestări organizate de Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene (ian. – iun. 2019)
* Conferința „Reforma Politicii Agricole Comune”, organizată de Ministerul Afacerilor Externe, Unitatea pentru Pregătirea Președinției – ora 9:00, la Academia de Studii Economice, Piața Romană nr.6
* Cluj-Napoca: Vizita grupurilor de lucru CODEV şi COHAFA (cooperare pentru dezvoltare şi asistență umanitară), o reuniune tehnică la nivel de înalți funcționari – ora 9:00, la Universitatea de Stiințe Agricole și Medicina Veterinară – Cluj-Napoca, Cal.Mănăștur nr. 3-5. Evenimentul este organizat de Ministerul Afacerilor Externe
* Gyula, Ungaria: Consulatul General al României la Gyula organizează manifestarea cultural-ştiinţifică „Ziua Francofoniei la Gyula” ce marchează la Gyula, deţinerea Preşedinţiei Consiliului UE de către România, Ziua Francofoniei şi Sezonul Cultural România-Franţa – ora 15:00, la Centrul Cultural Românesc din cadrul Liceului „Nicolae Bălcescu” din Gyula
– Sindicate, Patronate
* Mitingul Sindicatului Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, în solidar cu: Sindicatul SindJust Bihor, Sindicatul Grefierul Alba, Sindicatul Dreptatea Vrancea, și în colaborare cu Asociația Grefierilor din România – ora 11:00, la Guvernul României
– Economic
* Braşov: Patronatul A.N.A.T. lansează oficial cea de-a XII-a ediție a evenimentului „Transylvania Tourism Fair” (TTF), care va fi organizat în perioada 22-24 martie
* Sibiu: Slow Food Sibiu, împreună cu Asociația My Transylvania, organizează, în perioada 22 și 24 martie, prima întâlnire a comunităților Slow Food din România, în oraşul care deţine în acest an statutul de Regiune Gastronomică Europeană
– S-a întâmplat într-o zi de 22 martie
* Se împlinesc 135 de ani (1884) de la premiera, la Teatrul Naţional, a piesei lui Vasile Alecsandri, „Fântâna Blanduziei”, având pe afiş nume mari ale scenei româneşti – Constantin Nottara şi Aristizza Romanescu
* Acum 124 de ani (1895) fraţii Louis şi Auguste Lumière făceau pentru prima oară în lume demonstraţia cu o invenţie a lor – filmul cinematografic, prezentat într-un cadru privat, în faţa rudelor şi a prietenilor. Pelicula dura aproape un minut, dar a uimit asistenţa, care nu mai văzuse niciodată scene reale în mişcare, proiectate pe un perete. Reprezentaţia publică a avut loc la data de 28 decembrie a aceluiaşi an, la salonul indian al Grand Cafe din Paris, în prezenţa unui număr de 33 de spectatori, care au plătit pentru prima oară un bilet de intrare la cinema: un franc. Filmul s-a numit „Muncitori părăsind fabrica Lumière din Lyon” / „La Sortie des Usines Lumière à Lyon”
* Cu 107 ani înurmă (1912) erau aprobate Legea şi statutele pentru recunoaşterea ca persoană morală a Societăţii Scriitorilor Români (22.III/4.IV)
* Acum 93 de ani (1926) avea loc constituirea Federaţiei Române de Box profesionist, sub preşedinţia lui Nicolae Niculescu-Ianca. Tot atunci a avut loc şi primul campionat naţional. Primele mărturii despre o activitate pugilistică organizată datează din 1905, iar prima organizaţie care a diriguit acest sport a luat fiinţă pe 21 iunie 1912, sub denumirea de Comisia centrală de box din cadrul Federaţiei Societăţilor Sportive din România. Prima adunare generală avea să se desfăşoare câteva zile mai târziu pe 2 aprilie, iar în acelaşi an s-a reuşit afilierea la International Boxing Union. Prima participare a boxerilor amatori la Campionatele europene este consemnată la Budapesta, în iunie 1930, unde Marian Pleşu, la categoria cocoş, obţine prima medalie, de argint, pentru boxul românesc
