Bărbat judecat pentru de spălare de bani într-un dosar cu artefacte antice furate din situri arheologice din Constanța și Tulcea
Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 19 octombrie 2018, 15:52
Un bărbat cu dublă cetăţenie, română şi germană, va fi judecat de instanţele de la Tribunalul Tulcea pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani, într-un dosar care face referire la încercarea acestuia de a pune în circulaţie pe piaţa de antichităţi a unor monede şi piese arheologice sustrase de o grupare infracţională din siturile arheologice din judeţele Constanţa şi Tulcea.
Procesul bărbatului, cu domiciliul în Germania, s-a aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara care a hotărât, vineri, să-şi decline competenţa teritorială în favoarea judecătorilor de la Tribunalul Tulcea.
„Instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Hunedoara şi a declinat competenţa soluţionării cauzei către Tribunalului Tulcea“, a declarat, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara, Ildiko Glăman.
Bărbatul a fost trimis în judecată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în rechizitoriul cauzei menţionându-se că inculpatul ar fi dobândit şi deţinut în perioada 2009 – 14 octombrie 2015 un lot de 7.005 monede şi 806 piese arheologice, despre care ştia că provin din săvârşirea de infracţiuni.
După efectuarea unor operaţiuni de curăţare, restaurare şi conservare, unele piese au fost transformate în piese de colecţie în vederea tranzacţionării lor pe piaţa internaţională de antichităţi, originea lor ilicită fiind ascunsă.
„Artefactele erau sustrase din siturile arheologice din judeţele Constanţa şi Tulcea în urma efectuării unor detecţii neautorizate de către o grupare infracţională, care apoi le transfera în străinătate către inculpatul Pâslaru Constantin, în vederea valorificării lor. După procedurile de curăţare mecanică şi chimică, cu rolul de a ascunde originea lor ilicită, artefactele erau destinate a fi tranzacţionate prin intermediul platformelor din mediul online sau la târguri locale către diverşi cumpărători din Germania sau din alte ţări“, se arată într-un comunicat al PICCJ din luna iunie.
O parte din banii rezultaţi erau transferaţi către braconierii de situri arheologice din România prin intermediul unor companii financiare ce permit transferul de bani lichizi la distanţă fără utilizarea unor conturi bancare, destinatari fiind persoane interpuse indicate de autorii infracţiunilor de furt.
„Finalizarea cauzei se datorează excelentei cooperări internaţionale cu autorităţile judiciare germane, ca urmare a executării unor cereri de asistenţă judiciară în materie penală vizând, printre altele, efectuarea de percheziţii domiciliare simultane la mai multe locaţii din Germania şi România, în urma cărora au fost identificate şi indisponibilizate monedele şi artefactele de provenienţă ilicită“, se arată în comunicat.
Potrivit evaluării efectuate în dosar, valoarea bunurilor ridicate şi indisponibilizate se ridică la suma de 400.000 euro.
Conform unui raport de expertiză numismatică efectuat în cauză, lotul de 7.005 monede indisponibilizat este alcătuit în majoritate din monede greceşti de epocă imperială din cetăţile Tomis şi Callatis, monede din Istros (Histria), monede greceşti autonome, denari şi antoninieni romani, precum şi monede de bronz de tip Lysimach şi monede de tip Filip II din argint.
În ceea ce priveşte celelalte bunuri arheologice indisponibilizate, printre acestea se numără un grup compact de 55 de vârfuri de săgeată, un pumnal akinakes – o piesă arheologică rară, pandantive, obiecte de podoabă, piese de harnaşament, sigilii, fibule, inele.
Majoritatea artefactelor face parte din Patrimoniul cultural naţional, putând fi încadrate o parte în categoria Tezaur, o parte în categoria Fond al Patrimoniului cultural naţional.