Calendarul zilei – 17 iunie
Publicat de Codrin RAITA, 17 iunie 2018, 05:00 / actualizat: 18 iunie 2018, 8:07
EVENIMENTE INTERNE
– Culte, Biserică
* Conf. Univ. Dr. Ion Marian Croitoru – Cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Valahia” din Târgovişte vorbeşte despre „Credinciosul creştin ortodox contemporan între ideologizarea şi trăirea autentică a credinţei în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu şi Mântuitorul lumii” – ora 19:00, la Biserica „Şerban Vodă” din Bucureşti
– Cultură
* Lee Konitz Quartet va susține un concert la ARCUB, eveniment ce face parte din stagiunea de jazz „Artist in Residence” – ora 20:00
* Râmnicu Vâlcea: Programul Festivalului Internațional de Teatru „ARIEL INTER FEST”, ediţia a VIII-a, din perioada 17-21 iunie:
- ora 11:00 – Famous ART- „Bufonii Regali, Madame Reverence” – Scuarul Mircea cel Bătrân
- ora 11:30 – deschidere oficială AIF 2018 – Expoziție de grafică Horațiu Mihaiu – la Galeriile Cozia UAP zona centrală
- ora 18:30 – Paradă stradală – Arhiepiscopie-Calea lui Traian-Scuarul Mircea cel Bătrân
- ora 18:45 – Famous ART- „Bufonii Regali, Madame Reverence” – Scuarul Mircea cel Bătrân
- ora 19:30 – „Bricandeira” (Barcelona, Spania) „La Complet Mandingue” ( Lyon, France) – Scuarul Mircea cel Bătrân
- ora 20:30 – premieră „Utima oră”, de Mihail Sebastian Regia: Puiu Șerban – la Sala Geo Saizescu
– S-a întâmplat într-o zi de 17 iunie
* Se împlinesc 545 de ani (1473) de când ieromonahul Nicodim de la Putna, renumit miniaturist, a terminat de scris şi de decorat vestitul „Tetraevanghel de la Humor”, lucrare de mare valoare artistică, în care se află şi chipul lui Ştefan cel Mare
* Cu 109 ani în urmă (1909) a fost fondat, la Viena, „Grupul de Artă Nouă” (Neuekunstgruppe), reprezentativ pentru mişcarea artistică de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Mişcarea, cunoscută sub denumirea de „Art Nouveau”, a reprezentat un nou stil, manifestat (relativ sincron în majoritatea culturilor europene, dar şi în SUA şi Canada) în artele vizuale, design şi arhitectură. Art Nouveau-ul a reprezentat o mişcare artistică de tranziţie, reprezentând un preludiu a ceea ce urma să devină modernismul secolului al XX-lea
* Acum 108 ani (1910) a avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu (1882-1913). Zborul a avut loc pe dealul Cotrocenilor din Bucureşti. Aeroplanul, după circa 40 de metri parcurşi pe pământ, s-a ridicat în aer la 3-4 metri de sol, pe o lungime de 50 de metri, după care a coborât uşor. În amintirea acestui eveniment, la această dată, s-a marcat, până în anul 2004, „Ziua aripilor româneşti”. Ministerul Apărării Naţionale a stabilit, printr-un ordin din 1994, sărbătorirea „Zilei aviaţiei” la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie, ziua Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră, în 1913, ca „patron” al aviaţiei; în anul 2004 MApN a indicat data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători aviaţia militară şi civilă
* Cu 93 de ani în urmă (1925) s-a publicat Legea pentru organizarea şi exploatarea căilor ferate, prin care CFR căpăta un început de autonomie administrativă şi financiară. A fost înfiinţată Administraţia CFR, cu statut de persoană juridică şi cu buget propriu, fondurile alocate căilor ferate crescând considerabil. La data de 11/23.IV.1880, s-a înfiinţat administraţia de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcţiunea princiară (din 1883, generală) a Căilor Ferate Române, instituţie care consacră iniţialele CFR
