Calendarul zilei – 19 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 septembrie 2018, 06:00 / actualizat: 20 septembrie 2018, 17:13

EVENIMENTE INTERNE

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – şedinţa în plen

* ora 12:00 – Vot final

* la încheierea ședinței de vot final – şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – activitate în comisiile parlamentare

• Comisia pentru politică externă

– Cultură

* În cadrul celei de-a nouăsprezecea ediții a „Întâlnirilor JTI”, „Martha Graham Dance Company” va prezenta, de la ora 20:00, la Teatrul Național București, cinci momente coregrafice: ”Lunca întunecată” (”Dark Meadow”), ”Extaz” (”Ekstasis”), ”Lamentație” – Variațiuni” (”Lamentation – Variations”), ”Cursa în labirint” (”Errand into the maze”) și ”Ținutul împădurit” (”Woodland”)

* Araci, jud. Covasna: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni vernisajul expoziţiei foto-documentare „Personalităţi covăsnene şi harghitene ale Marii Uniri’, proiect din cadrul Programului Naţional Centenarul Marii Unirii, ce va avea loc, începând cu ora 16:00, la Casa memorială „Romulus Cioflec” din Araci, Str. Principală, nr. 301

* Slatina: Recital în cadrul turneului „Vioara lui George Enescu”, susţinut de violonistul Gabriel Croitoru şi pianistul Horia Mihail şi desfăşurat în perioada 12 septembrie – 8 octombrie, în mai multe oraşe din ţară – ora 19:00, la Centrul cultural “Eugen Ionescu”. Coproducători: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi

* Chişinău: Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău în colaborare cu Sala cu Orgă organizează un concert festiv dedicat celor 40 de ani de la inaugurarea Sălii cu Orgă şi celor 30 de ani de la fondarea Orchestrei Naţionale de Cameră de la ora 18:00, la Sala cu Orgă din Chişinău, care va fi susţinut de Orchestra Naţională de Cameră a Sălii cu Orgă condusă de maestrul Cristian Florea, Corul Naţional de Cameră a Sălii cu Orgă condus de Ilona Stepan şi interpreţii: Svetlana Bodiul – invitat special (orgă) Anna Strezeva (orgă), Cristian Florea (violoncel)Ion Negură (flaut) şi Ştefan Negură (nai). ICR Chişinău va susţine participarea invitatului special Ilian Gârneţ (vioară) la eveniment. Printre partenerii media: Radio Chişinău

* Chişinău: Douăsprezece teatre din R. Moldova și România vor participa la cea de-a patra ediție a „Reuniunii Teatrelor Naționale Românești”, care se va desfășura în perioada 19-30 septembrie, în cadrul celei de-a 97-a stagiuni a Teatrului Național „Mihai Eminescu”,

* Lviv, Ucraina: ICR susţine participarea poetei Miruna Vlada la „Târgului Internaţional de Carte şi Literatură”, care va avea loc în perioada 19-23 septembrie,  cu o lectură de poezie în calitate de autor al volumului Pauza dintre vene (Editura Cartea Românească, 2017) în cadrul evenimentului al cărui focus al ediţiei din 2018 va fi teritoriul libertăţii. Cu această ocazie, vor avea loc o serie de discuţii, dezbateri şi evenimente conexe cu privire la restabilirea valorilor democratice în Ucraina contemporană

– Diverse

* Braşov: Prima ediție a Conferinței Națională a Bucătarilor din România reunește profesioniștii din industria gastronomică – la Hotel Aro Palace

– S-a întâmplat într-o zi de 19 septembrie

* Cu 341 de ani în urmă (1677) apărea, la Iaşi, „Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei”, de Miron Costin, apreciată pentru viziunea umanistă asupra teritoriului şi istoriei naţionale şi pentru ampla demonstrare a latinităţii limbii şi poporului român. Este prima carte despre politica şi geografia ţărilor româneşti scrisă de un român şi destinată străinilor

* Acum 114 ani (1904), a apărut, la Bucureşti, până în anul 1930, săptămânalul umoristic cu conţinut satiric „Furnica”, condus de George Ranetti şi N. D. Ţăranu. Pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, revista a publicat o serie de pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv la cea a regelui. Pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese, din partea celor care s-au considerat calomniaţi

* În urmă cu 99 de ani (1919), lua fiinţă Opera Română din Cluj. Spectacolul inaugural a avut loc la 25.V.1920, cu opera „Aida” de Giuseppe Verdi, în regia artistică a primului director al instituţiei, Constantin Pavel, interpretul rolului Radames

* Acum 27 de ani (1991) avea loc semnarea Tratatului de prietenie, bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Turcia

* Cu 21 de ani în urmă (1997) era inaugurat, în Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, monumentul „Crucea Secolului”, realizat de sculptorul Paul Neagu. Monumentul constă dintr-un disc lenticular de bronz de nouă tone, înalt de șase metri, în care sunt decupate o serie de perforații romboidale formând o cruce de lumină și a fost gândit ca monument comemorativ al revoltei anticomuniste de la sfârșitul anului 1989

