ANPC a publicat un ÎNDRUMAR DE CONSILIERE pentru unități de alimentație publică, magazine alimentare și comerț de mic detaliu stabil și ambulant

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 14 aprilie 2018, 12:19

1. UNITĂŢI DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr 99 din 2000 (r1), privind comercializarea produselor şi serviciilor pe piaţa , art.4 lit “g”, prin serviciu de alimentaţie publica se înţelege –“ activitatea de pregătire , preparare , prezentare şi servire a produselor şi a băuturilor pentru consumul acestora în unităţi specializate sau la domiciliu/locul de muncă al consumatorilor.”

Conform legislației aplicabile în domeniu, unitățile de alimentație publică se pot clasifica în două mari categorii:

1. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publica : unităţi de alimentaţie publica din incinta structurilor de primire cu funcţiuni de cazare (inclusiv cele care deservesc acestora), unităţi de alimentaţie publica situate în staţiuni turistice, precum şi cele administrate de societăţi comerciale de turism, restaurant, baruri, unităţi de fast food, cofetarii, patiserii, etc. Aceste structuri se clasifica pe stele, respectiv margarete în cazul pensiunilor turistice şi agroturistice, infunctie de caracteristicile constructive, dotări şi calitatea serviciilor pe care le oferea potrivit condiţiilor şi criteriilor minim obligatorii cuprinse în Normele Metodologice din Ordin 65 din 2013.
2. Unități de alimentație publică, altele decât cele incluse în structurile de primire turistice, reglementate de prevederile cuprinse în H.G. nr.843/1999, privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică, neincluse în structurile de primire turistice.

Astfel în conformitate cu prevederile cuprinse în Anexă la H.G. nr.843/1999, ca regulă generală, unitatea de alimentaţie publică reprezintă localul public în care se servesc preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi, caracterizându-se prin aceea că în cadrul lui se îmbină activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare, însoţită de servicii specifice care asigură consumul acestora pe loc. Conform acestui act normativ, acestea se clasifică pe tipuri de unități de alimentație publică, dintre care le vom menționa pe cele mai des întâlnite în rețeaua comercială și anume:

• Restaurant clasic – unitate de alimentaţie publică în care consumatorii sunt serviți cu un variat sortiment de preparate culinare de cofetărie-patiserie, cafea, băuturi etc. Pentru crearea unei atmosfere recreative se pot oferi programe artistice sau alte mijloace de distracție. Personalul de producţie şi de servire are o calificare de profil.
• Restaurant cu specific – unitate de alimentaţie publică care prin amenajări, dotări, ţinuta lucrătorilor şi preparatele culinare oferite corespunde unui specific local, regional, naţional (restaurant „românesc”, „moldovenesc”, „dobrogean”, „bănățean” etc.) sau reprezintă unităţi tradiționale – han, cramă, colibă, șură etc.
• Pizzerie – unitate specializată care oferă, cu preponderență, sortimente de pizza şi de paşte făinoase. Suplimentar se pot oferi gustări, salate, produse de patiserie şi sortiment variat de băuturi, cu preponderență slab alcoolizate.
• Bar – unitate de alimentaţie publică cu program de zi sau de noapte în care se desfac băuturi alcoolice şi nealcoolice, un sortiment restrâns de produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiții muzicale, jocuri electronice şi video. Această categorie cuprinde şi Disco-bar, Video-bar, Discotecă, Cafe-bar, Cafenea.
• Fast-Food – unitate care propune clientelei sale, în principal tineri, o servire rapidă de produse, la preţuri unitare. Oferta de produse se reduce la un sortiment limitat şi standardizat, de regulă bazat pe un singur produs de bază şi este prezentată de obicei pe panouri luminoase. Preparatele sunt preluate de clienţi la casa în momentul plăţii şi consumate pe loc sau în afara unităţii. Produsele sunt oferite în inventar de servire de unică folosință.
• Unităţi tip cofetărie, patiserie – sunt unităţi de alimentaţie publică care oferă consumatorilor preparate de cofetărie-patiserie produse în laboratoarele proprii sau în laboratoarele altor unităţi de profil, biscuiți şi produse zaharoase ale producătorilor specializaţi, băuturi nealcoolice, cafea, ceai, fructe, produse specifice micului dejun, precum şi diferite sortimente de băuturi fine pentru consum la domiciliu. Majoritatea unităţilor de acest tip, pe lângă asigurarea condiţiilor pentru consumul pe loc, vând şi produse pentru consum la domiciliu.

Având în vedere responsabilităţile operatorilor economici cu activitate în domeniul alimentaţiei publice, a prevederilor legislaţiei privind siguranţa lanţului alimentar , precum şi riscul pe care îl prezintă pentru sănătatea consumatorilor, prepararea şi servirea hranei în special în perioada sezonului estival, pentru prevenirea declanşării unor episoade de toxiinfecţii alimentare se atenţionează administratorii acestor unităţi să respecte următoarele:

ASPECTE GENERALE REFERITOARE LA LEGALITATEA FUNCŢIONĂRII

1. Alegerea spaţiului de desfăşurare a activității

În procesul decizional cu privire la alegerea unui anumit spațiu, pentru o activitate de alimentaţie publică, trebuie avut în vedere atât suprafața cât și compartimentarea acestuia, astfel încât acești factorii să permită efectuarea lucrărilor de amenajare și dotările corespunzătoare, pentru asigurarea respectării normelor legale în domeniu. Înainte de a alege spaţiul, este foarte indicat că reprezentanţii legali ai operatorilor economici să se adreseze unui specialist în domeniu sau direct de

la DSP si DSVSA, dacă compartimentarea acestuia permite ca circuitele funcționale (de personal, de materii prime, produsele preparate, resturile menajere, etc) să se realizeze într-un singur sens și fară intersectarea fazelor de lucru salubre cu cele insalubre astfel încât să permită respectarea normelor legale de igienă prevazute in Ordinul 976/1998 precum și respectarea regulilor generale pentru igiena produselor alimentare, impuse de Regulamentele Europene Dacă acest fapt nu este posibil și nu se pot realiza nici modificări constructive în acest scop, respectarea normelor legale va fi practic imposibilă și în consecință trebuie reconsiderata orientarea .

