Calendarul zilei – 4 mai

Publicat de Codrin RAITA, 4 mai 2018, 07:00 / actualizat: 5 mai 2018, 14:07

EVENIMENTE INTERNE

 – Medicină, Sănătate

* Conferinţă de presă cu tema „Astmul. Ziua Mondiala a astmului, statistici, testari gratuite (spirometrii)” – ora 11:00, Hotel Mercure Unirii, Bd. Mircea Vodă nr.28

– Cultură

* Tinerii muzicieni din Orchestra Română de Tineret, Romanian Sinfonietta și Orchestra Junior își așteaptă noua generație de colegi. Aceştia vor fi selecționați după cele mai exigente criterii valorice în datele de 4 și 5 mai, la Palatul Tinerimea Română din București

* La Casa Filipescu-Cesianu are loc spectacolul „Zâmbiți, vă rog”, cu actorii Irina Movilă și Marius Bodochi și Cristian Soleanu – saxofon – ora 20:00

* Spectacolul „Lysistrata” de Aristofan, în traducerea lui Giannis Varveris, va fi prezentat, astăzi, la Sala Studio a Teatrului Naţional din Bucureşti. Regia spectacolului este semnată de Afroditi Ioannidou, coregrafia de Amalia Strinopoulou, muzica de Pantelis Terezakis, iar scenografia este realizată de Afroditi Ioannidou şi Amalia Strinopoulou. Principalele roluri ale piesei sunt interpretate de actori ai trupei de teatru Nostos

* Concert în cadrul celei de-a VIII-a ediţii a Turneului extraordinar „Pianul călător – România – 100 – „Best Of”, susţinut de pianistul Horia Mihail, în perioada 9 aprilie – 8 mai, în mai multe localităţi din ţară – ora 19:00, la Sala Teatrelli. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi. Coproducători: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional

* Concert susţinut de trupa rock Vița de Vie – Acustic, eveniment organizat de BestMusic Live Concerts – ora 22:30, la Hard Rock Cafe, în Parcul Herăstrău, Şoseaua Kiseleff, nr. 32

* Istanbul: În perioada 4 – 12 mai 2018, Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul celebrează  Ziua Europei prin intermediul unora dintre cele mai frumoase domenii ale artei: literatură și muzică veche românească. Cunoscut sub denumirea ITEF – Festivalul Internațional de Literatură Tanpınar din Istanbul aniversează 10 ani de existență, iar vremea condeielor va fi între 4 și 10 mai. Ceremonia oficială de deschidere a festivalului va avea loc astăzi, la sediul ICR Istanbul, din Piața Taksim, cu începere de la ora 19:00

– S-a întâmplat într-o zi de 4 mai

* Acum 372 de ani (1646) apărea, la Iaşi, primul cod de legi tipărit în limba română (şi unul dintre primele coduri de legi apărute într-o limbă naţională din Europa), „Cartea românească de învăţătură de la pravilele împărăteşti şi de la alte giudeţe”. A fost urmat, în 1652, de codul muntenesc „Îndreptarea legii”, tipărit la Târgovişte. Traducătorii celor două cărţi au fost Eustratie logofătul şi Daniil Andrei Panonianul (Ardeleanul)

* Acum 99 de ani (1919), în China, s-a declanşat „Mişcarea 4 Mai”, prima mişcare studenţească importantă din istoria Chinei. Studenţii au demonstrat în Piaţa Tiananmen din Beijing, China protestând împotriva Tratatului de la Versailles prin care se transferau teritorii chineze Japoniei

* În urmă cu 91 de ani (1927) se înfiinţa Institutul de Cercetări şi Staţiuni Agronomice din România, prin Decretul nr. 1205, promulgat de regele Ferdinand (organizator şi primul director, Gheorghe Ionescu-Siseşti). Din 1962, a figurat cu denumirea de Institutul de Cercetări Agricole, iar din 1969, se numeşte Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești”

* Cu 87 de ani în urmă (1931) se constituia, la Bucureşti, Partidul Evreiesc din România, având drept scop promovarea intereselor populaţiei evreieşti şi conservarea fiinţei ei naţionale, pronunţându-se, totodată, pentru rămânerea în ţară a populaţiei evreieşti şi participarea ei activă la viaţa politică (preşedinte – Theodor Fischer; preşedinte de onoare – Adolf Stern). În 1938 şi-a încetat activitatea