* Se împlinesc 15 ani (2003), de când Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav SA a inaugurat sistemul Navtex pentru România, având drept scop transmiterea şi imprimarea automată a avizelor de navigaţie, buletinelor meteo şi a informaţiilor către navele maritime

Aniversări – Comemorări

– Iom Kipur (Ziua ispăşirii), sărbătoare mozaică (a început, după asfinţitul soarelui, în ziua precedentă, 18 septembrie)

– „Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene”, marchează prima victorie antiaeriană care a avut loc la 19.IX.1916: pe timpul executării manevrei de la Flămânda, de către Armata 3, s-a realizat doborârea primului avion inamic de către bateria de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene calibru 75 mm Deport (nu tunuri terestre adaptate). Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de cavaler. NOTĂ: Până în 2006 ziua a fost marcată la 15 august, dată la care, în 1916 a fost înfiinţată prima subunitate de artilerie antiaeriană, la Bucureşti

– 1825: S-a născut istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească şi heraldist; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (m. 1908)

– 1886: S-a născut Vasile Militaru, poet şi scriitor creştin, moralist şi naţionalist, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice; lucrarea cea mai importantă, după “Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă a fost „Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată); complet interzis după 1944, arestat în 1958 de Securitate, a murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu” (m. 1959, în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q, 2001, dă naşterea la 21.IX.1886

– 1886: S-a născut inginerul Nicolae Profiri, membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1967)

– 1887, 19.IX/2.X: S-a născut fizicianul Eugen Bădărău; fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1975)

– 1903: S-a născut Marcel Breslaşu (pseudonimul lui Marcel Bresliska), poet şi traducător (din literatura universală) (m. 1966) – 115 ani

– 1909: A murit omul politic Nicolae Hurmuzaki, membru de onoare al Academiei Române din 1883 (n. 1826)

– 1911: S-a născut geograful pedolog Vasile Butnaru; specializat în studiul solurilor, mai ales cele din Moldova, din jurul Iaşiului, a fost profesor şi cercetător, între 1943-1968, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” şi la Facultatea de Biologie-Geografie a Universităţii ieşene; de numele său sunt legate o seamă de cercetări consacrate solurilor din zona Belceşti-Şipote, ca şi solurilor de la Aroneanu de lângă Iaşi (m. 1968)

– 1913: S-a născut cântăreţul de operă (bariton) Mihail Arnăutu (m. 1995) – 105 ani

– 1914: S-a născut pictorul Alexandru Ţipoia; în afară de pictură şi grafică de şevalet, a realizat lucrări de sculptură, de artă monumentală şi decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), a restaurat pictura murală de la bisericile olteneşti de la Prisaca (1958), Perieţi (1959), ca şi frescele din chiliile Mănăstirii Cozia (1962); este ultimul „clasic-modern” care face legătura între generaţia reprezentată de Dumitru Ghiaţă, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu şi cea căreia îi aparţin Paul Gherasim, Ştefan Sevastre, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Alin Gheorghiu, Florin Niculiu, Marin Gherasim, Horia Bernea sau Ion Sălişteanu (m. 1993, la Geneva)

– 1918: A murit medicul şi ziaristul A. Steuerman-Rodion; atras de beletristică şi politică, a condus ziarul „Răsăritul” şi a fost timp îndelungat redactor la „Opinia” din Iaşi; a publicat volume de versuri, proză, eseuri, amintiri (n. 1872) – 100 de ani

– 1927: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară, cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei (m. 2013)

– 1931: A murit inginerul şi matematicianul Ermil A. Pangrati; personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România, a înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală; a realizat, urmărind zi de zi construcţia Universităţii din Bucureşti (n. 1864)

– 1932: S-a născut jurnalistul George Antofi; a lucrat la Radiodifuziunea Română 30 de ani, unde a iniţiat, din anul 1966, emisiunea „Pe un picior de plai” (în cuprinsul căreia s-a difuzat „Antologia de poezie populară”), introducând la radio dimensiunea cercetării etnografice aplicate prin înregistrări de teren, într-o viziune sistematică; a realizat de asemenea emisiunea de etnografie şi folclor „Mioriţa” (din 1967), veritabilă tribună a culturii populare

– 1937: S-a născut tenorul George Lambrache, stabilit în Germania

– 1945: S-a născut Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main (m. 2008)

– 1957: S-a născut Carmen Maria Cârneci, compozitoare şi dirijoare stabilită în Germania

– 1961, 19/20: A murit Lucia Sturdza Bulandra, actriţă, profesoară şi directoare de teatru (n. 1873)

– 1984: A murit actorul Toma Dimitriu (n. 1908)

– 1988: A murit pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (n. 1906) – 30 de ani

– 1992: A murit Cella Serghi, scriitoare, publicistă şi traducătoare (n. 1907)

– 1996: A murit actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila (n. 1925)

– 2002: A murit Victor Ernest Maşek, estetician, critic de teatru, publicist şi traducător; autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după Revoluţia din 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural Român din Viena (n. 1937)

– 2004: A murit medicul Ion R. Baciu; cercetări în fiziologia sistemului sangvin şi în fiziologia muncii; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1921)

– 2005: A murit Emil Manu, critic literar şi poet (n. 1922)

– 2010: A murit actorul Horia Şerbănescu (n. 1924)

– 2011: A murit Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”) (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Salzburg, Austria: Summitul șefilor de stat și de guvern din UE, la care participă președintele francez, Emmanuel Macron (19 – 20 sep.)

