Ziua NATO în România

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 1 aprilie 2018, 11:00

Ziua NATO în România este marcată, din anul 2005, în prima duminică a lunii aprilie, în baza unei propuneri legislative, potrivit www.mae.ro. În 2018, Ziua NATO în România este sărbătorită duminică, 1 aprilie.

La alegerea acestei zile s-a ţinut seama de apropierea de data oficială a aderării României la Alianţa Nord-Atlantică (29 martie 2004) şi de data arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO de la Bruxelles (2 aprilie 2004).

Ziua Alianţei Nord-Atlantice este sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate în toate localităţile unde există unităţi militare, în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militari români. Statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele, marile unităţi şi unităţile militare de pe întreg teritoriul ţării organizează, cu acest prilej, ceremonii militare, Ziua Porţilor Deschise, activităţi cultural-artistice şi sportive, simpozioane şi expoziţii.

Summitul NATO de la Praga, desfăşurat pe 21 şi 22 noiembrie 2002, a marcat un important pas în evoluţia celei mai puternice organizaţii de apărare colectivă din istorie. Participarea României la operaţiuni de menţinerea păcii şi de stabilizare în regiuni de conflict din Balcani şi Afganistan şi angajamentul ferm de a se alătura luptei împotriva terorismului au constituit argumente puternice pentru invitarea României să adere la NATO.

La Summitul de la Washington din aprilie 1999, NATO şi-a reafirmat angajamentul de a invita state din Centrul şi Estul Europei în viitorul apropiat. De asemenea, Alianţa a prezentat „Membership Action Plan”, care punea bazele unui mecanism de pregătire şi evaluare individuală a ţărilor candidate.

Eforturile conjugate ale factorilor de decizie din România de îndeplinire a obiectivelor Planului Naţional de Aderare la NATO şi eforturile active ale diplomaţiei române au condus la adoptarea deciziei de la Praga a liderilor statelor membre NATO. Oficialii Alianţei au remarcat eforturile României în planul asigurării stabilităţii şi securităţii Balcanilor, în misiuni ale Alianţei.

După atentatele teroriste din Statele Unite, Parlamentul României a decis, cu o majoritate covârşitoare, participarea ţării noastre, ca aliat de facto al NATO în lupta împotriva terorismului internaţional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare. De asemenea, România oferea NATO acces la spaţiul său aerian, maritim şi terestru.

La 8 octombrie 2002, Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat cu o largă majoritate Rezoluţia 486 privind securitatea transatlantică şi extinderea NATO, prin care se recomanda explicit extinderea Alianţei, în cadrul Summitului de la Praga, din noiembrie, cu cele şapte state din Centrul şi Sud-Estul Europei.

Cel de-al 16-lea summit al NATO s-a deschis prin invitaţia de a adera la organizaţie, lansată de către Consiliul Nord-Atlantic pentru cele şapte state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia. Statele candidate au semnat Protocoalele de Aderare, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii extraordinare a Consiliului Nord-Atlantic, la 26 martie 2003.

Preşedintele Ion Iliescu a promulgat, la 1 martie, Legea nr. 22/2004 de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord. La aceeaşi dată, secretarul general al NATO, Jakob Gijsbert de Hoop Scheffer, a trimis ministrului român al Afacerilor Externe, Mircea Geoană, o scrisoare prin care transmite Guvernului României, în numele Părţilor la Tratat, invitaţia de aderare a României la NATO.

La 3 martie, Legea 22/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I.

Ministerul Afacerilor Externe a pregătit instrumentul de aderare al României la Tratatul Atlanticului de Nord, document care a fost semnat de preşedintele Ion Iliescu, după care acesta a fost depus la depozitarul Tratatului, Guvernul Statelor Unite ale Americii. După acel moment, România a devenit membru cu drepturi depline al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.

Între 2 şi 4 aprilie 2008, Bucureştiul a găzduit pentru prima dată o reuniune la nivel înalt a NATO cu o participare impresionantă de delegaţii, dar şi cu o agendă cu subiecte sensibile, precum aderarea Albaniei, Macedoniei şi Croaţiei la organizaţie, scutul antirachetă, susţinerea misiunii ISAF şi problematica ce a vizat o posibilă acordare a Planului de Acţiune pentru Aderare pentru Ucraina şi Georgia.

