Calendarul zilei – 20 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 20 februarie 2019, 06:32 / actualizat: 20 februarie 2019, 8:23

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 10:30 – Lucrări în plen

* Lucrări în comisiile permanente

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – şedinţa în plen

* ora 12:00 – Vot final

* la încheierea ședinței de vot final – Şedinţa Biroului Permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – Activitate în comisiile parlamentare

– Social

* Fundația Genesis Collegiate continuă să sprijine lupta pentru viață a copiilor născuți prematur,  printr-un nou eveniment caritabil Genesis for Life – ora 19:00, În Sala de Marmură a Cercului Militar Național din București

– Economic

* Coface Romania organizează conferinţa de presă despre lansarea „Studiului Insolvenţelor pe anul 2018” – ora 10:00, în sediul Coface, situat in Soseaua Pipera 42 – Et. 6, Cladirea Globalworth Plaza (fosta Nusco Tower)

* Jud. Constanţa: Târgul Naţional de Îmbrăcăminte şi Încălţăminte TINIMTEX, ediţia a 75-a – la Pavilionul Expoziţional din staţiunea Mamaia (20 – 24 feb.)

* Timişoara: Salonul Industriei Uşoare (ediţia de iarnă-primavară), organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş – la Centrul Regional de Afaceri al CCIA Timiş (20 – 24 feb.)

– Învăţământ, Cercetare

* În perioada 20-22 martie, capitala României este pentru prima dată gazda Forumului European al Roboticii, cel mai prestigios eveniment în acest domeniu din Europa. Cea de-a zecea ediție a Forumului, organizată sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și sub Patronajul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, va avea loc la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, în prezența a peste 700 de experți în robotică din întreaga lume, fiind organizate peste 50 de workshop-uri pe diverse teme legate de robotică sau domenii conexe roboticii

– Mass-Media

* Workshop dedicat dezvoltării noului Ghid de comunicare cu mass-media în cadrul Proiectului TAEJ – Transparenţă, accesibilitate şi educaţie juridică prin îmbunătăţirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar – la Hotel Internaţional (20 febr.-1 mart.)

– Cultură

* Concert al Corului Filarmonicii „George Enescu”, dirijor Iosif Ion Prunner – ora 19:00, Ateneul Român. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical

– S-a întâmplat într-o zi de 20 februarie

* Acum 286 de ani (1733), prin osteneala dascălului Petcu Şoanul, de la Braşov, apărea un „Calendar românesc pe 100 de ani”, tradus din limba slavonă, prin intermediar rusesc

* Cu 203 ani în urmă (1816), la Roma, avea loc premiera operei „Bărbierul din Sevilla”, de Gioacchino Rossini (pe libretul lui C. Sterbini, după piesa omonimă a scriitorului francez Charles de Beaumarchais)

* În urmă cu 181 de ani (1838) avea loc prima reprezentaţie de operă în limba română, cu „Norma” de Vincenzo Bellini, susţinută de elevii Conservatorului Filarmonic-Dramatic din Iaşi

* Se împlinesc 170 de ani (1849), de când Franz Joseph I de Habsburg, împăratul Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), promulga o Constituţie (numită „Constituţia din 4 martie”), prin care se recunoştea autonomia limitată a Transilvaniei (20.II/4.III)

* Acum 139 de ani (1880) au fost stabilite, la nivel de legaţii, relaţiile diplomatice ale României cu Germania (după recunoaşterea formală, la Congresul de la Berlin, a independenţei de stat a României), Franţa (Mihail Kogălniceanu, fost prim-ministru şi ministru al afacerilor externe, fiind primul ministru plenipotenţiar al României la Paris) şi Marea Britanie (la 15 februarie 1941 au fost întrerupte, dar relaţiile diplomatice au fost restabilite la 15 februarie 1946, la nivel de reprezentanţă. La 15 februarie 1947, reprezentanţele au fost ridicate la nivel de legaţie, iar de la 1 decembrie 1963, la nivel de ambasadă