* Acum 93 de ani (1925) a fost semnat, la Geneva, de către reprezentanţii a 37 de state, Protocolul privind interzicerea utilizării în război a gazelor toxice şi paralizante şi a altor gaze asemănătoare şi mijloace bacteriologice
* Cu 84 de ani în urmă (1934), la Radiodifuziunea Română, debuta „Ora soliştilor”, emisiune muzicală la cererea ascultătorilor
* În urmă cu 68 de ani (1950) medicul american, Richard Lawler, a efectuat primul transplant de rinichi din lume, la Spitalul „Mary” din Chicago
* Acum 67 de ani (1951), de când, între 17 şi 18 iunie, de Rusalii, regimul comunist a pus în mişcare cea mai amplă acţiune de deportare din istoria contemporană a României (după deportarea germanilor din România în fosta Uniune Sovietică, întreprinsă în ianuarie 1945): un număr de 12.791 de familii, respectiv 40.320 de persoane, din care 33.000 au fost bănăţeni, din 258 de localităţi situate în apropierea frontierei cu fosta Iugoslavie, din judeţele Caraş-Severin, Timiş şi Mehedinţi, au fost ridicate din căminele lor şi deportate în Câmpia Bărăganului. Au fost vizate grupuri sociale şi etnice considerate de risc: chiaburi (ţărani înstăriţi), comercianţi, foşti industriaşi, refugiaţi din Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa, români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, evrei şi alţii. În perioada 1951-1956, cât a durat domiciliul forţat în Bărăgan, au murit peste 1.700 de oameni, dintre care 174 de copii. NOTĂ: Alte surse dau ca dată a deportării 18-19 iunie
* Se împlinesc 65 de ani (1953), de când, la Berlin avea loc protestul muncitorilor din construcţii împotriva durelor condiţii de muncă din fosta Republică Democrată Germană. Prima mare revoltă muncitorească împotriva Germaniei comuniste, înăbuşită de armata sovietică, a fost considerată începutul a ceea ce a fost un lung drum până la reunificarea Germaniei
* Cu 24 de ani în urmă (1994) apărea Legea 41 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune ca „…servicii publice autonome, de interes naţional, independente editorial…” (prin desfiinţarea Radioteleviziunii Române) (Legea a fost republicată şi actualizată)
* Acum 21 de ani (1997) era adoptat Tratatul de la Amsterdam (Maastricht II) privind procesul de construcţie al Uniunii Europene. Semnat la 2 octombrie 1997, a intrat în vigoare la 1 mai 1999
Aniversări – Comemorări
– Lăsata secului Postului Sf. Grigore Luminătorul (Calendarul Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2018)
– 1825: S-a născut Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza; după Unirea din 1859, devenind prima doamnă a României, a contribuit la opera reformatoare a domnitorului, ea inspirând Legea instrucţiunii publice; a fost şi o energică susţinătoare a reformei agrare; şi-a dedicat întreaga viaţă şi avere acţiunilor caritabile: a patronat azilul de fete orfane de la Cotroceni (care i-a purtat numele, „Azilul Elena Doamna”) şi a lucrat benevol ca infirmieră la spitalul „Caritatea” din Iaşi (m. 1909)
– 1857, 17/29.VI: S-a născut compozitorul, profesorul şi publicistul Iacob Mureşianu, maestru al muzicii corale; fondator al primei reviste cu specific muzical din Ardeal – „Musa Română” (1888-1907); unul dintre întemeietorii şi creatorii artei muzicale româneşti, cel care a realizat opere şi balade inspirate din folclor şi istorie (m. 1917)
– 1888: S-a născut Victor Papilian (pseudonim literar Sylvius Rolando), medic (în 1919 a organizat, la Cluj, învăţământul anatomo-medical; întemeietor al primei Societăţi de Antropologie din România), violoncelist (în 1920 a întemeiat Filarmonica „Gheorghe Dima” din Cluj, pe care a şi condus-o între anii 1934-1939; a fost director al Operei Române/1934-1936/ şi al Teatrului Naţional/1936-1940/ din acelaşi oraş), prozator, dramaturg, eseist şi memorialist (m. 1956) – 130 de ani
