Calendarul zilei – 14 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 decembrie 2018, 04:20 / actualizat: 14 decembrie 2018, 11:15

EVENIMENTE INTERNE

– Învăţământ

* Braşov: Group of the European Youth for Change – GEYC deschide European Digital Youth Summit 2018, eveniment ce va avea loc în Aula Sergiu Chiriacescu a Universității Transilvania din Brașov. În cadrul evenimentului vor fi găzduiţi 100 de reprezentanți din 10 – 15 țări: studenți, tineri, reprezentanți din mediul academic, nonguvernamental și al companiilor private pentru a dezbate împreună impactul proiectelor europene asupra beneficiarilor

– Cultură

*  Orchestra Naţională Radio susţine un concert, sub bagheta dirijorului Hossein Pishkar, alături de solistul Ştefan Cazacu – violoncel – ora 19:00, la Sala Radio

* Editura Cartea Copiilor, Citim Împreună România şi Biblioteca Metropolitană Bucureşti vor organiza o seară de lectură care îl va avea ca invitat special pe ambasadorul Hans Klemm va citi împreună cu copiii cartea „Minunea de Crăciun a lui Jonathan Toomey” de Susan Wojciechowski – ora 17:00, la filiala „Emil Gârleanu” a Bibliotecii Metropolitane. Acest eveniment deschide seria de lecturi publice din cadrul campaniei educaţionale „Citeşte-i iepuraşului tău”, ce îşi propune să le amintească părinţilor români de beneficiile pe care le pot aduce doar 20 de minute de lectură în fiecare zi, încă de la naştere

* Cea de-a noua ediţie a Cafenelei de Inovare va avea loc astăzi, de la ora 12:00, la TechHub Bucharest, Strada Nicolae Filipescu nr. 39-41

– Diverse

* Iaşi: Colegiul Medicilor Iaşi prezintă ediţia a 3-a a Concertului de Crăciun “Medicii împreună pentru comunitate” susţinut de Filarmonica “Moldova” Iaşi –  ora 19:00, la Casa de Cultură a Studenţilor

– S-a întâmplat într-o zi de 14 decembrie

* Acum 738 de ani (1280), apărea prima atestare documentară a Sighişoarei (sub denumirea de Castrum Sex – „A şasea cetate”)

* Se împlinesc 560 de ani (1458) de la atestarea documentară a municipiul Oneşti, printr-un act de danie emis de cancelaria lui Ştefan cel Mare. Aşezarea de pe Trotuş apare, aşadar, consemnată într-un act de danie emis la 14 decembrie 1458 de cancelaria voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt din Suceava. Documentul se află expus la Muzeul de Istorie al municipiului Oneşti, alături de obiecte şi arme datând din acea vreme, descoperite de arheologi pe aceste meleaguri. În dulcele grai moldovenesc, Ştefan cel Mare şi Sfânt poruncea cancelarului să scrie următoarele rânduri: “Malurile, ţinutu Bacău, Cu mila lui Dumnezeu, noi Ştefan Voievod, domn ţarei Moldaviei, facem înştiinţare cu această carte domniei mele, tuturor cine o va vide, sau cetindu-se o va auzi, ca viind înainte noastră şi înainte boerilor noştri, mari şi mici, Maruşca, fata lui Andrieş Slujascul, giupăneasa lui Negrilă, de a sa buna voie şi’au dat satele şi moara, parte a ei, ci şi’au împărţit, înainte noastră şi înainte boierilor noştri, cu fraţii sei şi cu surorile sale şi au dat mănăstirei Bistriţii, unde este hramul Adormirea Preasfintei Născătoarii de Dumnezeu; numele satelor: giumătate de Slujeşti, unde au fost curtea tatălui ei, şi giumătate de moară şi din tot venitul, giumătate, şi la Maluri amândouă coturi Oneştii şi Lăbăseştii, şi fântâna Horgăi, unde au fost mănăstirea tătânesău ca să fie sfintei mănăstiri Bistriţii cu tot venitul. Iar hotarul numitelor sate să le fie pe unde din vechi s’au stăpânit. Pre care este credinţa a domniei mele, noi Ştefan Voievod şi credinţa mitropolitului nostru Teoctist, şi credinţa tuturor boerilor noştri, mari şi mici”