* În urmă cu 69 de ani (1949) s-a semnat acordul americano-sovietic (acordul Jessup-Malik), care a pus capăt blocadei Berlinului. Convenţia a fost semnată de Philip Jessup (SUA) şi Jakow Alexandrowitsch Malik (Rusia), de unde şi numele

* Acum 59 de ani (1959) a avut loc, la Los Angeles (SUA), prima ceremonie de decernare a Premiilor Grammy, câştigători fiind Perry Como, Ella Fitzgerald şi Kingston Trio. Premiile Grammy (în engleză Grammy Awards – prescurtare de la numele original Gramophone Awards) sunt acordate anual de Academia Naţională a Artelor şi Ştiinţelor de Înregistrări (în engleză National Academy of Recording Arts and Sciences) a Statelor Unite ale Americii pentru realizări deosebite în domeniul înregistrărilor muzicale. Ceremonia, desfăşurată, de obicei, în luna februarie, este considerată a fi echivalentul industriei americane de înregistrări la Premiile Oscar pentru industria filmului

* Cu 53 de ani în urmă (1965) apărea Decretul de constituire al Teatrului pentru copii „Ion Creangă” din Bucureşti. Inaugurarea Teatrului a avut loc la 24.XII.1964 cu premiera „Harap Alb”, în regia lui Ion Lucian, directorul noului teatru

* Acum 39 de ani (1979) Margaret Thatcher (1925 – 2013), om politic conservator britanic, a câştigat alegerile şi a devenit prima femeie prim-ministru din istoria Marii Britanii. A deţinut această funcţie până în noiembrie 1990

* Cu 16 ani în urmă (2002) NASA a lansat satelitul de cercetare Aqua (EOS PM-1) pentru a explora rolul apei în ecosistemul complex al planetei noastre. “Aqua” este primul dintr-un grup de sateliți denumiți “Constelația După-amiezii” și face parte din „Earth Observing System” al NASA

* Se împlinesc 15 ani (2003) de la dezvelirea, la Târgu-Mureș, a primului monument din România ridicat în memoria victimelor Holocaustului. Monumentul este opera sculptorului Izsak Marton şi a fost realizat în 1947, în memoria victimelor exterminării naziste din Transilvania de Nord, dintre care aproape 6000 proveneau din Târgu-Mureş şi poartă inscripţia bilingvă – engleză şi ebraică – “Remember Holocaust!”

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională a Inimii”; se sărbătoreşte din 1997, anual, la iniţiativa Academiei de Ştiinţe Medicale (Calendar Agerpres, mai 2009; ww.dspdolj.ro). NOTĂ: „Ziua Mondială a Inimii” este sărbătorită la 29 septembrie

– 1837: S-a născut Theodor Rosetti, jurist, publicist şi om politic; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1888-1889); guvernator al Băncii Naţionale (1890-1895); s-a numărat printre fondatorii Societăţii literare „Junimea”; membru de onoare al Academiei Române din 1891 (m. 1923). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 5/17.V.1837

– 1840: S-a născut chirurgul şi profesorul Constantin Dimitrescu-Severeanu; întemeietor de învăţământ chirurgical, iniţiatorul chirurgiei viscerale, a contribuit, din plin, la dezvoltarea chirurgiei româneşti (m. 1930)

– 1856: S-a născut Theodor Speranţia, scriitor şi folclorist; s-a numărat printre întemeietorii şi primii colaboratori ai revistei „Contemporanul” (1881-1888); datorită strădaniilor sale, în 1901, s-au pus, în Bucureşti, bazele primului muzeu etnografic; membru corespondent al Academiei Române din 1891 (m. 1929)

– 1875, 4/16: S-a născut Dumitru Drăghicescu, filosof, sociolog, diplomat şi om politic liberal; după terminarea primului război mondial s-a aflat alături de Nicolae Titulescu la Liga Naţiunilor Unite; ambasador al României în Mexic (1934-1936), a fost primul trimis român într-o ţară latino-americană (m. 1945)

– 1888: S-a născut baritonul şi profesorul Aurel Costescu-Duca; unul dintre fondatorii Operei Române (m. 1955) – 130 de ani