– 1888: S-a născut I.[lie] E. Torouţiu, critic şi istoric literar, folclorist şi traducător; de numele său se leagă adunarea, în cele 13 tomuri de „Studii şi documente literare”, a corespondenţei junimiştilor şi sămănătoriştilor, pe care a însoţit-o cu note, comentarii şi indici; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1953) – 130 de ani
– 1901, 17/30: S-a născut geologul şi profesorul Gheorghe Murgeanu, deschizător de noi direcţii de cercetare, de noi şcoli: stratigrafie specializată, sedimentologie, geologie marină; a condus lucrările pentru întocmirea de hărţi geologice şi tectonice ale României; a făcut parte din comitetul de redacţie al primei ediţii a hărţii tectonice a Europei (1962); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1984)
– 1902: S-a născut Romeo Alexandrescu, compozitor, muzicolog şi critic muzical (m. 1976) – 115 ani
– 1903: S-a născut inginerul Aurel Avramescu, promotor al disciplinelor ştiinţei şi tehnologiei informaţiei; lucrări în domeniul electromagnetismului, al construcţiei aparatelor electrice şi informaticii documentare; a semnalat perspectivele energiei nucleare cu mult înainte de a se fi realizat prima centrală nuclearo-electrică (1941); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1985) – 115 ani
– 1908: S-a născut Ion Th. Ilea, poet şi prozator (m. 1983) – 110 ani
– 1913: S-a născut Petronela Negoşanu, prozatoare şi traducătoare; a tradus din Andersen, Bromfield, Dickens, Dürrenmatt; împreună cu Virgil Teodorescu, a tradus antologiile din poeţi americani contemporani, poeţi canadieni de limbă franceză, cântecele şi proverbele indienilor din America de Nord (m. 2001) – 105 ani
– 1925: A murit inginerul Anghel Saligny; premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, realizator de multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale, pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a docurilor, precum şi a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială. A proiectat (1888) şi a condus construcţia podului peste Dunăre de la Cernavodă (1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa şi al treilea din lume. S-a numărat printre fondatorii Societăţii Politehnice (1881), pe care a condus-o între anii 1895-1897 şi 1910-1911; membru titular al Academiei Române din 1897, vicepreşedinte (1901-1904) şi preşedinte (1907-1910) al acestui for (n. 1854)
– 1927: S-a născut prozatorul şi dramaturgul de naţionalitate maghiară Sütö András; membru-fondator, la 25.XII.1989, al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (m. 2006)
– 1932: S-a născut Sabin Bălaşa, pictor (autorul unor lucrări murale monumentale) şi regizor de filme de animaţie (m. 2008)
– 1940: S-a născut actorul şi profesorul Virgil Ogăşanu
– 1951: S-a născut Ioan Fernbach, violonist, concert-maestru şi pedagog, fost director al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara; președinte al Forumului Democrat al Germanilor din Timişoara (FDGT)
– 1975: S-a născut Lucian Dan Teodorovici, prozator, dramaturg, regizor de teatru şi scenarist
– 2003: A murit Emanuel Elenescu, dirijor, compozitor şi profesor; fagotist în Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii (1933-1938; 1947-1950); a debutat ca dirijor la Ateneul Român (1938), la pupitrul Orchestrei Radio; dirijor al Corului Radio din Bucureşti (1950-1952) şi al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii (1952-1983) (n. 1911) – 15 ani