* Cu 551 de ani (1467), în zilele de 14 şi 15 decembrie, avea loc bătălia de la Baia, confruntare între domnul Moldovei, Ştefan cel Mare (1457 – 1504), şi regele Ungariei, Mathias I Corvin (1458 – 1490), determinată de apropierea lui Ştefan de Polonia şi de faptul că Ungaria îl adăpostea din 1459 pe rivalul acestuia, fostul domn Petru Aron (1451 – 1452, 1454 – 1457). La rândul său, Ştefan atacase ţinuturile secuieşti (1461), Chilia (1462) şi sprijinise răscoala nobililor din Transilvania (1467). În aceste condiţii, Mathias Corvin decide să-l pedepsească pe Ştefan şi să-l înlocuiască cu Petru Aron, pe care-l adăpostea din anul 1459 şi care-i făgăduise ascultare. A fost ultima încercare importantă de restaurare, prin mijloace militare, a suzeranităţii ungare asupra Moldovei şi a prilejuit lui Ştefan cel Mare prima sa manifestare pe plan internaţional ca învingător al regelui Ungariei

* În urmă cu 314 ani (1704) era înfiinţat Spitalul Colţea, primul spital laic din Bucureşti şi din Ţara Românească, ctitorit de spătarul Mihai Cantacuzino. Organizarea și funcționarea spitalului s-a făcut după modelul spitalului “Ospedale di S. Lazzaro e Mendicanti” din Veneția

* Cu 154 de ani în urmă (1864), a fost inaugurată Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti (la 2/14 noiembrie acelaşi an apăruse Decretul privind înfiinţarea acesteia) (14/26)

* Acum 149 de ani (1869) s-a inaugurat oficial clădirea Universităţii din Bucureşti, construită între 1857 şi 1869, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. La decorarea faţadelor a lucrat şi sculptorul Karl Storck, care a realizat, în 1862, basorelieful de pe frontonul corpului central (distrus în urma bombardamentului aviaţiei americane din 15.IV.1944) (14/26)

* Cu 107 ani în urmă (1911) exploratorul polar norvegian Roald Amundsen (1872-1928) a atins, în premieră, Polul Sud (însoţit de patru coechipieri, în sănii trase de câini). Tot el este primul care a străbătut, în 1906, pasajul de Nord-Vest, din insula Groenlanda până în Alaska. În iunie 1928 a dispărut în regiunea Polului Nord, în timpul încercărilor de salvare a echipajului dirijabilului „Italia”

* Acum 104 ani (1914) a avut loc Congresul extraordinar al Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor, în cadrul căruia se alege un nou comitet de conducere (preşedinte Vasile Lucaciu, vicepreşedinte – Barbu Ştefănescu Delavrancea, secretar general – Nicolae Iorga) şi se hotărăşte schimbarea titulaturii în Liga pentru Unitatea Politică a Tuturor Românilor (14/27)

* În urmă cu 102 ani (1916) avea loc semnarea, la Iaşi, a unui protocol între împuterniciţi ai Guvernelor român şi rus privind transportarea la Moscova a tezaurului Băncii Naţionale a României (a cărui valoare în aur efectiv era de 314.580.456,84 lei aur, la care se adăugau 7.000.000 lei aur reprezentând valoarea bijuteriilor regale). La data de 16.II.1918 se încheia, la Moscova, un protocol între reprezentanţii BNR şi ai Guvernului rus, prin care se confirma sosirea transportului şi depozitarea lui, iniţial, la Kremlin, apoi la Casa de împrumut şi în depozite de stat ale Rusiei (14/27)

* Se îmlinesc 100 de ani (1918) de când, la „Metropolitan Opera” din New York, a avut loc premiera Tripticului de opere în câte un act – „Il Tabarro”, „Suor Angelica” şi „Gianni Schicchi” – al compozitorului italian, Giacomo Puccini

* Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite alegea, acum 72 de ani (1946), oraşul New York ca sediu permanent al forului mondial. Piatra de temelie a fost pusă la 24.X.1949 (de Ziua Naţiunilor Unite), sediul fiind inaugurat la 13.X.1952 (zona, de 18 acri, situată între străzile 42 şi 48 din cartierul East Manhattan, aparţine tuturor statelor membre ale ONU)

* Se împlinesc 70 de ani (1948) de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi India, la rang de legaţie (la 11.XI.1957 cele două ţări au ridicat relaţiile lor diplomatice la rang de ambasadă)