La Art. 4 din Ordinul 976 din 1998 , se fac următoarele precizări:

1. a) Se interzice amplasarea de unităţi cu profil alimentar în spaţiile de locuit.
2. b) Se admit activităţi de desfacere a alimentelor şi de alimentaţie publică la parterul blocurilor, numai în spaţii comerciale existente, destinate prin proiect sau pentru care s-a obţinut schimbarea destinaţiei prin comisia de urbanism a organelor administraţiei publice locale.

La Art. 5 din ordinul mentionat mai sus se prevede “Proiectarea clădirilor se face în funcţie de profilul unităţii şi de volumul estimat al activităţii (producţie, prelucrare, depozitare, desfacere, consum). Numărul, mărimea şi destinaţia încăperilor se stabilesc în funcţie de profilul unităţii.

Avizele și autorizările necesare

a) domeniul sanitar veterinar

1) Orice activitate economică care implică produse alimentare necesită, conform Ordinului nr.111/2008, înregistrarea la ANSVSA (DSVSA) .Astfel pentru desfășurarea activității de alimentație publică, este necesar pe lângă declarația pe proprie răspundere și înregistrarea în cadrul Agenției Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor care funcționează la nivelul fiecărui județ.

2) Responsabilitatea primară pentru siguranța alimentelor aparţine operatorului cu activitate în domeniul alimentar iar în acest context acesta are obligația să pună în aplicare, să implementeze şi să menţină o procedură sau proceduri permanente bazate pe principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point – este o metodă de operare structurată, cu rolul de a identifica riscurile și măsurile de control asociate acestora, în scopul asigurării siguranței alimentare);

b) domeniul unității administrative teritoriale

1) Orice exercițiu comercial se desfășoară numai de către comercianți autorizați în condițiile legii (obținerea acordului autorităților administrației publice locale, (OG 99/2000, art.5 alin 1);

2) Structurile în care se pesteaza servicii pot fi deschise publicului conform programului de funcționare stabilit de fiecare operator economic cu respectarea legislației muncii și a solicitării administrației publice locale; (OG 99/2000, art 6 si art.8);

c) domeniul sanitar

1) conform prevederilor legale, operatorii economici care vor să desfășoare o activitate de alimentație publică și sunt înregistrați la Oficiul Registrului Comerțului, se autorizează din punct de vedere sanitar în baza declarației pe proprie răspundere, completată în cadrul Biroului Unic.

d) domeniul – Licențe de fabricație

1) in cadrul unei unități de alimentație publică, producerea și servirea produselor de cofetarie – patiserie, a înghețatei, a produselor de panificație, necesită obținerea unei licențe de fabricație pe fiecare categorie de produse, în conformitate cu prevederile Ordinului nr.357/2003, pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea, suspendarea și retragerea (anularea) licențelor de fabricație agenților economici care desfășoară activități în domeniul producției de produse alimentare. Acest document se eliberează de către Direcția pentru Agricultură existentă la nivelul fiecărui județ.

e) domeniul metrologic

1) mijlocul de masurare utilizat in blocul alimentar trebuie sa fie verificat metrologic. Buletinul de verificare metrologic are valabilitate un an de zile. In cazul achizitionarii unui mijloc de masurare a greutatii “nou”, verificarea metrologica este valabila un an de zile de la data achizitiei.

f) alte aspecte ce trebuiesc avute în vedere

1) exercitarea activitatii de alimentatie publica necesita cunostinte de specialitate si se efectueaza de personal calificat (OG 99/2000 art.5 alin 2 si 3);

2) efectuarea acțiunilor de dezinsectie, a spatiilor tehnologice, a utilajelor și ustensilelor folosite , protejarea spatiilor si a alimentelor de insecte si rozatoare prin masuri specifice (este necesar incheierea unui contract de dezinfecție, dezinsecție, deratizare)

NORME PRIVIND PREPARAREA ALIMENTELOR

Reglementări legale cu privire la structura/compartimentarea și dotarea unui spațiu de alimentație publică, în vederea îndeplinirii condițiilor sanitare și sanitar-veterinare

1. Condiții sanitare

În conformitate cu prevederile Ordinului 976/1998, emis de Ministrul Sănătății.

1. a) conform art. 28 , pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare în vederea unei prelucrări şi preparări a alimentelor corespunzătoare, în funcţie de profilul lor, unităţile de alimentaţie publică sau colectivă vor avea din construcţie ( sau în urma modificărilor constructive) spaţiile necesare pentru circuitele funcţionale:

– sala de mese;

– spaţii de preparare a mâncărurilor;

– spaţii de păstrare a alimentelor;

– anexe social-sanitare.

1. b) conform art. 30, sala de mese va avea asigurat minimum 1, 2 mp pentru un loc la masă.
2. c) conform art. 31, spaţiile de preparare a mâncărurilor sunt constituite din bucătării şi dintr-o serie de camere anexe în care se face prelucrarea preliminară a alimentelor. Spaţiile de prelucrare preliminară a alimentelor (curăţare, spălare, tocare) sunt spaţii cu circuite separate pentru legume, carne, peşte, ouă. În funcţie de categoria de încadrare a unităţii, vor exista anexe precum: laborator de cofetărie, patiserie, boxă pentru ceai, cafea şi lapte, cameră pentru prepararea mâncărurilor reci (salate, maioneze, preparate cu gelatină, sandwich-uri, aperitive reci), complet separate de bucătăria propriu-zisă.
3. d) conform art. 33, spaţiile de păstrare a alimentelor sunt reprezentate de: depozite, magazii, beciuri şi spaţii frigorifice. Produsele alimentare ambalate vor fi depozitate separat de obiectele de inventar, ambalaje goale, substanţe pentru curăţenie şi dezinfecţie. Produsele perisabile se vor păstra în spaţii frigorifice separate, la temperatura prevăzută de furnizor.

Preparatele finite şi cele care se consumă fără a mai fi prelucrate termic se vor păstra separat de carne, peşte,viscere crude şi de preparatele de carne crude (mititei, carne tocată etc.). ) Pâinea, chiflele, cornurile se vor păstra în spaţii special amenajate, în coşuri de răchită, (material plastic) sau în navete, cu condiţia ca acestea să fie acoperite, la adăpost de praf şi de insecte, şi să nu fie aşezate direct pe podele.