* Cu 101 ani în urmă (1918) era semnată la Buftea, de către Constantin Argetoianu, prelungirea armistițiului de la Focșani (decembrie 1917) în condiții înrobitoare pentru România, așa numitele „preliminarii de la Buftea”, care vor fi aproape identice cu viitorul Tratat. Într-o atmosferă sumbră, generalul Averescu și-a prezentat demisia și Alexandru Marghiloman (un filogerman) a fost numit prim-ministru pe 5 martie. „Rezerva regală” așa cum fusese numit Marghiloman, și-a alcătuit un guvern, având ingrata sarcină de a continua tratativele. La 24 aprilie 1918, ca urmare a prăbușirii frontului estic din cauza bolșevicilor ruși, a fost semnat Tratatul de la București (un dictat, în fapt), prin care România făcea importante concesii Puterilor Centrale, dar i se recunoștea unirea cu Basarabia, proclamată la Chișinău, la 27 martie. Se ceda Austro-Ungariei o mare parte din lanțul carpatic (5600 de kilometri pătrați și 72.500 de locuitori), cu importante bogății ale solului și subsolului și de mare însemnătate strategică. Bulgaria primea Cadrilaterul și o fâșie din sudul județului Constanța, iar restul Dobrogei trecea sub suveranitate exercitată în comun de români, germani, austro-ungari și bulgari, lăsându-se României o cale de acces spre portul Constanța. România trebuia să plătească o mare sumă de bani inamicilor și pierdea dreptul de a solicita despăgubiri ca urmare a distrugerii teritoriului său

* Acum 93 de ani (1926) apărea, la Bucureşti, săptămânalul (publicat ulterior o dată pe lună), „Viaţa literară” (până în aprilie 1938, cu întreruperi), avându-l ca director pe George Murnu

* Cu 87 de ani în urmă (1932) apărea (până la 6.I.1934), la Bucureşti, „România literară. Gazetă săptămânală de critică şi informaţie literară, artistică şi culturală”, sub direcţia lui Liviu Rebreanu

* Acum 81 de ani (1938) avea loc debutul Mariei Tănase (1913 – 1963), la postul Radio Bucureşti, cea care avea să devină simbolul cântecului popular românesc

* În urmă cu 81 de ani (1938) era decretată o nouă Constituţie (promulgată la 27 februarie în acelaşi an), care legifera instaurarea dictaturii personale a regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi sfârşitul regimului parlamentar în România. Constituţia (Constituţiunea din 1938) a fost elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice

* Acum 57 de ani (1962) avea loc lansarea, în cadrul programului Mercury–Atlas 6 al NASA, a capsulei cosmice „Friendship VII”, care îl avea la bord pe astronautul John Glenn, primul american care a efectuat un zbor pe orbita Terrei

* Tot acum 57 de ani erau stabilite relaţiile diplomatice între România şi Regatul Maroc, la nivel de ambasadă. România şi-a deschis ambasada la Rabat la 20 august 1962 şi a numit un ambasador rezident în 1969. Marocul şi-a deschis ambasada la Bucureşti la 30 iunie 1971 şi a numit un ambasador rezident în mai 1973

* Acum 28 de ani (1991) se inaugura oficial, la Praga, Secretariatul Permanent al CSCE – Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa (din decembrie 1994, OSCE – Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa)

* Cu 13 ani în urmă (2006) se inaugura, cu ocazia celei de-a 13-a misiuni antarctice româneşti – Low Racoviţă, prima staţie românească din Antarctica. Misiunea a avut un echipaj de 3 persoane si a avut drept obiectiv cercetarea comportamentului organismului uman în condiţii de frig, precum şi cercetarea faunei arctice; misiunea a început la data de 31 decembrie 2005 şi s-a încheiat în 20 martie 2006

