Calendarul zilei – 28 martie

Publicat de Codrin RAITA, 28 martie 2018, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 10:30 – Lucrări în plen

* Lucrări în Comisiile Permanente

• ora 13:00 – Comisia pentru politică externă

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor

* ora 12:00 – vot final

* la încheierea ședinței de vot final – şedinţa Biroului Permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – activitate în Comisiile Parlamentare

 – Culte, Biserică

* Librăria Sophia organizează vernisajul expoziţiei „O primăvară în straie de sărbătoare” – expoziţie de ouă de struţ pictate de maicile de la Mănăstirea Sf.Mare Mc. Gheorghe – Ţeţu, jud. Alba – ora 18:00, str. Bibescu Vodă nr.19

– Sindicate, Patronate

* Au loc acţiuni de protest organizate de Sindicatul Naţional Sport şi Tineret – SNST: miting la Ministerul Muncii; pichetarea unităţilor din Sport şi Tineret; marş către instituţii – delegaţii SNST depun memorii cu revendicări la Guvern, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei şi la Camera Deputaţilor

– Economic

* The Diplomat-Bucharest organizează a doua ediție a Conferințelor „Digital Finance” – ora 8:30, la Hotel InterContinental, Sala Fortuna

* Craiova: Ediţia a XI-a a CONTEX – Sărbătoarea Floriilor, eveniment organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Dolj, cu articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, confecţii damă, bărbaţi şi copii, confecţii textile, tricotaje, pielărie, blănuri, marochinărie, artizanat şi produse hand made (28 mar. – 1 apr.)

* Mamaia, jud. Constanţa: Târgul de Cadouri de Paște TINIMTEX, organizat de Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanța – la Pavilionul Expoziţional Mamaia (28 mar. – 1 apr.)

– Mediu

* Râmnicu Vâlcea: La Salonul Internațional Auto București (SIAB) 2018 (23 martie – 01 aprilie) are loc conferința „Programe naționale și locale orientate către reducerea poluării”, în cadrul căreia Dumitru Becșenescu, președintele NGVA România, va susține prezentarea cu tema „Gazul natural comprimat – soluția viabilă de mobilitate verde. Importanța proiectului CNG Romania în contextul tendințelor interne și internaționale” – ora 10:00, în Sala Virgil Madgearu din Pavilionul B3

– Cultură

* Are loc a treia ediție a Clubului Damen Tango, organizat de Editura Nemira, revista Marie Claire și Oriflame, în cadrul căreia se va vorbi despre romanul „Femeia din Orient Express”, de Lindsay Jayne Ashford – ora 19:00, la sediul Oriflame, din str. George Enescu, 11-11A.Invitata specială a ediției este traducătoarea Laura Frunză (laurafrunza.com).

* Invitații ARTLIT, Luana Schidu și George Volceanov, vor sta de vorbă cu traducătoarea Miruna Voiculescu despre cum apare limbajul licențios în traducerile literare – ora 19:00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române, Str. Nicolae Crețulescu nr. 8. Printre partenerii media: Radio România Cultural

* În cadrul librăriei Librarium TNB va avea loc lansarea primului număr din acest an al revistei Scena.ro, care aniversează 10 ani de existență, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului (27 mar.) – ora 18:00. Vorbitorii vor fi Cristina Modreanu, redactoarea-șefă a revistei, profesorul Marian Popescu, titularul rubricii Scenele publicului și actrița Mihaela Sîrbu, inițiatoarea Fundației Teatrul fără Frontiere, înființată în urmă cu 21 de ani

* Orifice Vulgatron, Metropolis, DJ Nonames and Dag Nabbit, pe scurt, Foreign Beggars, într-un show exploziv la Club Control din Bucuresti în cadrul turneului internaţional „Karma Tour”

* Cluj-Napoca: Pe scena Casei Universitarilor din municipiu, Corul de cameră „Psamodia Transylvanica” va susţine tradiționalul concert de pricesne, muzică bisericească şi cultă, intitulat „Cu noi este Dumnezeu”,  organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj – ora 18:00

* Oradea:Concert Cameral susţinut de soliștii Ciprian Marinescu – vioară, Răzvan Suma – violoncel, Daniel Goiți – pian, Mariko Tamura – soprană (Japonia), în cadrul Festivalului Primăverii, ediția a VIII-a (20-29 mar.) – ora 19:00, în sala „Enescu-Bartók”, la Filarmonica de Stat Oradea

* Oradea:Ansamblul Artistic Profesionist Crişana, din cadrul Teatrului „Regina Maria”, în parteneriat  cu Televiziunea Română şi Consiliul Judeţean Bihor, vor prezenta două concerte extraordinare „Tezaur Folcloric”, în sala mare a teatrului, în care îşi vor da concursul 46 de interpreţi vocali din toată ţara – de la orele 17:00 şi 20:00

* Ploieşti:Filarmonica „Paul Constantinescu” prezintă recitalul de jazz „Note de primăvară”, un spectacol care o va aduce în faţa publicului pe una dintre cele mai apreciate soliste ale genului, Nadia Trohin, acompaniată de Ploieşti Jazz Trio – Sorin Zlat-pian, Răzvan Cojanu-bas şi Laurenţiu Ştefan-tobe, Nadia Trohin