– 1891, 4/16: A murit omul politic Ion C. Brătianu; ministru şi prim-ministru în mai multe rânduri; lider al grupării liberale radicale, a pus bazele Partidului Naţional Liberal (1875), pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii; a avut un rol important în elaborarea şi aplicarea sistemului constituţional parlamentar democratic; Guvernele conduse de el au iniţiat măsuri de consolidare a monarhiei, pentru stimularea industriei şi organizarea finanţelor ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1885 (n. 1821)

– 1903: A murit chimistul Alfons Oscar Saligny, frate cu Anghel Saligny; iniţiator al primului laborator din Bucureşti destinat cercetărilor de control asupra materialelor de construcţii şi tehnologiei materialelor pentru căile ferate; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (n. 1853) – 115 ani

– 1921: S-a născut dirijorul şi compozitorul Mircea Basarab (m. 1995)

– 1922: S-a născut prozatorul, traducătorul şi umoristul Vlad Muşatescu; autor de romane poliţiste, în registru parodic (m. 1999)

– 1925: S-a născut Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2008)

– 1926: S-a născut Geta Brătescu, artist vizual; supranumită marea doamnă a artei conceptuale româneşti; opera sa artistică include lucrări de grafică, gravură, desen, colaj, fotografie, ilustraţie de carte, tapiserie, obiect, film experimental, video şi performance

– 1928: S-a născut (la Lencăuţi/Hotin, azi în Ucraina) Leon Baconski, istoric, critic literar şi traducător; frate cu poetul A.[natol] E.[milian] Baconski – 90 de ani

– 1940: S-a născut Grigore (Constantin) Bostan, folclorist şi scriitor român din Ucraina; s-a preocupat de studierea comparată a folclorului românesc, de cercetarea moştenirii literare româneşti din Bucovina şi a literaturii contemporane din această zonă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 2004)

– 1940: S-a născut Anton Cosma, critic şi istoric literar (m. 1991)

– 1943: S-a născut criticul muzical Daniela Caraman-Fotea, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România; realizatoare de programe muzicale, şi iniţiatoare a unor cicluri de emisiuni în cadrul Redacţiei Muzicale a SRR – 75 de ani

– 1950: S-a născut Anghel Iordănescu, fost jucător de fotbal, antrenor, şi fost selecţioner al echipei naţionale de fotbal a României, având trei mandate la conducerea acesteia

– 1955: A murit (la Paris) George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific, din 1948, al Academiei Române; după instaurarea dictaturii comuniste în ţară se stabileşte definitiv la Paris; considerat cel mai important muzician român (n. 1881). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-1999 dă ca dată a morţii 5 mai 1955

– 1955: S-a născut interpreta de muzică uşoară Mihaela Runceanu (m. 1989)

– 1955: S-a născut Mircea Tiberian, compozitor, pianist şi interpret de muzică de jazz

– 1959: S-a născut sculptorul şi profesorul Darie Dup, doctor în Arte Vizuale, personalitate de prim rang a artei românești

– 1964: S-a născut, în Republica Moldova, Vitalie Ciobanu, scriitor, eseist, critic literar şi publicist român

– 1974: A murit compozitorul Nicolae Oancea (n. 1893)

– 1976: S-a născut compozitorul şi interpretul Laurenţiu Duţă, component al trupei 3 Sud-Est, care s-a reunit oficial pe 28 februarie 2014

– 1977: A murit Dragoş Vrânceanu, poet şi traducător; a tradus în limba română din literatura italiană (din Benvenuto Cellini, Giovanni Pascoli, Eugenio Montale, Mario Luzi, Enrico Emanuelli, Carlo Bo ş.a.); în limba italiană a tradus din Mihai Eminescu, Maria Banuş, Eugen Jebeleanu şi Mihai Beniuc, fiind un intermediar activ între cultura română şi cea italiană (n. 1907)

– 1980: A murit Vasile Răşcanu, medic şi fiziolog; cercetările sale au contribuit la creşterea prestigiului şcolii ieşene de fiziologie; bogată activitate de organizare sanitară; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1885)

– 1981: A murit I.[osif] Cassian-Mătăsaru, traducător din poezia şi proza germană; tatăl poetei Nina Cassian (n. 1896)

EVENIMENTE EXTERNE

 Aniversări – Comemorări

– 1655: S-a născut inventatorul italian Bartolomeo Cristofori, considerat creatorul pianului; în 1698 a realizat un prim “cembalo a martelletti” (clavecin cu ciocănele), apoi, spre 1710, primul său pianoforte, din care și azi se mai păstrează un exemplar datând din 1720, la Metropolitan Museum din New York (m. 1731)