* În urmă cu 6 ani (2013) specialiştii NASA (National Aeronautics and Space Administration) au anunţat o nouă descoperire făcută de oamenii de ştiinţă implicaţi în misiunea Kepler: cea mai mică planetă observată vreodată. Respectivul corp ceresc orbitează o stea asemănătoare cu Soarele, doar că ceva mai rece şi mai mică. Planeta se află în constelaţia Lyra, la aproximativ 210 ani lumină de Pământ şi se află în vecinătatea a alte două planete. Numită Kepler-37b, planeta a fost descoperită în sistemul Kepler-37 şi este doar puţin mai mare decât Luna, măsurând o treime din dimensiunile Terrei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Dezrobirii Romilor”; stabilită prin Legea 28 din 11 martie 2011 privind comemorarea dezrobirii romilor din România. La 20 februarie 1856 a fost promulgată de domnitorul Barbu Ştirbei „Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc” – legea prin care ţiganii au devenit oameni liberi, cu drepturi şi îndatoriri egale cu ale celorlaţi cetăţeni din România; la acea dată au fost eliberaţi din sclavie ultima categorie de robi ce aparţineau proprietarilor particulari, procesul dezrobirii fiind început de Mihail Kogălniceanu în anul 1837

– 1882: A murit „Moş” Ion Roată, deputat pontaş (clăcaş) în Adunarea ad-hoc a Moldovei (1857); exponent al ţărănimii în lupta pentru Unirea Principatelor (n. 1806)

– 1901: S-a născut Radu Cioculescu, cronicar muzical, eseist şi traducător; fratele criticului şi istoricului literar Şerban Cioculescu (m. 1961, în închisoarea de la Dej)

– 1911: A murit Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876 (n. 1836)

– 1923: S-a născut Nicolae Munteanu, cronicar, ziarist şi reporter sportiv timp de peste 70 de ani; a lucrat la Radio Europa Liberă din 1967 până în 1995 (m. 2016)

– 1924: S-a născut Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (m. 1994) – 95 de ani

– 1924: S-a născut Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1993) – 95 de ani

– 1927: S-a născut Mircea (Augustin) Maliţa, matematician, diplomat, eseist şi profesor; autor de studii de prognoză socială, de istoria civilizaţiilor şi a diplomaţiei; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 2018)

– 1927: A murit Constantin Mille, ziarist, scriitor, avocat şi militant socialist; considerat părintele ziaristicii române moderne; proprietar şi director al ziarului „Adevărul” (1895-1916; 1919-1920); director-fondator al ziarelor „Dimineaţa” (1904-1916; 1919-1920) şi „Lupta” (1921-1927); împreună cu Ion şi Sofia Nădejde a contribuit la întemeierea revistei „Contemporanul” (1881-1891); a participat la organizarea mişcării socialiste româneşti, pe care a reprezentat-o la două congrese ale Internaţionalei a II-a (Bruxelles, 1891; Zűrich, 1893); (n. 1861/1862). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q, 2001, menţionează ca dată a morţii 14.II.1927

– 1929: S-a născut Leonida Gherasim medic, specialist în cardiologie și profesor; contribuții esențiale în patologia arterelor coronariene, insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială, metodele de explorare neinvazive și terapia modernă a bolilor cardiovasculare; membru de onoare al Academiei Române din 2001 – 90 de ani

– 1930: S-a născut filosoful şi profesorul Alexandru Boboc; studii de istoria filosofiei moderne şi contemporane, filosofia valorilor şi a culturii, semiotica şi filosofia limbajului; membru titular al Academiei Române din 2012

– 1932: S-a născut avocata Paula Iacob (m. 2015)

– 1935: S-a născut regizorul de film David Reu; deşi a regizat şi câteva filme de lung metraj, a realizat îndeosebi filme ştiinţifice, tehnice şi documentare (peste o sută)

– 1937: S-a născut Mihu Vulcănescu, grafician, pictor şi ceramist român stabilit în Italia la începutul anilor ’70 (m. 1994)

– 1938: S-a născut sculptorul şi muzeograful Nicolae Adam (m. 2008)

– 1939: S-a născut violonistul şi profesorul Daniel Podlovschi – 80 de ani

– 1944: S-a născut Harry Coradini (nume naştere: Harald Kölbl), muzician german, originar din România, cunoscut mai ales ca solist vocal al trupei „Progresiv TM” (m. 2017) – 75 de ani