1. e) conform art. 34, anexele social-sanitare cuprind: camere-vestiar, cabine cu duşuri, grupuri sanitare (WC) şi chiuvete pentru personal şi separat pentru clienţi, birouri, boxe pentru reziduuri. În unităţile mici de alimentaţie publică cu până la 3 salariaţi, de tipul patiseriilor, barurilor de zi, iaurgeriilor, snack-barurilor, nu este necesar grup sanitar separat de cel al consumatorilor.
2. f) În unităţile de alimentaţie cu un singur spaţiu de producţie – bucătărie, în care se realizează prepararea, fierberea sau coacerea alimentelor, se vor folosi ca materii prime numai produse agroalimentare gata curăţate, porţionate şi ambalate.(art 32 din norme)

Spălarea veselei pentru servire şi a vaselor de bucătărie se va face separat, într-un loc anume stabilit şi amenajat, unde nu se fac alte operaţiuni de preparare; acest loc va fi strict delimitat.

Vesela curată pentru masă trebuie să fie păstrată în spaţii separate de vasele de bucătărie.

g) Dotarea de ustensile şi utilaje se face ţinându-se seama de natura, volumul şi de profilul unităţii de alimentaţie – publică sau colectivă. Nu se vor folosi vase şi ustensile de bucătărie degradate.(art 35 din norme),

h) Produsele alimentare ambalate vor fi depozitate separat de ambalajele goale, substanţele pentru curăţenie şi dezinfecţie. În unităţile alimentare folosirea gheţii naturale este permisă numai pentru răcirea băuturilor îmbuteliate. Gheaţa va proveni numai din gheţării autorizate sanitar.( art.36)

În unităţile de alimentaţie publică şi de alimentaţie colectivă, care pregătesc şi servesc preparate culinare, se vor respecta următoarele condiţii de protecţie sanitară a alimentelor(art.37)

j) operaţiunile de prelucrare a cărnii, peştelui, legumelor şi produselor de cofetărie şi patiserie se vor efectua în încăperi sau în compartimente separate.

De asemenea, se vor separa operaţiunile de preparare a cărnii şi peştelui crud de operaţiunile finale de preparare a acestor produse.Toate operaţiunile de preparare a cărnii crude (tranşare, tocare, preparare mititei, cârnaţi proaspeţi, chiftele etc.) se efectuează într-un spaţiu destinat numai acestor operaţiuni.

Spaţiul va fi dotat cu butuc, funduri din lemn, marcate distinct, ustensile (maşină de tocat, cuţite, topor etc.), bazine ce vor fi racordate la instalaţia de apă caldă, rece şi la canalizare.

jj) Operaţiunile de preparare a peştelui crud se efectuează în condiţii similare.

Materia primă şi produsele finite se vor prelucra pe mese (sau funduri din lemn) diferite, marcate vizibil: „peşte crud”, „peşte fiert”, „pâine” etc.

k) Preparatele culinare finite, până la servirea lor de către consumator, vor fi păstrate la o temperatură de minimum+60 grade C (mâncăruri calde) sau la maximum + 8 grade C (preparate reci).

l) Refolosirea ca materie primă a preparatelor culinare finite ori amestecarea tocăturilor de carne crudă cu cele tratate termic nu este permisă.

m) În unităţile de alimentaţie colectivă şi de alimentaţie publică, în care sunt servite grupuri organizate (turişti, mese comune etc.), se vor consuma numai mâncăruri pregătite în aceeaşi zi, din care se vor păstra probe (în recipiente curate, opărite, acoperite şi etichetate) timp de 48 de ore la o temperatură de +4 gradeC, în spaţii frigorifice special destinate acestui scop.

n) Se vor folosi numai ouă cu coaja intactă, spălate şi dezinfectate înainte de spargere; folosirea ouălor de raţă în această categorie de unităţi este interzisă.

o) Nu este permisă încorporarea în preparate a grăsimilor folosite la prăjire.

p) Legumele şi fructele care se consumă în stare crudă se vor spăla sub curent continuu de apă potabilă.

q) Nu este permisă păstrarea alimentelor, cu excepţia peştelui, în contact cu gheaţa sau cu apa rezultată din topirea gheţii ori servirea băuturilor, fructelor şi legumelor în contact cu gheaţa, cu excepţia cuburilor de gheaţă preparate din apă potabilă, în congelatoare speciale

• Spații de depozitare

În cazul în care, pentru depozitarea materiilor prime uşor alterabile şi nealterabile, nu se poate asigura decât o singură încăpere, este obligatorie îndeplinirea următoarelor condiţii: (Ordin 976 din 1998, art. 38)

1. a) dotarea corespunzătoare cu rafturi, sau recipiente pentru toate produsele nealterabile;
2. b) asigurarea unui spaţiu frigorific pentru produse alterabile, cu compartiment separat pentru carne crudă, care să nu aibă o temperatură mai mare de +4C;
3. c) asigurarea unei ventilaţii satisfăcătoare prin ferestre sau ochiuri cu rame şi sită metalică;
4. d) aprovizionarea cu materii prime uşor alterabile, îndeosebi cu carne şi lapte, să se facă pe măsura capacităţii spaţiului de răcire şi să nu depăşească nevoile de consum pentru o zi.
5. e) În unităţile care sunt lipsite de spaţiu pentru organizarea bucătăriei (snack-baruri, pizzerii etc.), preparatele culinare specifice acestora se pot executa în sala de consum, în faţa consumatorilor, cu obligaţia ca prin organizarea, dotarea şi întreţinerea locului respectiv să se asigure o curăţenie permanentă, iar unitatea să dispună de posibilităţi satisfăcătoare
6. f) de ventilaţie (naturală sau mecanică, art.39).