– 1770: S-a născut pictorul şi desenatorul francez François Gérard, care, prin lirismul său, anunţa romantismul (m. 1837). NOTĂ: După unele surse data naşterii ar fi 12 martie 1770

– 1825: S-a născut Sir Thomas Henry Huxley, biolog britanic; adept convins al lui Darwin, a fost primul zoolog care a afirmat consecinţa aplicării darwinismului asupra antropogenezei (descendenţa omului din maimuţă) (m. 1895)

– 1827: S-a născut exploratorul britanic John (Hanning) Speke; expediţii în Himalaya, Tibet, Somalia; explorând Africa Centrală a descoperit lacurile Tanganyika şi Victoria (1858), stabilind că ultimul reprezintă unul dintre izvoarele Nilului (m. 1864). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 3 mai 1827

– 1874: S-a născut inginerul american Frank Conrad, specialist în radiofonie; un experiment al său din 1919, o transmisie radio, a ajutat compania Westinghouse din Pittsburgh să fondeze postul de radio KDKA, primul post de radio din istorie (m. 1941)

– 1907: S-a născut scriitorul francez Maxence Van Der Meersch; a primit, în anul 1936, Premiul Goncourt (m. 1951)

– 1924: S-a născut pianista rusă Tatiana Nikolaeva (m. 1993)

– 1928: S-a născut Maynard Ferguson, renumit trompetist de jazz originar din Canada, stabilit în SUA (m. 2006) – 90 de ani

– 1928: S-a născut Mohamed Hosni Mubarak, general şi om politic egiptean; al patrulea preşedinte al Republicii Arabe Egipt; ca vicepreşedinte al Egiptului şi-a asumat preşedinţia ţării după asasinarea lui Anwar Sadat, la 14 octombrie 1981; la 11 februarie 2011, la 18 zile de la declanşarea revoluţiei egiptene (în ianuarie 2011), Mubarak a fost înlăturat de la conducere, puterea fiind preluată de armată; a fost judecat pentru fapte de corupţie şi abuz de putere şi închis din 2014 până în 2017 – 90 de ani

– 1929: S-a născut (la Bruxelles, Belgia) actriţa americană de film Audrey Hepburn (m. 1993)

– 1931: S-a născut dirijorul rus Ghenadi Rojdestvenski

– 1934: S-a născut actriţa rusă de film Tatiana Samoilova (prezenţă meteorică în anii ’50-’60 ai secolului al XX-lea) (m. 2014)

– 1937: S-a născut harpista britanică de origine spaniolă Marisa Robles

– 1938: A murit japonezul Jigoro Kano, părintele judo (sport asemănător cu jiu-jitsu, din care au fost eliminate procedeele periculoase, şi care se bazează pe principiul nonrezistenţei, utilizându-se supleţea, elasticitatea împotriva forţei); a întemeiat (în 1882) prima artă marţială (kodokan judo) recunoscută internaţional şi devenită sport olimpic; primul japonez membru în Comitetul Olimpic Internaţional (n. 1860) – 80 de ani

– 1939: S-a născut Amos Oz, prozator, eseist şi jurnalist israelian

– 1942: S-a născut dirijorul şi pianistul mexican Enrique Bátiz

– 1958: S-a născut graficianul american Keith Haring, figură de referinţă a artei grafice moderniste americane şi internaţionale (m. 1990) – 60 de ani

– 1972: A murit chimistul american Edward Calvin Kendall, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1950, alături de Tadeus Reichstein şi Philip S. Hench (n. 1886)

– 1980: A murit Iosip Broz Tito, om politic iugoslav, conducătorul rezistenţei iugoslave împotriva fascismului; preşedintele R.S.F. Iugoslavia în perioada 1945-1980 (n. 1892, în Croaţia)

– 2009: A murit actorul, regizorul, producătorul de televiziune şi autorul american Dom DeLuise (n. 1933)

– 2012: A murit muzicianul american Adam Yauch, membru fondator al grupului de hip-hop Beastie Boys, celebru pentru hituri precum „Fight for Your Right (To Party)” (n. 1964)

– 2013: A murit medicul şi chimistul belgian Christian René De Duve, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină pe 1974, alături de belgianul Albert Claude şi americanul (de origine română) George Emil Palade; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1917) – 5 ani

Sursa: RADOR