– 1949: S-a născut Lucia Olaru-Nenati, scriitoare şi publicistă – 70 de ani

– 1954: S-a născut interpretul de muzică populară Grigore Leşe – 65 de ani

– 1969: A murit medicul Mihai Ciucă, bacteriolog, imunolog şi epidemiolog; unul dintre colaboratorii de bază ai dr. Ioan Cantacuzino; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920); membru titular al Academiei Române din 1938 (n. 1883) – 50 de ani

– 1971: S-a născut cântăreţul şi prezentatorul TV Virgil Ianţu

– 1975: A murit poetul şi criticul literar Nicolae Baltag, fratele poetului Cezar Baltag (n. 1940)

– 1983: A murit compozitorul şi dirijorul Ion Totan (n. 1912)

– 1987: A murit inginerul constructor Constantin Avram; considerat creatorul şcolii româneşti de cercetare în domeniul betonului; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1911)

– 1996: A murit compozitorul Gheorghe Dumitrescu (n. 1914)

– 2002, 20/21: A murit Ion Ţugui, poet, romancier, eseist, muzician, ufolog, parapsiholog şi publicist (n. 1933)

– 2009: A murit Costin Cazaban, compozitor, muzicolog şi profesor, stabilit în Franţa din 1983 (n. 1946) – 10 ani

– 2012: A murit pictorul şi profesorul Vasile Grigore; a donat statului român întreaga sa colecţie de artă (lucrări de pictură, grafică, sculptură, artă decorativă şi artă populară, însumând peste 500 de obiecte), în anul 2004 fiind deschis, în Bucureşti (în zona Piaţa Rosetti), Muzeul de Artă ce-i poartă numele (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova, Rusia: Discursul anual al preşedintelui rus, Vladimir Putin, în Parlament

– Cape Town, Africa de Sud: Ministrul afacerilor din Africa de Sud, Tito Mboweni, prezintă proiectul de buget pentru 2019

– Cetatea Vaticanului: Sanctitatea Sa Papa Francisc va conduce lucrările unui summit cu privire la abuzurile sexuale, la care participă toţi preşedinţii de conferinţe episcopale, descris drept unul „fără precedent” şi menit să „dea impulsul necesar unor progrese urgente” (20 – 24 feb.)

– Londra: Ceremonia de decernare a Premiilor Brit Awards 2019

– San Francisco: Compania Samsung prezintă noul dispozitiv Samsung Galaxy S10

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Justiţiei Sociale”, marcată din 2009 (- 10 ani), la iniţiativa Adunării Generale a ONU din 26 noiembrie 2007. Termenul de justiţie socială, inventat de către Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate în relaţie cu clasele sociale existente în ea. Pentru adepţii justiţiei sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea şi respectarea drepturilor cetăţenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceştia

– 1802: S-a născut Charles-Auguste de Bériot, violonist şi compozitor belgian (m. 1870)

– 1844: S-a născut fizicianul şi matematicianul austriac Ludwig Eduard Boltzmann; faimos pentru inventarea mecanicii statistice, ca metodă generală de studiere a gazelor (m. 1906) – 175 de ani

– 1858: S-a născut medicul american Howard Kelly; în paralel cu activitatea clinică şi cea de conducător al unor aşezăminte spitaliceşti, a desfăşurat şi o intensă muncă de cercetare, fiind considerat drept pionier în tratamentul cu radiu al cancerului; membru corespondent străin al Academiei Române din 1921 (m. 1943)

– 1882: S-a născut, la Riga (Letonia), filosoful german Nicolai Hartmann; principal reprezentant al filosofiei idealiste, unul dintre cei mai sistematici şi mai productivi filosofi din secolul al XX-lea, întemeietor al „ontologiei critice” – formă specifică în orientarea ontologică a cugetării contemporane. Preocupat de o nouă formă a sistematicii filosofice, el s-a impus totodată ca un reputat istoric al filosofiei şi al culturii în genere (m. 1950)