* Cu 63 de ani în urmă (1955), la această dată, era trimisă Guvernului român comunicarea oficială privind admiterea României în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (de către Dag Hammarskjold, secretarul general al organizaţiei din acea perioadă). Cererea oficială de admitere a ţării noastre în forumul mondial a fost prezentată, la 10.VII.1947 (la câteva luni după crearea ONU), primului secretar general al organizaţiei, Trygve Lie, de către ministrul român al afacerilor străine. În condiţiile create de începutul războiului rece, precum şi de faptul că România nu era recunoscută ca stat cobeligerant, admiterea sa în ONU a fost tărăgănată, deşi Guvernul român a revenit cu cereri în anii 1948, 1952 şi 1954, declarându-şi, de fiecare dată, voinţa de a accepta şi a duce la îndeplinire obligaţiile decurgând din Carta ONU. Primul ambasador al României la Naţiunile Unite a fost profesorul Athanase Joja

* Acum 58 de ani (1960) era creată Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), în baza unui acord semnat la Paris de 18 ţări europene, de SUA şi de Canada (şi-a început activitatea la 30.IX.1961). În prezent numără 34 de ţări membre. OECD reprezintă, în esenţă, cadrul organizatoric şi juridic înăuntrul căruia ţările membre studiază probleme comune din domeniile economiei, energiei, comerţului, mediului, educaţiei, forţei de muncă şi programelor sociale, comunicării etc., în vederea găsirii de soluţii pentru armonizarea lor

* Tot acum 58 de ani, era adoptată Declaraţia cu privire la Acordarea Independenţei Ţărilor şi Popoarelor Coloniale (la a 15-a sesiune a Adunării Generale a ONU)

* Cu 42 de ani în urmă (1976) avea loc inaugurarea Muzeului Teatrului Naţional din Iaşi

* Acum 23 de ani (1995), avea loc semnarea, la Paris, a Acordului de Pace de la Dayton, care a pus capăt războiului civil din Bosnia-Herţegovina, dintre armatele sârbilor, musulmanilor şi croaţilor, conflict ce a durat mai bine de trei ani şi jumătate (1992-1995); Acordul (negociat în oraşul american Dayton/Ohio, în noiembrie 1995) a fost semnat de către preşedinţii Bosniei-Herţegovina (Alija Izetbegovici), Croaţiei (Franjo Tudjman) şi R. F. Iugoslaviei (Slobodan Miloşevici) şi de către reprezentanţi ai Uniunii Europene (Franţa, Germania, Marea Britanie), F. Ruse şi ai SUA

* Cu 17 ani în urmă (2001), a început să emită postul privat de televiziune B1 Tv

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ioan al Crucii, preot învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2018; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2018)

– „Ziua Direcţiei Operaţii” a Armatei; prima structură centrală de operaţii militare din Armata României, ca parte componentă a Statului Major General, a fost înfiinţată la 14 decembrie 1859, prin Ordinul de zi nr. 123, semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la numai o lună după constituirea Statului Major General

– 1826: A murit Dositei Filitti, mitropolit al Ungrovlahiei (1793-1810) (n. 1734)

– 1842: A murit Iancu Jianu, vestit haiduc din Oltenia, un apărător al celor necăjiţi şi năpăstuiţi de soartă şi un luptător pentru independenţa ţării; acţiuniile sale erau îndreptate nu numai împotriva boierilor, ci aveau şi un puternic caracter naţional (antifanariot, antihabsburgic, dar mai ales antiotoman); a substituit o perioadă puterea domnească în regiune (n. 1787)

– 1870: S-a născut publicistul transilvănean Ion Rusu-Abrudeanu, redactor la ziarul „Tribuna” din Sibiu; ulterior a scris pentru ziarele „Timpul”, „Adevărul” şi „Dimineaţa”, care apăreau la Bucureşti (m. 1934)

– 1887: S-a născut Virgil Madgearu, economist, sociolog şi om politic ţărănist; contribuţii la elaborarea unei teorii economice privind fundamentarea doctrinei „statului ţărănesc”, pe baza analizei evoluţiei, structurii şi perspectivelor economiei româneşti; de mai multe ori ministru; adversar al Gărzii de Fier; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1940, asasinat de legionari în pădurea Snagov)