* Acum 76 de ani (1943) avea loc premiera filmului „O noapte furtunoasă”, ecranizare a comediei cu acelaşi nume de Ion Luca Caragiale, în regia lui Jean Georgescu. În distribuţie: Radu Beligan, Alexandru Giugaru, Florica Demion, George Demetru, Gheorghe Ciprian, Maria Maximilian, Iordănescu Bruno. Filmul alb-negru, cu o durată de 70 minute a avut premiera la Cinema ARO
* În urmă cu 74 de ani (1945) se constituia, la Cairo, Liga Statelor Arabe (Liga Arabă), organizaţie regională doar cu rol politic nu şi de integrare regională. Ţări fondatoare: Egipt, Irak, Iordania, Liban, Arabia Saudită, Siria şi Yemen. În prezent numără 22 de membri, cu toate că participarea Siriei a fost suspendată din noiembrie 2011, ca o consecinţă a războiului civil. Sediul este la Cairo din 1945, cu o întrerupere între anii 1979-1990, când a fost la Tunis (Egiptul a fost suspendat din organizaţie timp de 10 ani, între 1979 şi 1989)
* Cu 42 de ani în urmă (1977), în cadrul unei şedinţe a C.C. al P.C.R., s-a hotărât trecerea la edificarea în Bucureşti a unui nou centru politico-administrativ al ţării. Lucrările, care au început în 1978, au avut drept consecinţă demolarea a circa unei treimi din suprafaţa zonei centrale a oraşului (o mare parte din cartierele 13 Septembrie, Uranus, Unirii, Dudeşti, Muncii ş.a.). În perioada 1981-1988 au fost distruse mii de locuinţe, numeroase monumente de artă, clădiri istorice şi biserici, în zonă construindu-se aşa-numita „Casă a Poporului” şi Bd. Victoria Socialismului (astăzi, Palatul Parlamentului şi Bd. Unirii)
* Acum 3 ani, în dimineaţa zilei de 22 martie 2016, trei explozii s-au produs în Bruxelles (Belgia): două la Aeroportul Zaventem din nord-estul capitalei şi a treia, la distanţă de o oră, în staţia de metrou Maelbeek, în apropiere de sediul Uniunii Europene. Bilanţul înaintat de autorităţi a indicat 34 de morţi – 14 la aeroport şi 20 la staţia de metrou – şi 198 de răniţi – 92 la aeroport şi 106 la staţia Maelbeek. Printre răniţi s-au numărat şi patru cetăţeni români. Gruparea teroristă Statul Islamic a revendicat atacul. Aceste atentate au fost cele mai grave acte de terorism din istoria ţării, guvernul belgian decretând trei zile de doliu naţional
Aniversări – Comemorări
– 1656: S-a născut Daniel Croner, organist şi compozitor (m. 1740)
– 1868: S-a născut Mihail Dragomirescu, teoretician al literaturii, estetician, prozator, critic literar şi traducător; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (m. 1942)
– 1894: A murit Theodor Codrescu, istoric, publicist şi filolog; s-a remarcat ca autor de manuale şcolare şi traducător; în 1853 a tradus „Coliba lui Moş Toma” (Coliba unchiului Tom) de H. Stowe-Beecher, prima traducere românească din literatura americană; membru corespondent al Academiei Române din (n. 1819) – 125 de ani
– 1900: S-a născut Rudolf Palocsay, horticultor ardelean, supranumit “Miciurin al Clujului”; în 1938 a descoperit o nouă metodă de încrucişare, cu scopul de a obţine noi specii de trandafiri sau gladiole; actuala staţiune de cercetări pomicole a fost întemeiată în jurul unei grădini de 18 ha, care i-a aparţinut cercetătorului; Palocsay a fost, de asemenea, şi primul director al staţiunii de cercetări pomicole Cluj (m. 1978)
– 1903: S-a născut Virgil Gheorghiu, poet, prozator, pianist şi muzicolog (m. 1977). NOTĂ: Viorel Cosma, în „Muzicieni din România”, dă ca an al naşterii 1905
– 1904: S-a născut Ovid-Aron Densuşianu, prozator şi traducător; fiul lui Ovid Densusianu (m. 1985) – 115 ani