– 1888: S-a născut Georges Bernanos, romancier, eseist şi dramaturg francez (m. 1948)

– 1907: A murit chimistul francez Ferdinand Frederick Henri Moissan; a descoperit fluorul la data de 26 iunie 1886, pentru această descoperire fiind laureat cu Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1906 (n. 1852)

– 1915: A murit Sir Charles Augustus Hartley, inginer britanic; între anii 1856 şi 1907 a fost şef al Comisiei Europene a Dunării, perioadă în care a lucrat la modernizarea portului românesc Sulina (1858-1861); a fost şi autorul unor grandioase planuri pentru porturile Trieste, Odessa şi Constanţa, precum şi pentru amenajarea unor fluvii (Don, Gange ş.a.); membru de onoare străin al Academiei Române din 1907 (n. 1825)

– 1920: A murit Robert Peary, explorator şi navigator american; după mai multe încercări nereuşite, având ca însoţitori un negru şi patru eschimoşi atinge Polul Nord la 6 aprilie 1909; cinci zile înainte de comunicarea izbânzii sale, medicul american Frederik A. Cook anunţase că el a ajuns la Polul Nord încă din aprilie 1908, dar ulterior s-a dovedit a fi un impostor (n. 1856)

– 1925: S-a născut Robert Altman, regizor de film, scenarist şi producător american (m. 2006)

– 1926: S-a născut Richard Matheson, scriitor şi scenarist american (mai ales în genurile fantasy, horror şi science-fiction); considerat „părintele” creaturilor zombi; este primul scriitor care a publicat romane pe teme apocaliptice în America de după război (m. 2013)

– 1927: S-a născut Ibrahim Ferrer, cântăreţ cubanez; fost membru al formaţiei „Buena Vista Social Club” (m. 2005)

– 1927: S-a născut Sir Sidney Poitier, regizor, scenarist, producător, actor, scriitor şi diplomat afro-american; primul actor de culoare câştigător al Premiului Oscar

– 1929: S-a născut compozitorul japonez Toshirô Mayuzumi (m. 1997) – 90 de ani

– 1940: S-a născut pianistul şi dirijorul german Christoph Eschenbach

– 1942: S-a născut Claude Miller, scenarist, regizor, producător de film francez (m. 2012)

– 1945: S-a născut George Fitzgerald Smoot, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2006, împreună cu John C. Mather, pentru descoperirea formei de corp negru şi anizotropiei radiaţiei cosmice de fundal

– 1947: S-a născut actorul american de film Peter Strauss

– 1953: S-a născut dirijorul italian Riccardo Chailly

– 1965: A murit zoologul francez René Jeannel; apropiat al lui Emil Racoviţă şi influenţat de acesta, a devenit pasionat de speologie; în 1920 a venit împreună cu Racoviţă la Cluj, unde au întemeiat Institutul de Speologie, primul de acest fel din lume; tot aici a fost numit profesor de biologie generală la Facultatea de Ştiinţe, calitate în care a elaborat primul curs de specialitate din învăţământul românesc; membru corespondent străin al Academiei Române din 1928 (n. 1879)

– 1966: S-a născut Cindy Crawford, fotomodel şi actriţă americană

– 1967: S-a născut Kurt Cobain, solist, chitarist şi compozitor american, membru al formaţiei rock „Nirvana” (m. 1994)

– 1969: A murit dirijorul elveţian Ernest Ansermet (n. 1883) – 50 de ani

– 1972: A murit Maria Goeppert-Mayer, fizician american de origine germană, laureată a Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963 (n. 1906)

– 1993: A murit industriaşul italian Ferruccio Lamborghini, fondatorul companiei de automobile care-i poartă numele (n. 1916)

– 1995: A murit Robert Bolt, scenarist şi dramaturg britanic (n. 1924). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 21 februarie 1995

– 1996: A murit compozitorul japonez Tōru Takemitsu (n. 1930)

– 2005: A murit Hunter S. Thompson, scriitor şi ziarist american, considerat, pentru stilul său, unul dintre pionierii „noului jurnalism” (gonzo journalism) (n. 1937)