– 1898: S-a născut Petru Caraman, folclorist şi filolog; autor a numeroase lucrări, studii şi articole, a abordat din perspectivă comparată aspecte ale culturii noastre populare, locul central ocupându-l balada şi colindul; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (m. 1980) – 120 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 dă ca dată a naşterii 18.XII.1898, iar a morţii 10.I.1980

– 1906: S-a născut inginerul Grigore Ioachim; lucrări în domeniul exploatării zăcămintelor de petrol şi gaze (a introdus în tehnica mondială pompajul combinat cu erupţia artificială; a inventat o metodă de stingere şi captare a gazelor la sondele incendiate etc.); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1979)

– 1910: S-a născut Gaby Michailescu, impresar de teatru (printre alţii al lui Iancu Brezeanu, Grigore Vasiliu-Birlic, Maria Tănase, Radu Beligan, Amza Pellea), cronicar dramatic şi memorialist (autor al unor cărţi privind lumea teatrului interbelic românesc) (m. 2008)

– 1911: S-a născut Roman Moldovan, economist şi sociolog; lucrări privind istoria economiei, statistica economică, sociologia şi economia concretă; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1996)

– 1918: S-a născut Radu Beligan, actor de teatru şi film, regizor, eseist şi profesor; a înfiinţat, în 1961, Teatrul de Comedie, al cărui director a fost până în 1969, apoi a fost director al Teatrului Naţional Bucureşti (1969-1990); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (m. 2016) – 100 de ani

– 1932: S-a născut ÎPS Epifanie Norocel (prenumele la botez, Gavril), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei (din iulie 1982) (m. 2013)

– 1932: S-a născut Dumitru Solomon, dramaturg, scenarist, prozator şi publicist (m. 2003)

– 1941: S-a născut Iulian Neacşu, poet, prozator şi traducător

– 1946: S-a născut Aura Urziceanu, cântăreaţă şi compozitoare de muzică de jazz, considerată una dintre cele mai importante voci românești ale genului; stabilită, de peste 30 de ani, în Canada

– 1946: A murit scriitorul Ion Al. Brătescu-Voineşti; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte al acestui for (1919-1922; 1923-1926) (n. 1868)

– 1948: S-a născut actorul de film şi teatru Virgil Flonda; a fost director artistic al Teatrului ”Radu Stanca” din Sibiu (m. 2006) – 70 de ani

– 1962: A murit geograful şi etnologul Simion Mehedinţi, creator al şcolii române moderne de geografie; director, între anii 1907 şi 1920, a revistei „Convorbiri literare”, unde a publicat, pe lângă articole literare şi povestiri, numeroase studii şi recenzii pe teme foarte variate (literatură română şi străină, estetică, filosofie, artă, istorie, etnografie, politică şi finanţe, probleme de cultură şi educaţie); membru titular al Academiei Române din 1915 (n. 1868) – 55 de ani. NOTĂ: Pe certificatul de naştere este trecută data de 18.X.1868, când a fost declarat

– 1968: S-a născut interpretul de muzică folk, jazz și rock Florin Chilian – 50 de ani

– 1980: A murit Nichita Smochină, jurist, istoric, etnograf, folclorist şi om politic; membru de onoare al Academiei Române (n. 1894, în judeţul Tiraspol, azi în R. Moldova)

– 1994: A murit Petrache Lupu (de la Maglavit), omul care „l-a văzut pe Dumnezeu” (n. 1907)

– 1996: A murit Nicole Valéry-Grossu (născută: Nicoleta Valeria Bruteanu), scriitoare şi jurnalistă creştină şi anticomunistă; cea mai cunoscută lucrare literară a ei este „Binecuvântată fii, închisoare” (1976), prin care dovedeşte că orice suferinţă acceptată şi oferită lui Dumnezeu este generatoare de imense binecuvântări; cartea a fost ecranizată de Nicolae Mărgineanu în anul 2002 (n. 1919)

– 2000: A murit economistul Nicolae N. Constantinescu; a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică în domenii ca: istoria economică şi socială, istoria gândirii economice, teoria economică contemporană etc.; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1920)

– 2007: A murit Mihai Pelin, istoric, prozator şi publicist (n. 1940, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 2012: A murit sculptorul Grigore Patrichi–Smulţi (n. 1937)

– 2017: A murit inginerul electrotehnician şi profesorul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator (1992-1996); membru titular al Academiei Române din 1999 (n. 1928) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Summit-ul Euro