• Norme privind depozitarea si transportul alimentelor

Aşezarea produselor alimentare se va face separat pe sortimente, eventual pe zile de fabricatie, pe gratare sau rafturi, in stive, randuri distantate, astfel incat sa se asigure o buna ventilatie si accesul persoanelor si al mijloacelor care controleaza sau manipuleaza produsele depozitate;(art 41)

Unităţile alimentare vor fi dotate cu spaţii necesare pentru depozitarea ambalajelor. Pereţii acestor spaţii vor fi etanşi,nepermiţând accesul rozătoarelor. Se interzice depozitarea ambalajelor de transport în spaţii de producţie, prepararea sau vânzarea alimentelor.(art.42);

Transportul alimentelor se efectuează în funcţie de perisabilitatea produselor, numai cu mijloace autorizate sanitar,igienice, care să asigure pe toată durata transportului păstrarea nemodificată a caracteristicilor nutritive, organoleptice,fizico-chimice şi microbiologice, precum şi protecţia împotriva prafului, insectelor, rozătoarelor şi altor posibilităţi depoluare, degradare şi contaminare atât a produselor transportate, cât şi a ambalajelor.(art.43)

Mijloacele de transport al alimentelor trebuie să fie amenajate şi dotate în funcţie de natura produsului transportat, iar pe pereţii exteriori se va Înscrie denumirea produselor respective (carne, paine, lactate etc.) Pereţii exteriori şi platforma vor fi confecţionate din materiale rezistente, impermeabile, uşor de curăţat.(art.44)

În articolul 45 din norme se prevede:

1. a) Alimentele uşor alterabile vor fi transportate cu mijloace de transport frigorifice, prevăzute şi dotate cu mijloace de ventilaţie şi frigorifice, inclusiv cu aparatură pentru controlul şi înregistrarea temperaturii. Pentru transportul în cadrul aceleiaşi localităţi sau cu o durată mai mică de 4 ore se pot folosi mijloace de transport izoterme.
2. b) Carnea în carcasă se transportă agăţată pe cârlige din material inoxidabil.
3. c) Se permite transportarea de alimente sub formă de materii prime şi semifabricate împreună cu produse finite care
4. d) se consumă fără altă prelucrare termică, dacă se asigură condiţii corespunzătoare pentru fiecare categorie.
5. e) Alimentele vor fi însoţite pe tot timpul transportului de documentele care să certifice că produsele respective au
6. f) fost recepţionate conform actelor normative în vigoare.
7. g) Producătorul este obligat să asigure transportul produselor numai în maşina autorizată.
8. h) Mijloacele de transport al alimentelor, precum şi ambalajele de transport trebuie păstrate permanent în perfectă stare tehnică şi de curăţenie;acestea vor fi spălate şi dezinfectate după fiecare transport.(art 46)
9. i) Personalul care asigură transportul şi manipularea alimentelor uşor alterabile şi a pâinii va purta echipamentul de protecţie sanitară a alimentelor (păstrat în vehiculul respectiv), la urcarea pe platforma vehiculului şi în timpul tuturor operaţiunilor în care acesta vine în contact direct cu alimentele, şi va avea carnet de sănătate.( art.47);

• Condiții sanitar veterinare

Să respecte condițiile generale de igienă conform prevederilor Regulamentului CE nr 852/2004, referitoare la construcție și dotare:

• CERINȚE SANITARE PENTRU ÎNCĂPERILE ÎN CARE SE PREPARĂ, SE TRATEAZĂ SAU SE PRELUCREAZĂ PRODUSE ALIMENTARE (CU EXCEPȚIA SĂLILOR DE MESE ŞI A INCINTELOR)

1.În încăperile în care se prepară, se tratează sau se prelucrează produse alimentare (cu excepţia sălilor de mese şi a incintelor ( inclusiv spaţiile din mijloacele de transport), concepţia şi structura trebuie să permită aplicarea bunelor practici de igienă alimentară, inclusiv prevenirea contaminării între operaţiuni şi în timpul lor.

Îndeosebi:

1. a) podeaua trebuie să fie în bună stare şi uşor de curăţat şi, după caz, de dezinfectat. Acest lucru necesită utilizarea materialelor etanşe, neabsorbante, lavabile şi netoxice, cu excepţia cazului în care operatorii din sectorul alimentar pot dovedi autorităţii competente că alte materiale utilizate sunt corespunzătoare. După caz, podeaua trebuie să permit scurgerea adecvată a suprafeţelor;
2. b) suprafeţele murale trebuie să fie în bună stare şi uşor de curăţat şi, după caz, de dezinfectat. Acest lucru va impune utilizarea materialelor etanşe, neabsorbante, lavabile şi netoxice cât şi o suprafaţă netedă până la o înălţime corespunzătoare, cu excepţia cazului în care operatorii din sectorul alimentar pot dovedi autorităţii competente că alte materiale utilizate sunt corespunzătoare;
3. c) plafoanele (sau, dacă nu există plafon, suprafaţa interioară a acoperişului) şi celelalte elemente suspendate trebuie să fie construite şi finisate în aşa fel încât să prevină acumularea murdăriei şi să diminueze condensul, apariţia mucegaiurilor nedorite şi deversarea particulelor;
4. d) ferestrele şi celelalte deschideri trebuie construite în aşa fel încât să împiedice acumularea murdăriei. Cele care pot fi deschise înspre mediul exterior trebuie să fie dotate, după caz, cu ecrane de protecţie împotriva insectelor, uşor de demontat pentru a fi curăţate. În cazul în care deschiderea ferestrelor ar avea ca rezultat contaminarea, ferestrele trebuie să rămână închise şi fixe în timpul producţiei;
5. e) uşile trebuie să fie uşor de spălat, şi după caz, de dezinfectat. Aceasta va impune utilizarea unor suprafeţe netede şi neabsorbante, cu excepţia cazului în care operatorii din sectorul alimentar pot dovedi autorităţii competente că alte materiale utilizate sunt corespunzătoare şi
6. f) suprafeţele (inclusiv suprafeţele echipamentelor) din zonele în care se manipulează produsele alimentare şi, în special, cele aflate în contact cu aceste produse trebuie să fie păstrate în bună stare şi uşor de curăţat şi, după caz, de dezinfectat. Aceasta va impune utilizarea unor materiale netede, lavabile, rezistente la coroziune şi netoxice, cu excepţia cazului în care operatorii din sectorul alimentar pot dovedi autorităţii competente că alte materiale utilizate sunt corespunzătoare.

2. Se prevăd, după caz, spaţii adecvate pentru curăţarea, dezinfectarea şi depozitarea instrumentelor şi echipamentelor de lucru. Aceste spaţii trebuie să fie construite din materiale rezistente la coroziune, să fie uşor de curăţat şi să dispună de alimentare adecvată cu apă caldă şi rece.

3 Se prevăd, după caz, facilităţile necesare pentru spălatul produselor alimentare. Fiecare chiuvetă sau dotare similară destinată spălatului produselor alimentare trebuie să dispună de alimentare adecvată cu apă potabilă caldă şi/sau rece în conformitate cu cerinţele menţionate la capitolul VII, să fie păstrate curate şi, după caz, dezinfectate.