– Salzburg, Austria: Cina liderilor UE în ajunul unui summit informal care va fi dedicat în principal problemei migrației

– Halifax, Canada: Reuniunea G7 pe probleme privind mediul şi energia (19 – 21 sep.)

– Milano: Săptămâna modei feminine (19 – 24 sep.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Federaţiei Sfântul Cristofor şi Nevis (grup de patru insule – Saint Kitts, Nevis, Anguilla, Sombrero – situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor); aniversarea proclamării independenţei/1983 – 35 de ani

– 1442: A murit Nguyễn Trãi poet, cărturar şi demnitar vietnamez, întemeietorul literaturii clasice vietnameze; din opera sa, descoperită parţial în secolul al XIX-lea, s-au păstrat 254 poezii; este autorul scrierii “Descriere a ţinuturilor împărăţiei” (1435), cea dintâi lucrare geografică despre Vietnam (n. 1380)

– 1730: S-a născut Augustin Pajou, sculptorul oficial al regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei; lucrările sale de sculptură monumentală fac trecerea de la stilul rococo la neoclasicism (m. 1809)

– 1749: S-a născut Jean Baptiste Joseph Delambre, matematician şi astromon francez (m. 1822)

– 1802: S-a născut Kossuth Lajos, om politic şi publicist ungar; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ungaria; guvernator general al acesteia după declararea independenţei (14.IV-13.VIII.1849); după înfrângerea revoluţiei, a emigrat în Turcia, de aici în Marea Britanie, stabilindu-se apoi în Italia, la Torino, unde a şi murit (m. 1894)

– 1843: A murit Gaspard-Gustave Coriolis (sau Gaspard Gustave de Coriolis), matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit efectul Coriolis (efectul rotaţiei Pământului asupra atmosferei şi a tuturor obiectelor de pe suprafaţa Pământului) (n. 1792) – 175 de ani

– 1908: S-a născut Mika Toimi Waltari, prolific dramaturg, scenarist și romancier finlandez (m. 1979) – 110 ani

– 1911: S-a născut Sir William Golding, scriitor britanic; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1983 (m. 1993)

– 1912: S-a născut dirijorul german Kurt Sanderling (m. 2011)

– 1922: S-a născut celebrul atlet ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (m. 2000)

– 1926: S-a născut Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2002, împreună cu Raymond Davis, Jr. pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici

– 1926: S-a născut Carlo Fruttero, scriitor, jurnalist, traducător şi editor italian (m. 2012)

– 1928: S-a născut actorul american Adam West (nume real: William West Anderson); a interpretat personajul „Batman“ în serialul de televiziune omonim difuzat de televiziunea americană ABC în anii 60 ai secolului XX (m. 2017) – 90 de ani

– 1931: S-a născut Márta Mészáros, regizoare de film, scenaristă şi producătoare maghiară

– 1935: A murit inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (n. 1857)

– 1941: S-a născut actriţa italiană de teatru şi film Mariangela Melato (m. 2013)

– 1948: S-a născut actorul şi regizorul britanic de film Jeremy Irons – 70 de ani

– 1949: A murit Nikos Skalkottas, renumit compozitor al muzicii greceşti contemporane (n. 1904)

– 1954: A murit Miles Franklin, scriitoare și feministă australiană (n. 1879)

– 1972: A murit pianistul și interpretul de muzică de cameră francez Robert Casadesus (n. 1899)

– 1978: A murit filosoful şi istoricul francez Étienne Gilson (n. 1884) – 40 de ani

– 1996: A murit Nourredine Aba, scriitor şi dramaturg algerian (n. 1921)

– 2000: A murit actriţa americană de film Ann Doran (n. 1911)

– 2005: A murit cântăreţul şi compozitorul Willie Hutch (Willie McKinley Hutchinson), care a contribuit la unele piese ale celor de la Jackson 5 (n. 1944)

– 2006: A murit actriţa americană Elizabeth Allen (n. 1929)

– 2011: A murit cântăreaţa americană Dolores Hope (n. 1909)

– 2015: A murit scriitoarea britanică Jackie Collins, celebră pentru romanele sale erotice inspirate din lumea de la Hollywood (n. 1937)

Sursa: RADOR