Dăncilă, de Ziua NATO: Vrem să demonstrăm în continuare că suntem un aliat credibil şi stabil în regiunea Mării Negre

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a transmis un mesaj cu ocazia marcării Zilei NATO în România, în care afirmă că autorităţile vor să demonstreze în continuare că ţara noastră este „un aliat credibil şi stabil” în regiunea Mării Negre.

„Marcăm astăzi Ziua NATO în România, pentru a 14-a oară, cu aceeaşi încredere ca la început în garanţia de securitate pe care ne-o oferă apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică. Toţi aceşti ani au însemnat o transformare profundă a Armatei Române într-o armată cu adevărat profesionistă, dar şi contribuţii substanţiale ale României la operaţiile şi misiunile NATO. Este un parcurs pe care ni l-am asumat cu toată responsabilitatea, ne bucurăm de încrederea şi respectul partenerilor noştri nord-atlantici şi vrem să demonstrăm în continuare că suntem un aliat credibil şi stabil în regiunea Mării Negre. Îmi exprim respectul pentru toţi cei care au contribuit la acest lucru, uneori, din păcate, chiar cu preţul sacrificiului suprem”, a spus Viorica Dăncilă, potrivit unui comunicat al Guvernului, transmis duminică.

Totodată, şefa Guvernului a precizat că România îşi respectă angajamentul faţă de NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru înzestrarea armatei.

„Apărarea reprezintă un sector prioritar, ţinând cont de contextul geopolitic complicat şi de provocările de securitate cu care ne confruntăm în ultima vreme. România îşi respectă angajamentul faţă de NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru înzestrarea armatei, iar investiţiile pe care le avem în proiect pentru perioada următoare vor viza achiziţiile necesare de tehnică militară, dar şi relansarea industriei de apărare româneşti. Sunt măsuri cu caracter defensiv, nu împotriva cuiva, prin care România înţelege să contribuie la promovarea rolului Alianţei Nord-Atlantice pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale”, a mai afirmat Dăncilă.

Mihai Fifor: La 14 ani de la aderare, românii beneficiază de cele mai puternice garanţii de securitate şi stabilitate

La 14 ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, românii beneficiază de cele mai puternice garanţii de securitate şi stabilitate din întreaga noastră istorie naţională, a declarat duminică, de Ziua NATO, ministrul Apărării, Mihai Fifor.

Cu ocazia Zilei NATO în România, duminică a avut loc, la sediul Ministerului Apărării Naţionale, o ceremonie militară de înălţare pe catarg a drapelului naţional şi a drapelului NATO. De asemenea, la solicitarea autorităţilor locale, ceremonii asemănătoare dedicate aderării României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord s-au desfăşurat şi în municipii reşedinţă de judeţ şi în garnizoanele locale, conform Legii nr. 390/2004.

”Este o sărbătoare importantă pentru noi ca naţiune, prin semnificaţia sa profundă, deoarece marchează aderarea României la NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie. Obiectiv strategic al României, integrarea în comunitatea euroatlantică a însemnat asumarea apartenenţei la o comunitate a valorilor şi a principiilor, bazată pe respect faţă de democraţie şi statul de drept pentru toate cele 29 de ţări membre. La 14 ani de la aderarea ţării noastre, românii beneficiază de cele mai puternice garanţii de securitate şi stabilitate din întreaga noastră istorie naţională. (…) Cu ocazia Zilei NATO, aduc un omagiu tuturor celor care şi-au jertfit viaţa, în teatrele de operaţii ori în misiuni executate pe teritoriul naţional, în numele ţării şi pentru ţară. Sacrificiul lor nu va fi nicicând uitat. Asigur familiile eroilor noştri că vor avea în Armata României permanent sprijin”, a arătat ministrul, în mesajul transmis cu acest prilej.

Potrivit ministrului, România şi-a câştigat, prin accederea cu drepturi depline în Alianţă, şansa de a-şi valida ireversibil vocaţia democratică şi pro-occidentală.