• ALIMENTAREA CU APĂ

1. Se prevede alimentarea adecvată cu apă potabilă, care trebuie utilizată ori de câte ori este necesar pentru a se evita contaminarea produselor alimentare.

Apa curată poate fi utilizată pentru produsele pescăreşti integrale.

Apa de mare curată poate fi folosită pentru moluştele bivalve vii, echinoderme, tunicate şi gasteropode marine; apacurată mai poate fi folosită pentru spălarea exteriorului. Atunci când este utilizată apa curată, se prevăd instalaţii şi proceduri adecvate pentru alimentarea cu apă pentru a garanta faptul că utilizarea acestei ape nu reprezintă o sursă de contaminare pentru produsele alimentare.)

2. În cazul în care se utilizează apă nepotabilă, de exemplu pentru stingerea incendiilor, producţia de abur, refrigerare şi în alte scopuri similare, aceasta trebuie să circule într-un sistem separat şi identificat în mod corespunzător. Apa nepotabilă nu trebuie să fie racordată la sistemul de apă potabilă, sau să fie deversată în acest sistem.

3. Apa reciclată utilizată în prelucrare sau ca ingredient nu trebuie să prezinte riscuri de contaminare. Această apă trebuie să corespundă normelor stabilite pentru apa potabilă, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă stabileşte că, sub aspect calitativ, apa nu poate compromite salubritatea produselor alimentare în forma lor finală.
4. Aburul utilizat direct în contact cu produsele alimentare nu trebuie să conţină nici o substanţă care prezintă pericol pentru sănătate sau care este susceptibilă să contamineze produsele alimentare.
5. În cazul în care produsele alimentare sunt tratate termic în recipiente închise ermetic, trebuie avut grijă ca apa utilizată pentru răcirea recipientelor după tratamentul termic să nu fie o sursă de contaminare a produselor alimentare.

• DISPOZIŢII APLICABILE PRODUSELOR ALIMENARE

6. Operatorul din sectorul alimentar nu trebuie să accepte alte materii prime sau ingrediente în afara animalelor vii sau oricare alt material utilizat la prelucrarea produselor despre care se ştie sau este întemeiat să se presupună că sunt contaminate cu paraziţi, microorganisme patogene sau substanţe toxice, descompuse sau străine în aşa măsură încât, chiar după ce operatorul efectuează sortarea şi/sau procedurile de pregătire sau prelucrare normale în condiţii sanitare, produsul final nu este adecvat pentru consumul uman.
7. Materiile prime şi toate ingredientele depozitate într-o întreprindere din sectorul alimentar trebuie păstrate în condiţii adecvate menite să prevină degradarea şi să evite contaminarea.
8. în toate etapele de producţie, prelucrare şi distribuţie, produsele alimentaretrebuie protejate împotriva oricărei contaminări susceptibile de a le face improprii pentru consumul uman, dăunătoare pentru sănătate sau contaminate în asemenea măsură încât este întemeiat să se considere că nu pot fi consumate în starea respectivă.
9. Trebuie puse în practică proceduri adecvate de combatere a dăunătorilor. Trebuie aplicate, de asemenea, procedure adecvate care să împiedice accesul animalelor domestice în zonele de preparare, manipulare sau depozitare a produselor alimentare (sau, în cazul în care autoritatea competentă o permite, să împiedice ca accesul să aibă drept rezultat contaminarea).
10. Materiile prime, ingredientele, produsele intermediare şi produsele finite susceptibile de a favoriza înmulţirea microorganismelor patogene sau formarea toxinelor nu trebuie păstrate la o temperatură care poate cauza un risc pentru sănătate. Lanţul criogenic nu trebuie întrerupt. Cu toate acestea, ele pot fi retrase din spaţiile cu temperature controlată pe perioade scurte de timp în scopuri practice legate de manipulare în timpul pregătirii, transportului, depozitării, etalării şi servitului produselor alimentare, cu condiţia ca acest lucru să nu conducă la apariţia unui risc pentru sănătate. Întreprinderile din sectorul alimentar care fabrică, manipulează şi ambalează produse alimentare prelucrate trebuie să dispună de spaţii adecvate şi suficient de mari pentru a asigura depozitarea separată a materiilor prime de materialele prelucrate, precum şi spaţii frigorifice de depozitare suficiente.
11. În cazul în care produsele alimentare trebuie ţinute la frig sau servite reci, ele trebuie răcite, pe cât este posibil, imediat după etapa de tratament termic sau, în lipsa acestui tratament, după etapa de pregătire finală, la temperature care să nu reprezinte un risc pentru sănătate.
12. Decongelarea produselor alimentare trebuie să se facă în aşa fel încât să se reducă la minimum riscul de înmulţire a microorganismelor patogene sau de formare a toxinelor în produsele alimentare. În timpul decongelării, produsele alimentaretrebuie supuse unor temperaturi care să nu aibă drept rezultat apariţia unor riscuri pentru sănătate. În cazul în care lichidul care se scurge în urma decongelării poate reprezenta un risc pentru sănătate, acesta trebuie evacuate corespunzător. După decongelare, produsele alimentarese manevrează în aşa fel încât să se reducă la minimum riscul de înmulţire a microorganismelor patogene sau de formare a toxinelor.
13. Substanţele periculoase şi/sau necomestibile, inclusiv furajele animale, trebuie să fie etichetate în mod corespunzător şi depozitate în containere separate şi sigur.

• INFORMREA CONSUMATORILOR

Etichetarea are rolul de a permite consumatorului să facă o alegere pe baza informației transmise de operatorul economic.

Regulamentul nr 1169 din 2011 privnd informarea consumatorilor este acela de a urmari un nivel ridicat al protectiei sanatii si intereselor consumatorului furniznd acestuia mijloacele prin ca sa faca alegeri informate si sa utilizeze in siguranta alimentele , tinand seama de diferentele de perceptie ale consumatorilor si de necesitatile de informare ale acestora.