– 1905: S-a născut Romulus Dianu (pseudonimul literar al lui Romulus Dima), prozator, publicist şi traducător (a tradus din Feodor Dostoievski, Bertolt Brecht şi Georges Duhamel); a lucrat în diplomaţie, zece ani fiind colaboratorul lui Nicolae Titulescu şi acreditat pe lângă Liga Naţiunilor (m. 1975)
– 1908: S-a născut medicul Gheorghe Lupaşcu; a reprezentat România cu ocazia constituirii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (Geneva, 1948); a efectuat, în calitate de consultant OMS, călătorii de studii şi orientare a luptei antimalarie în numeroase ţări africane; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1979)
– 1921: S-a născut medicul Ion R. Baciu; şi-a legat numele de contribuţii substanţiale în domenii de mare interes ale fiziologiei moleculare integrative: fiziologia iumunităţii, a sângelui, a circulaţiei ş.a.; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2004)
– 1921: S-a născut Cornelia Pillat, scriitoare, istoric de artă şi istoric literar (m. 2005)
– 1927: S-a născut artista decoratoare Sanda Şărămăt
– 1931: S-a născut pictoriţa şi scenografa Zizi Frenţiu, soţia pictorului Sever Frenţiu (m. 2013)
– 1936: S-a născut Iosif Herţea, etnomuzicolog şi compozitor de muzică de scenă; de la debut (1968) a compus muzica a peste 100 de spectacole, devenind colaboratorul apropiat al regizorilor Vlad Mugur, Silviu Purcărete, Tompa Gábor, Mihai Măniuţiu, Cătălina Buzoianu sau Alexandru Tocilescu; stabilit din 1990 în Germania, a revenit adesea în România pentru colaborări (m. 2018)
– 1937: S-a născut Emerich Jenei, fost jucător de fotbal şi antrenor de naţionalitate maghiară; în anul 1986 câştigă Cupa Campionilor Europeni cu echipa FC Steaua Bucureşti, al cărei antrenor era
– 1938: A murit generalul Scarlat Panaitescu; lucrări privind cartografia şi fortificaţiile, precum şi rolul României în primul război mondial; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1867)
– 1939: S-a născut poetul George Filip; a părăsit România în anul 1979, după peregrinări în Austria, Germania şi Franţa, stabilindu-se în Canada – 80 de ani
– 1948: S-a născut istoricul şi disidentul Mihnea Berindei; a emigrat în Franţa în 1972; cunoscut pentru rolul său eficient de mobilizare a presei şi opiniei publice occidentale în susţinerea disidenţei din Europa Centrală şi de Est, în special din România (m. 2016)
– 1951: S-a născut actriţa Tora Vasilescu
– 1954: S-a născut Gabriel Chifu, poet, prozator şi publicist – 65 de ani
– 1966: A murit sculptorul Constantin Baraschi; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1902)
– 1987: A murit (la Montevideo/Uruguay, unde s-a stabilit după cel de-al doilea război mondial) Eugen Relgis (pseudonimul anagramă al lui Eisig Siegler), eseist, poet, romacier, sociolog, publicist şi traducător; remarcabilă personalitate a mişcării umanitariste şi pacifiste internaţionale (n. 1895). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 24.V.1987
– 1989: A murit Ion Felea, ziarist şi istoric al presei; unul dintre întemeietorii Uniunii Ziariştilor Profesionişti, în 1919 (n. 1900) – 30 de ani
– 1994: A murit actorul Dorin Varga (n. 1935) – 25 de ani
– 1995: A murit baritonul Mihail Arnăutu (n. 1913)
– 1999: A murit criticul literar Valeriu Cristea (n. 1936) – 20 de ani
– 2002: A murit mezzosoprana Suzana Coman-Bosica (n. 1910)
– 2010: A murit jurnalistul şi corespondentul de război Mile Cărpenişan; timp de mai bine de zece ani a fost corespondent al posturilor Antena 1 şi Antena 3 şi a realizat numeroase reportaje din zonele de război; s-a făcut remarcat prin transmisiile din fosta Iugoslavie aflată în război, din Irak sau din Asia afectată de tsunami (n. 1975). NOTĂ: În memoria lui, Asociaţia Civic Media a instituit Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism
– 2011: A murit diplomatul Dumitru Ciauşu; a reprezentat România în diverse state (Germania, Norvegia, Franţa) şi în numeroase comisii ale ONU; a negociat numerose tratate (n. 1937)
– 2012: A murit pictorul Ion Murariu, unul dintre cei mai importanţi acuarelişti români (n. 1922)
– 2013: A murit pictoriţa şi scenografa Zizi Frenţiu, soţia pictorului Sever Frenţiu (n. 1931)
– 2014: A murit actorul Traian Buzoianu, una dintre cele mai iubite figuri ale Teatrului Naţional din Timişoara (n. 1947) – 5 ani
EVENIMENTE EXTERNE
– Santiago: Are loc prima reuniune a noului grup, numit PROSUR, care va prelua atribuţiile vechiului grup UNASUR, format din Argentina, Brazilia, Bolivia, Columbia, Ecuador, Uruguay, Paraguay, Peru, Guyana şi Surinam, şi creat la iniţiativa preşedintelui chilian, Sebastian Pinera
– Abidjan, Coasta de Fildeş: Cea de-a III-a ediţie a evenimentului „Adicomdays”, întâlnire a creativităţii digitale (22 – 23 mar.)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Mondială a Apei”, declarată la Conferinţa Naţiunilor Unite asupra mediului şi dezvoltării Rio ’92 (Rio de Janeiro, 3-14.VI.1992); declarată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 47/193 din 22 decembrie 1992, se marchează din anul 1993
– Albania: „Ziua Bektashinj” – sărbătoare naţională musulmană, aprobată de Parlamentul albanez în februarie 1996; este a treia sărbătoare naţională musulmană („Bektashinj” reprezintă o puternică sectă musulmană)
– Răscoala de la Veneţia din 1848; proclamarea Republicii Veneţia (până la 22.VIII.1849)
– 1503: S-a născut scriitorul italian Antonio Francesco Grazzini (m. 1584)
– 1599: S-a născut pictorul olandez Anthonis Van Dyck; unul dintre cei mai mari pictori şi creatori de gravuri flamanzi, reprezentant al stilului baroc, discipol al lui Rubens, inovator în folosirea gravurii cu „acquaforte” (m. 1641) – 420 de ani
– 1602: A murit pictorul şi graficianul italian Agostino Carracci (n. 1557)
– 1687: A murit Jean-Baptiste Lully, compozitor şi dirijor francez de origine italiană (n. 1632)
– 1712: S-a născut scriitorul englez Edward Moore (m. 1757)
– 1772: A murit John Canton, fizician englez; contribuţiile sale cele mai valoroase au avut ca obiect de studiu magneţii artificiali şi compresibilitatea lichidelor (n. 1718)
– 1832: A murit Johann Wolfgang von Goethe, scriitor (creatorul poeziei naţionale germane), gânditor şi om de ştiinţă german (studii de botanică, zoologie, mineralogie şi meteorologie; contribuţii la teoria culorilor) (n. 1749)
– 1852: S-a născut Otakar Ševčik, violonist şi pedagog ceh (m. 1934)
– 1868: S-a născut Robert Andrews Millikan, fizican american, specialist în fizica experimentală; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1923 (m. 1953)
– 1896: A murit avocatul şi scriitorul britanic Thomas Hughes, cunoscut mai ales pentru romanul „Tom Brown’s School Days” (1857) (n. 1822)
– 1909: S-a născut Nathan Rosen, fizician american de origine israeliană (m. 1995) – 110 ani
– 1909: S-a născut Gabrielle Roy, scriitoare canadiană de limbă franceză (m. 1983) – 110 ani
– 1912: S-a născut Karl Malden, actor american de film şi televiziune (m. 2009)
– 1920: S-a născut Ludvik Kundera, poet, dramaturg şi traducător ceh; exponent al avangardismului literar care s-a făcut remarcat în special prin poeziile sale suprarealiste (m. 2010)
– 1921: S-a născut actorul italian Nino Manfredi (m. 2004)
– 1923: S-a născut mimul francez Marcel Marceau, supranumit „Charlie Chaplin al pantomimei”; pe adevăratul nume Marcel Mangel, a fost un supravieţuitor al Holocaustului; a fondat, în 1958, o şcoală de mimi la Paris (m. 2007)