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Protest împotriva Reactoarelor Nucleare”; este o zi în care se organizează acţiuni prin care se încearcă sensibilizarea tuturor celor care, prin activitatea lor, pot influenţa producerea poluării radioactive; acestora li se cere să fie mai precauţi şi mai preventivi

– 1503: S-a născut Michel Nostradamus, astrolog şi medic francez; autor al unei celebre culegeri de profeţii, ”Centuriile” (m. 1566) – 515 ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 21 decembrie 1503

– 1546: S-a născut astronomul danez Tycho Brahe; a făcut observaţii precise asupra poziţiilor aştrilor, care au servit elevului său Johannes Kepler (astronom şi matematician german) la descoperirea legilor de mişcare a planetelor (m. 1601)

– 1788: A murit compozitorul german Carl Philipp Emmanuel Bach, al doilea fiu al lui J. S. Bach (n. 1714) – 230 de ani

– 1791: S-a născut Johan Ludvig Heiberg, scriitor, istoric şi critic literar danez (m. 1860)

– 1799: A murit George Washington, general şi om politic american; comandant suprem al forţelor militare în timpul Războiului pentru independenţa coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783); preşedintele Convenţiei constituţionale de la 1787; primul preşedinte al SUA (1789-1797) (n. 1732)

– 1803, 14/26: S-a născut Friedrich Reinhold Kreutzwald, scriitor şi folclorist estonian; considerat întemeietorul literaturii naționale din țara sa (m. 1882) – 215 ani

– 1824: S-a născut pictorul francez Pierre Puvis de Chavannes (m. 1898)

– 1883, 14/26: S-a născut Manolis Kalomiris, compozitor şi pedagog grec (m. 1962) – 135 de ani

– 1883: S-a născut Morihei Ueshiba, fondatorul artei marţiale japoneze Aikido (m. 1969) – 135 de ani

– 1895: S-a născut poetul şi prozatorul francez Paul Éluard, unul dintre scriitorii de seamă ai Rezistenţei franceze (m. 1952)

– 1924: S-a născut actorul şi regizorul de film indian Raj Kapoor (m. 1988)

– 1949: S-a născut (în Africa de Sud) producătorul de film neozeelandez Lloyd Phillips; prima persoană din Noua Zeelandă care a câştigat un premiu Oscar (în 1981, în calitate de producător al scurtmetrajului „The Dollar Bottom”) (m. 2013)

– 1952: A murit compozitorul norvegian Fartein Valen, considerat părintele muzicii norvegiene contemporane atonale (n. 1887)

– 1974: A murit Walter Lippmann, ziarist şi politolog american; a contribuit la definirea tendinţelor neoliberalismului în economie (n. 1889)

– 1984: A murit poetul spaniol Vicente Aleixandre; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1977 (n. 1898)

– 1988: S-a născut Vanessa Hudgens, interpretă şi actriţă americană – 30 de ani

– 1989: A murit fizicianul rus Andrei Saharov; contribuţii în domeniul fizicii particulelor elementare şi al armelor termonucleare; conducător al grupului care a fabricat bomba cu hidrogen sovietică; s-a opus experienţelor nucleare, raliindu-se, în 1966, disidenţei intelectuale; unul dintre fondatorii (1970) Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului; exilat în localitatea Gorki, în perioada 1980-1986; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1975 (n. 1921)

– 1990: A murit Friedrich Dürrenmatt, prozator şi dramaturg elveţian de limbă germană (n. 1921)

– 1993: A murit actriţa americană de film Myrna Loy (n. 1905) – 25 de ani

– 1999: A murit jurnalista americană Cathy Hainer, reporter la „USA Today”, devenită celebră prin publicarea propriilor experienţe trăite ca bolnavă de cancer (n. 1961)

– 2013: A murit Peter O’Toole (numele complet: Peter Seamus O’Toole), actor, regizor şi producător englez de origine irlandeză; a fost nominalizat de opt ori la Oscar, a primit din partea Academiei de film americane Oscarul onorific pentru întreaga carieră în anul 2003, a câştigat patru Globuri de Aur pentru cel mai bun actor, un premiu Bafta şi un Emmy (n. 1932) – 5 ani

– 2017: A murit regizorul de film, actorul și scriitorul indian Neeraj Vora (n. 1963) – 1 an