La art. 44 din Regulament se prevede:

1. a) Pentru produsele alimentare prezentate nepreambate la vanzare catre consumatorul final sau catre unitatile de restauratie colectiva sau pentru produsele alimentare ambalate in locul in care sunt vandute la cererea cumparatorului sau preambalate in vederea vanzarii lor directe. Este obligatorie includerea mentiunilor specifice cu privire la igredientele cu posibil efect alergen.
2. b) In cazul produselor de cofetarie- patisserie , utilizarea unuia sau a mai multor coloranti din cei prevazuti in Anexa 5 din Rgulament CE 1333 din 2008, impune urmatoarea sintagma de avertizare “Poate afecta atentia si activitatea copiilor” (galben portocaliu- E110, galben de chinolina –E104; Carmoizina-E122; Rosu allura-E129; Tartrazina E 102; rosu ponceau 4R –E 124).
3. c) in listele menu sau alte inscrisuri cu preparatele culinare oferite in circuitul de servire al consumatorilor este obligatoriu a se mentiona urmatoarele: denumire preparat culinar; greutatea neta; lista ingredientelor utilizate la pregatirea preparatelor;
4. d) in cazul in care se utilizeaza materii prime in stare congelata in procesul de preparare , este necesar sa se informeze consumatorii despre acest lucru prin sintagma provine din produs decongelat/congelat.

• MAGAZINE ALIMENTARE

Conform art.48 din Ordin 98 din 1976, Magazinele alimentare trebuie să aibă din construcţie următoarele spaţii:

1. a) sală de desfacere;
2. b) magazie de alimente;
3. c) magazie de ambalaje;
4. d) grup social-sanitar (vestiar şi WC).

Cerințe pentru magazinele alimentare:

Dotări minime obligatorii (art 50)

1. a) rafturi şi spaţii frigorifice în sala de desfacere; rafturi şi grătare din lemn în magazii.
2. b) Pentru alimentele uşor alterabile, care se menţin la rece, nu sunt permise supraaglomerarea spaţiilor frigorifice de păstrare şi expunere, precum şi introducerea în acelaşi spaţiu a produselor crude şi semifabricate împreună cu cele care nu necesită tratare termică înainte de consum (se vor prevedea spaţii frigorifice separate pentru aceste categorii de alimente).
3. c) În magazinele alimentare cu o singură sală de desfacere (cu o suprafaţă de minimum 20 mp) se pot amenaja raioane separate pentru preparate din carne şi lactate şi pentru carne crudă preambalată, care să fie prevăzute cu spaţii frigorifice de expunere şi depozitare, cântare şi vânzători pentru fiecare raion.
4. d) În magazinele care tranşează şi desfac carne crudă alături de alte alimente se vor asigura circuite separate (sală de primire şi tranşare, spaţii frigorifice, raion separat de desfacere, cu cântare şi vânzători).
5. e) Pentru raioanele de preparate din carne, de lactate, brânzeturi şi pâine plata produselor se va face numai la casă,nu direct la vânzător.
6. f) Pentru amenajarea unui raion de vânzare a pâinii este necesară o suprafaţă de minimum 10 metri pătrați.

Art.51 din norma metodologică specifică:

1. a) Semipreparatele din carne crudă şi tocăturile din carne se expun în vitrine frigorifice, separat de alte semipreparate, şi se servesc cu ustensile adecvate, care nu se folosesc şi pentru alte produse.
2. b) Alimentele neambalate, care se consumă fără o prelucrare termică, vor fi servite numai cu ustensile adecvate (cleşti, linguri, furculiţe etc.)
3. c) În unităţile de desfacere a pâinii şi a produselor de panificaţie şi în alte asemenea unităţi care desfac produse neambalate se vor lua măsuri care să nu permită alegerea manuală a produselor de către cumpărători.

Art.52 Aprovizionarea acestor magazine pe aceeaşi uşă cu cea de acces al cumpărătorilor se va face cu întreruperea activităţii în timpul efectuării acestei operaţiuni.

Art.53 Expunerea la vânzare a produselor alimentare se va face la temperatura recomandată de producător

Art.54 Depozitarea ouălor în cofraje sau în lăzi se face în spaţii răcoroase, fără miros străin, la temperatura de maximum +14 grade C, ferite de razele soarelui sau de altă sursă de căldură. Vânzarea ouălor în unităţile de desfacere se va face numai în raioane separate sau în raioane cu produse preambalate. Este interzisă vânzarea ouălor la raionul de preparate din carne ori produse din lapte sau la raioanele de produse alimentare neambalate care se consumă ca atare, fără a mai fi supuse unui proces termic. Ouăle vor fi ştanţate cu data ouatului, individual sau pe ambalaje

Art.55 În magazinele alimentare este interzisă depozitarea ambalajelor în încăperile de vânzare, în spaţiile de circulaţie, vestiare sau pe trotuarele aferente

Art.56 În magazinele alimentare În care se autorizează şi desfacerea produselor nealimentare este interzisă vânzarea produselor cu risc de influenţare a proprietăţilor organoleptice ale alimentelor sau de contaminare cu substanţe nocive

Cerințe sanitare aplicabile incintelor (Cap. I Reg. CE 852/2004)