El spune că apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană, respectiv materializarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă pilonii solizi ai fundamentului securităţii naţionale şi repere de bază în afirmarea pe scena relaţiilor diplomatice ale ţării noastre ca o voce puternică în Europa şi în lume.

„Apărarea colectivă în cadrul aliat înseamnă astăzi, mai mult decât oricând, conştientizarea faptului că securitatea fiecărui stat poate fi asigurată mai eficient împreună decât separat. La Summitul NATO din 2016 de la Varşovia, am decis să consolidăm capacitatea noastră de apărare colectivă pe Flancul Estic al Alianţei, astfel încât să fim mai bine pregătiţi în a genera simultan descurajarea şi apărarea, în paralel cu asigurarea deschiderii către dialog şi parteneriate cu statele care împărtăşesc valorile şi principiile comunităţii euroatlantice. Am participat pe 22 martie, în calitate de ministru al Apărării naţionale, la ceremonia semnării actului de declarare a capacităţii finale pentru Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est din Bucureşti. Evenimentul, cu o semnificaţie deosebită pentru România, desfăşurat la Centrul de Instruire Întrunită Getica, demonstrează încă o dată contribuţia substanţială pe care o aduce România la întărirea flancului estic al Alianţei“, subliniază demnitarul.

Guvernul României îşi respectă angajamentul asumat prin programul de guvernare, acordând o maximă importanţă consolidării capacităţii de apărare a ţării şi acţionând pentru îndeplinirea obiectivelor majore atât în domeniul înzestrării, cât şi în cel al pregătirii şi instruirii trupelor, afirmă Fifor.

Astfel, începând cu anul 2017, România alocă Apărării două procente din PIB şi va continua să facă acest lucru până în 2026, a dat asigurări Mihai Fifor.

„În raportul anual al secretarului general NATO sunt evidenţiate performanţele României în ceea ce priveşte alocările pentru Apărare în anul 2017. Procentul cheltuit pentru înzestrare, în cadrul bugetului total, situează ţara noastră pe primul loc în cadrul Alianţei, cu 33%. Tot pe primul loc România se află şi în ceea ce priveşte rata creşterii bugetului apărării, comparativ cu anul precedent“, arată acesta.

Prin aceste măsuri active, se reconfirmă angajamentul de substanţă pentru îndeplinirea obligaţiilor ce revin României pe toate temele importante de pe agenda NATO, fundamentat pe decizia naţională de asigurare a resurselor bugetare necesare pentru modernizarea şi consolidarea capabilităţilor de apărare, menţionează el.

”Acordăm maximă prioritate respectării angajamentului asumat în Ţara Galilor în acest domeniu – Defence Pledge. Prin finanţarea adecvată a programelor de achiziţii de echipamente/tehnică esenţiale pentru înzestrarea structurii de forţe şi revitalizarea unor sisteme de echipamente şi tehnică militară existente, abordate cu prioritate anul trecut şi pe parcursul acestui an, ţara noastră demonstrează că îşi îndeplineşte obligaţiile ca membru al NATO şi că este un aliat credibil şi predictibil în această regiune a Europei. Suntem, la nivel aliat, în plin proces de pregătire a viitorului Summit de la Bruxelles. Astăzi, prezenţa aliată avansată este materializată pe întreg Flancul Estic al Alianţei, atât în nord-est (arealul baltic), cât şi în sud-est, pe teritoriul naţional şi la Marea Neagră. Continuăm să ne focalizăm major asupra implementării sale şi, în acest context, aşteptăm în iulie decizii importante, cu relevanţă pentru postura de apărare şi descurajare aliată”, se mai arată în mesajul ministrului.

El a dat asigurări că ţara noastră va fi alături de aliaţi în structurile politico-militare, acolo unde se pun bazele securităţii colective pentru toţi cetăţenii ţărilor aliate şi partenere, în structurile de comandă şi în centrele de pregătire şi, nu în ultimul rând, în teatrele de operaţii, ”acolo unde militarii români reprezintă cu mândrie ţara noastră, fiind cei mai importanţi ambasadori ai României în lume”.