– 1924: A murit Louis Delluc, regizor de film, scenarist şi critic de film, primul jurnalist francez specializat pe problemele cinematografiei; în memoria lui a fost instituit, în 1937, un premiu ce-i poartă numele (n. 1890) – 95 de ani
– 1924: S-a născut jurnalistul american Al Neuharth (nume real: Allen Harold Neuharth); fondatorul publicaţiei „USA Today”, apărută în 1982 (m. 2013) – 95 de ani
– 1931: S-a născut jurnalista italiană de modă Anna Piaggi, cunoscută şi pentru stilul ei vestimentar nonconformist (m. 2012)
– 1931: S-a născut Burton Richter, fizican american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1976, împreună cu Samuel Ting, pentru descoperirea independentă a particulei J/Ψ (J/psi)
– 1934: A murit Theophilos Hatzimihail, pictor grec (n. 1870) – 85 de ani. NOTĂ: Unele surse (http://european-heritage.org/greece/lesvos/theophilos-hatzimihail) dau ca dată a morţii 24 martie 1934
– 1943: S-a născut George Benson, chitarist şi interpret afro-american de muzică soul, pop şi R&B
– 1948: S-a născut Sir Andrew Lloyd Weber, compozitor britanic, producător, scenarist şi actor, autorul unor music-hall-uri celebre: „Jesus Christ Superstar”, „Evita”, „Cats”
– 1949: S-a născut actriţa franceză de film Fanny Ardant (numele complet: Fanny Marguerite Judith Ardant) – 70 de ani
– 1950: S-a născut chitaristul şi compozitorul bosniac Goran Bregovič, unul dintre cei mai cunoscuţi muzicieni din Balcani, care îmbină cu desăvârşire energia muzicii ţigăneşti, muzica de cor balcanică şi rock-ul (a semnat coloana sonoră pentru filmele regizorului Emir Kusturica „Vremea ţiganilor”, „Arizona Dream”, „Underground”)
– 1951: A murit dirijorul olandez Willem Mengelberg (n. 1871)
– 1963: S-a născut (în Italia) actorul american Francesco (Daniele) Quinn, unul dintre fiii actorului Anthony Quinn (m. 2011). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1962
– 1967: S-a născut Jan van Helsing (pe numele său adevărat Jan Udo Holey), autor german care, în scrierile, sale avansează multe teorii ale conspiraţiei despre implicarea francmasoneriei în conducerea lumii, despre aşa-zisa supravieţuire a lui Hitler după Al Doilea Război Mondial plecând către Antarctica, inclusiv despre teoria că Pământul ar fi gol, inspirându-se din Protocoalele înţelepţilor Sionului. Cărţile sale „Geheimgesellschaften” („Societăţile secrete”) şi „Geheimgesellschaften 2” au fost interzise în Germania şi Elveţia sub acuzaţia că incită la ură împotriva evreilor
– 2001: A murit William Hanna, co-preşedinte şi co-fondator al studiourilor „Hanna Barbera”; alături de Joseph Barbera a dominat industria desenelor animate, fiind creatorul personajelor Tom şi Jerry, Scooby Doo sau Familia Flintstone (n. 1910)
– 2005: A murit arhitectul japonez Kenzō Tange, considerat unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai secolului al XX-lea (n. 1913)
– 2006: A murit Pío Leiva, legendă a muzicii cubaneze, fost membru al grupului „Buena Vista Social Club” (n. 1917)
– 2010: A murit James W. Black, medic şi farmacolog scoţian, cunoscut pentru inventarea propranololului, sintetizarea cimetidinei, descoperiri pentru care, în 1988, i s-a decernat Premiul Nobel pentru Medicină (n. 1924)
– 2017: A murit scriitorul ceh Alexandr Kliment, fost disident semnatar al Cartei 77, manifest al drepturilor omului în Cehoslovacia comunistă (n. 1929)
– 2018: A murit Dariush Shayegan, filosof, teoretician cultural și profesor iranian; director fondator al Centrului Iranian pentru Studii ale Civilizațiilor (n. 1935) – 1 an