1. Incintele utilizate pentru produsele alimentare trebuie să fie curate şi întreţinute în bună stare.

2 Structura, concepţia, construcţia, amplasarea şi dimensiunea incintelor utilizate pentru produsele alimentare trebuie:

1. a) să permită întreţinerea, curăţarea şi/sau dezinfectarea corespunzătoare, să evite sau să reducă la minim contaminarea pe calea aerului şi să asigure un spaţiu de lucru suficient şi adecvat efectuării în condiţii igienice a tuturor operaţiunilor;
2. b) să fie de aşa natură încât să prevină acumularea murdăriei, contactul cu substanţele toxice, deversarea particulelor în produsele alimentareşi formarea condensului sau a mucegaiurilor nedorite pe suprafeţe;
3. c) să permită aplicarea bunelor practici de igienă, inclusiv prevenirea contaminării şi, în special, combaterea dăunătorilor ;
4. d) după caz, să asigure condiţii adecvate de manipulare şi depozitare, cu reglarea temperaturii şi capacitate suficientă pentru a păstra produsele alimentare la temperaturi adecvate care să poată fi monitorizate şi, dacă este nevoie ,înregistrate.
5. Trebuie să existe un număr suficient de toalete cu jet de apă, racordate la un sistem de scurgere eficace. Toaletele nu trebuie să comunice direct cu încăperile în care se manipulează produsele alimentare.
6. Trebuie să existe un număr suficient de chiuvete, amplasate în mod corespunzător şi destinate spălatului pe mâini. Aceste chiuvete trebuie să dispună de apă curentă rece şi caldă, cât şi de materiale pentru spălatul şi uscatul igienic al mâinilor. Când este cazul, dispozitivele de spălat pentru produsele alimentare trebuie să fie separate de cele destinate spălatului pe mâini.
7. Trebuie să existe mijloace adecvate şi suficiente de ventilare naturală sau mecanică. Trebuie să se evite circulaţia curenţilor de aer dinspre o zonă contaminată spre una curată. Sistemele de ventilaţie trebuie construite în aşa fel încât să permită accesul la filtre şi alte piese care necesită curăţarea sau înlocuirea.
8. Instalaţiile sanitare trebuie să dispună de ventilaţie naturală sau mecanică adecvată.
9. Incintele pentru produse alimentare trebuie să dispună de un sistem de iluminat natural şi/sau artificial adecvat.
10. Instalaţiile de scurgere trebuie să corespundă destinaţiei. Acestea trebuie concepute şi construite astfel încât să evite riscul de contaminare. În cazul în care canalele de scurgere sunt descoperite, în totalitate sau în parte, ele trebuie concepute astfel încât să împiedice deversarea apelor reziduale dintr-o zonă contaminată în zonele curate, în special în cele în care se manipulează produse alimentare susceptibile de a prezenta un grad mare de risc pentru consumatorul final.
11. Dacă este necesar, se prevăd vestiare adecvate pentru personal.
12. Produsele de salubrizare şi substanţele dezinfectante nu trebuie depozitate în zonele în care se manipulează produse alimentare.

• Informarea consumatorilor

Eticheta unui produs alimentar preambalat trebuie sa conțină informaţii obligatorii referitoare la produsele aliment are conform Regulament CE 1169 din 2011

Art. 9: Lista menţiunilor obligatorii

1. a) denumirea produsului alimentar;
2. b) lista ingredientelor;
3. c) orice ingredient sau adjuvant tehnologic menţionat în anexa II sau provenit dintr-o substanţă sau dintr-un produs menţionat în anexa II care provoacă alergii sau intoleranţă, utilizat în fabricarea sau prepararea unui produs alimentar şi încă prezent în produsul finit, chiar şi într-o formă modificată;
4. d) cantitatea de anumite ingrediente sau categorii de ingrediente;
5. e) cantitatea netă de produs alimentar;
6. f) data durabilităţii minimale sau data limită de consum;
7. g) condiţiile speciale de păstrare şi/sau condiţiile de utilizare;
8. h) numele sau denumirea comercială şi adresa operatorului din sectorul alimentar menţionat la articolul 8 alineatul (1);
9. i) ţara de origine sau locul de provenienţă, în cazurile menţionate la articolul 26;
10. j) instrucţiuni de utilizare, în cazul în care omiterea lor ar îngreuna utilizarea corectă a produsului alimentar;
11. k) pentru băuturile care conţin mai mult de 1,2 % de alcool în volum, concentraţia alcoolică dobândită;
12. i) o declaraţie nutriţională.

III. COMERŢUL DE MIC DETALIU STABIL ŞI AMBULANT

Prin comerţul de mic detaliu se înţelege desfacerea de alimente în cantităţi şi sortimente restrânse, pe o perioada determinată, în puncte fixe sau mobile.(art. 57 din OMS 98/1976)

Condiții pentru punctele fixe (art 58 din norme la ordin 976/1998):

1. a) Punctele fixe de desfacere stradală (chioşcuri, barăci şi tonete) a alimentelor trebuie astfel amenajate şi dotate, încât să asigure condiţii igienice corespunzătoare pentru protejarea, păstrarea şi servirea produselor, precum şi pentru menţinerea salubrităţii în vecinătatea punctului de desfacere.
2. b) În aceste puncte profilul activităţii va fi determinat de tipul unităţii, cu amplasament şi dotările existente.
3. c) Unităţile de desfacere din această categorie trebuie să fie situate la o distanţă de cel puţin 25 m de WC-urile publice, de locurile de staţionare a vitelor sau de alte asemenea surse de contaminare şi de cel puţin 100 m de zonele insalubre, precum: abatoare, depozite sau fabrici de prelucrare a deşeurilor şi pieilor crude, rampe de gunoi întreprinderi de ecarisaj etc.
4. d) Toate punctele fixe vor fi inscripţionate vizibil cu denumirea societăţii comerciale, adresa, numărul autorizaţiei de funcţionare.

Art 59- Punctele fixe de desfacere stradală a alimentelor, precum şi unităţile mobile (indiferent de tracţiune) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii şi măsuri pentru protecţia sanitară a produselor şi a consumatorilor:

1. a) să fie dotate cu stelaje, rafturi etc. pentru păstrarea produselor ambalate sau a fructelor şi legumelor, precum şi cu vitrine închise pentru produse neambalate, iar pentru produse perisabile, cu vitrine frigorifice şi frigidere;
2. b) să fie racordate la reţelele publice de apă potabilă şi de canalizare ori să fie dotate cu instalaţii proprii de apă potabilă, de colectare şi evacuare în condiţii igienice a apei uzate;
3. c) să aibă recipiente cu capac etanş pentru colectarea reziduurilor solide, iar în exterior coşuri pentru aruncarea hârtiilor şi a resturilor;
4. d) să folosească veselă (tacâmuri şi pahare), care va fi spălată şi dezinfectată la curent de apă, după fiecare folosire, şi uscată în poziţie verticală, pe dispozitive speciale, fără utilizare cârpelor; paharele se vor păstra cu gura în jos pe tăvide scurgere şi vor fi reclătite la curent de apă înainte de folosire;
5. e) este interzisă refolosirea veselei şi a paharelor de unică folosinţă.

Art. 60 Cărucioarele şi tonetele folosite pentru comerţul stradal mobil de alimente trebuie să fie închise, cu pereţii netezi vopsiţi în ulei sau cu lac de culoare deschisă, şi dotate cu coşuri pentru hârtii şi resturi; vor purta o inscripţie care să indice denumirea şi adresa societăţii comerciale căreia îi aparţine (în cazul vânzătorilor particulari, numele, prenumele şi numărul autorizaţiei de funcţionare).