– 2015: A murit prozatoarea Lucia Olteanu (soţia poetului Tiberiu Utan); s-a dedicat în exclusivitate literaturii pentru copii (n. 1925)
EVENIMENTE EXTERNE
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei”, marcată din anul 1995 (la 17.VI.1994 a fost semnată, la Paris, Convenţia internaţională de luptă împotriva deşertificării)
– „Ziua Internaţională a Tatălui”, se sărbătoreşte în cea de-a treia duminică a lunii iunie, în peste 52 de ţări din lume, printre care se numără: Marea Britanie, SUA, Canada, Franţa, Cipru, Africa de Sud, Olanda, Grecia, Ungaria, Japonia, China, India, Arabia Saudită, Turcia, Venezuela, Argentina, Irlanda, Singapore. Ziua a fost sărbătorită pentru prima dată în 1910, în Spokane, Washington, la iniţiativa lui Sonora Smart Dodd (1882-1978), fiica veteranului american de război William Jackson Smart, care şi-a crescut singur copii, după ce soţia sa a murit la naşterea celui de-al şaselea copil. În 1972, această zi a fost recunoscută la nivel oficial în calendarul sărbătorilor naţionale, după ce legea a fost semnată de preşedintele american Richard Nixon. NOTĂ: În România, această zi se sărbătoreşte, începând cu anul 2010, în cea de-a doua duminică a lunii mai
– Islanda anunţă separarea sa definitivă de Danemarca şi se proclamă republică – 1944. Ziua Naţională
– 1719: A murit Joseph Addison, poet, eseist şi dramaturg iluminist englez (n. 1672)
– 1818: S-a născut compozitorul francez Charles Gounod (m. 1893) – 200 de ani
– 1832: S-a născut Sir William Crockes, chimist şi fizician britanic; a aplicat în chimie metode fizice, cu ajutorul analizei spectrale; de numele său se leagă descoperirea taliului (1861); membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (m. 1919)
– 1867: S-a născut Henry Lawson, scriitor clasic australian (m. 1922)
– 1882: S-a născut compozitorul rus Igor Stravinski (m. 1971)
– 1920: S-a născut geneticianul francez François Jacob; cercetări privind reglarea genetică a sintezei enzimelor bacteriene; a descoperit acidul ribonucleic mesager; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1965, împreună cu conaţionalii săi André Lwoff şi Jacques Monod (m. 2013)
– 1933: S-a născut violonistul francez Christian Ferras (m. 1982) – 85 de ani
– 1939: S-a născut Krzysztof Zanussi, regizor de film, producător şi scenarist polonez
– 1940: A murit Sir Arthur Harden, biochimist britanic; a descoperit cofermenţii; Premiul Nobel pentru chimie pe 1929, împreună cu suedezul Hans von Euler-Chelpin (n. 1865)
– 1943: S-a născut interpretul american Barry Manilow (numele real: Barry Alan Pincus) – 75 de ani
– 1996: A murit filosoful american Thomas Samuel Kuhn (n. 1922)
– 2001: A murit Donald J. Cram, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1987, împreună cu Jean-Marie Lehn, Charles J. Pedersen (n. 1919)
– 2007: A murit Gianfranco Ferré, unul dintre cei mai cunoscuţi designeri italieni (n. 1944)
– 2008: A murit Cyd Charisse, actriţă şi dansatoare americană; a jucat alături de Fred Astaire şi Gene Kelly în numeroase musicaluri din anii ’50 ai secolului XX; considerată ultima mare dansatoare a Hollywood-ului (n. 1922) – 10 ani
– 2009: A murit Sir Ralf Dahrendorf, sociolog, economist şi politician german; a reprezentat Germania în Comisia Uniunii Europene; în 1974 s-a stabilit în Marea Britanie, iar în 1993 i s-a acordat un loc în Camera superioară a Parlamentului britanic (n. 1929)
– 2014: A murit actriţa britanică de film Patsy Byrne (n. 1933)
Sursa: RADOR