Art. 61 Organele sanitare pot permite vanzarea produselor din carne (fripte sau prăjite), a produselor de patiserie, a produselor de panificaţie şi în cărucioare, tonete sau în vitrine mobile numai dacă îndeplinesc următoarele condiţii: să funcţioneze în vecinătatea unităţii alimentare de la care se aprovizionează (maximum 20 m), să fie amenajate conform cerinţelor sanitare, pentru a se asigura protecţia alimentelor împotriva prafului şi a muştelor; să fie aprovizionate numai cu preparate proaspete şi pentru o perioadă de cel mult 4 ore; să poarte denumirea societăţii comerciale şi numărul autorizaţiei de funcţionare a unităţii-mamă.

Art. 62 Vânzarea îngheţatei este permisă prin comerţul de mic detaliu stabil în următoarele condiţii:

1. a) prin sistem automat (aparat de îngheţată), care trebuie să fie amplasat în vecinătatea unităţii care o prepară, racordat la apă rece curentă şi caldă, prevăzut cu spaţiu frigorific, cu echipament de protecţie şi cu casete închise pentru păstrarea vafelor, cornetelor şi a paharelor de unică folosinţă;

1. b) Îngheţata neambalată, servită prin porţionare cu cleşti speciali, va fi păstrată în caserole din material inoxidabil sau din alte materiale avizate sanitar de Ministerul Sănătăţii în conservatoare frigorifice şi va fi servită numai în interior.

Transportul de la furnizor se va face în caserole închise ermetic şi cu maşini izoterme;

1. c) îngheţata preambalată va fi păstrată în congelator, protejată de căldură şi de ploi;
2. d) este interzisă recongelarea îngheţatei după topire sau amestecarea în aceeaşi caserolă a mai multor loturi de îngheţată cu dată de fabricaţie diferită. Înainte de a fi umplută cu îngheţată caserola va fi spălată şi dezinfectată conform normelor igienico-sanitare.

Art. 63 Produsele de patiserie şi de panificaţie neambalate se vor vinde din recipiente curate, la adăpost de praf şi de muşte, fiind servite numai cu ustensile speciale. Este interzis a se permite consumatorilor să aleagă produsele cu mâna.

Art. 64 Vânzătorul ambulant va purta echipamentul de protecţie a alimentelor şi ecuson.

Art. 65 Comerţul cu băuturi răcoritoare se poate face la puncte fixe (dozatoare, Îmbuteliate) sau la puncte mobile (numai Îmbuteliate).

Art. 66 Băuturile răcoritoare la dozator vor fi servite în următoarele condiţii:

1. a) să existe racord la apa potabilă şi la canalizare, efectuat numai de unităţi de specialitate;
2. b) să aibă dispozitive de spălare a paharelor cu apă;
3. c) să aibă tejghea cu suprafaţa impermeabilizată, prevăzută cu tăvi din metal cu găuri de scurgere, pentru aşezarea paharelor spălate cu gura în jos;
4. d) prepararea băuturilor se va face la punctul de desfacere prin adăugare de apă şi CO2, concentratul fiind livrat in doze sigilate.

Art. 67 Distribuitoarele automate de băuturi calde şi reci, sandviciuri, de produse ambalate etc. vor fi amplasate în locuri la care accesul pentru întreţinerea igienică să fie uşor. Produsele vor fi înlocuite înainte de expirarea termenului de valabilitate.

Art. 68 Băuturile îmbuteliate vor fi puse în vânzare numai după ce vânzătorul va controla conţinutul la lumină şi va verifica dacă sticla este închisă ermetic; în cazul în care observă corpuri străine, sedimente sau tulbureală ori în cazul în care sticlele nu sunt bine închise, le va scoate din consum.

Art. 69 Băuturile îmbuteliate se pot răci prin scufundare în apa cu gheaţă, astfel încât sticlele să stea numai vertical, chiar dacă sunt închise ermetic, iar gâtul să depăşească nivelul apei cu cel puţin 10 cm.

CERINŢE PENTRU INCINTELE MOBILE ŞI/SAU TEMPORARE (CUM AR FI MARCHIZELE, STANDURILE COMERCIALE, PUNCTELE DE VÂNZARE PE VEHICULE), INCINTELE UTILIZATE ÎN PRINCIPAL CA LOCUINŢE PARTICULARE, DAR ÎN CARE SE PREPARĂ CU REGULARITATE PRODUSE ALIMENTARE PENTRU COMERCIALIZARE ŞI AUTOMATELE CARE DISTRIBUIE PRODUSE ALIMENTARE

1. Incintele şi automatele care distribuie produse alimentare trebuie să fie, în măsura în care este posibil, amplasate, concepute, construite, curăţate şi menţinute în bună stare pentru a se evita riscul de contaminare, în special de către animale şi dăunători.
2. În special, după caz:
3. a) trebuie să existe instalaţii capabile să asigure un nivel adecvat de igienă personală (inclusiv instalaţii de spălare şi uscare a mâinilor în condiţii de igienă, instalaţii sanitare igienice şi vestiare);
4. b) suprafeţele aflate în contact cu produsele alimentare trebuie să fie în bună stare, uşor de curăţat şi, după caz, de dezinfectat. Acest lucru va impune utilizarea materialelor netede, lavabile, rezistente la coroziune şi netoxice, cu excepţia cazului în care operatorii din sectorul alimentar pot dovedi autorităţii competente că alte materiale utilizate sunt corespunzătoare;
5. c) trebuie să se prevadă mijloace adecvate pentru curăţarea, şi, după caz, dezinfectarea instrumentelor şi a echipamentelor de lucru;
6. d) în cazul în care produsele alimentare sunt curăţate în cadrul activităţilor întreprinderii din sectorul alimentar, trebuie să se prevadă mijloacele ca această operaţiune să se desfăşoare în condiţii igienice;
7. e) trebuie să existe apă potabilă caldă şi/sau rece în cantitate suficientă;
8. f) trebuie să se prevadă mijloace şi/sau spaţii adecvate pentru depozitarea şi eliminarea, în bune condiţii de igienă, a substanţelor şi deşeurilor periculoase şi/sau necomestibile (lichide sau solide);
9. g) trebuie să se prevadă mijloace şi/sau spaţii adecvate pentru păstrarea şi controlul condiţiilor de temperature adecvată a produselor alimentare;
10. h) produsele alimentare trebuie amplasate în locuri şi în condiţii care să permită, în măsura în care este posibil, evitarea riscului de contaminare.