– S-a întâmplat într-o zi de 28 martie

* Acum 227 de ani (1791) „Supplex Libellus Valachorum”, cel dintâi program politic al românilor din Transilvania (redactat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piuariu-Molnar ş.a.), era trimis Curţii de la Viena. „Supplex Libellus Valachorum” este numele sub care a rămas în istorie memoriul naţiunii române din Transilvania din 1791, cel mai important act politic al românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, care formula sintetic revendicările poporului român. Primul Supplex a fost trimis în martie 1791 de Ignatie Darabant, episcop greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de al doilea Supplex, o versiune mult lărgită și argumentată a primului, a fost înaintat Curții din Viena pe 30 martie 1792 de către Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, și de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei

* Cu 176 de ani în urmă (1842) a avut loc primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena în sala Großer Redoutensaal. Wiener Philharmoniker (Orchestra Filarmonicii din Viena), una dintre cele mai renumite orchestre simfonice ale lumii, a fost fondată de O. Nicolai (împreună cu A. Schmidt şi A.J. Becher), fiind alcătuită prin cooptarea muzicienilor din orchestra de operă a curţii (membrii orchestrei sunt încă recrutaţi din Orchestra Operei de Stat din Viena)

* În urmă cu 143 de ani (1875) a fost înfiinţat primul serviciu românesc de poştă ambulantă, pe distanţa Bucureşti-Iţcani (Suceava), iar în 1867 pe relaţia Bucureşti – Varcioroava. După anul 1883 se introduc primele planuri pe linie de cartare, timbrele porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic (28.III/9.IV)

* Se împlinesc 120 de ani (1898) de la apariţia Legii pentru organizarea Marinei Militare, care se compunea din două divizii: Divizia de Dunăre (care cuprindea şcoala de torpile şi trupele de apărare din porturile fluviale şi toate bastioanele fluviale), cu sediul la Galaţi, şi Divizia de Mare (care cuprindea depozitele echipajelor marinei, cu şcoala de cadre, şcoala de aplicaţie a sublocotenenţilor, şcoala de marină ş.a.), cu sediul la Constanţa (28.III/9.IV)

* Se împlinesc 95 de ani (1923) de când regele Ferdinand I promulga Constituţia României de după Primul Război Mondial, votată în Parlament la 26 martie 1923 şi apreciată la vremea sa a fi una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa. Constituţia era o actualizare a celei din 1866, din care modifica total sau parţial 20 de articole, introducea alte 7 articole noi şi reformula sau completa 25 de articole. Aceasta prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadre didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi. A funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, cand regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. Abandonată definitiv odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Constituţia a fost înlocuită ulterior cu una după modelul sovietic

* Cu 91 de ani în urmă (1927) avea loc premiera filmului „Iadeş”, prima producţie a regizorului Horia Igiroşeanu. Societatea sa „Clipa-Film” iniţiase şi prima formă a cinecluburilor româneşti, asociaţia „Amicii filmului”

* Se împlinesc 70 de ani (1948) de la primele alegeri parlamentare după instaurarea, în România, a puterii comuniste. Alegerile s-au soldat (datorită mijloacelor de înregimentare a populaţiei) cu câştigarea tuturor mandatelor de către FDP (Frontul Democraţiei Populare)

* În urmă cu 44 de ani (1974) Marea Adunare Naţională aproba instituirea funcţiei de preşedinte al RSR (recomandată de plenara CC al PCR din 25-26.III.1974) şi îl alegea în această funcţie pe Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Se menţinea, totodată, instituţia Consiliului de Stat, al cărui preşedinte rămânea tot N. Ceauşescu

* Cu 26 de ani în urmă (1992), în zilele de 28 şi 29 martie, au avut loc lucrările celei de-a treia Convenţii Naţionale a Frontului Salvării Naţionale (FSN). A fost adoptată moţiunea „Viitorul-azi”, iniţiată de Petre Roman, care a fost reales în funcţia de lider naţional. Au izbucnit polemici dure între adepţii lui Petre Roman şi cei ai preşedintelui Ion Iliescu, pe care aripa pro-Roman nu-l mai susţinea la alegerile prezidenţiale din septembrie 1992. Adepţii lui Ion Iliescu au părăsit sala, peste alte două zile anunţându-şi demisia din FSN şi din grupurile parlamentare, precum şi intenţia de a crea un nou partid (noua formaţiune, Frontul Democrat al Salvării Naţionale, a fost înregistrată la Tribunalul Municipiului Bucureşti la data de 14 aprilie)

* În seara zilei de 28 martie, acum 13 ani (2005), trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion, cameramanul Sorin Mişcoci (ambii de la postul „Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”) au fost declaraţi dispăruţi, la Bagdad, în Irak (după 55 de zile de captivitate, la 22 mai, cei trei jurnalişti au revenit în ţară)

* Tot într-o zi de 28 martie şi tot acum 13 ani, un puternic seism, produs în largul insulei indoneziene Sumatra şi având o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter, a provocat moartea a zeci de persoane şi importante pagube materiale în insula Nias, de la sud de Sumatra

Aniversări – Comemorări

– 1849: S-a născut Constantin Dumitru Olănescu, dramaturg, poet şi traducător (m. 1908)

– 1857: S-a născut actorul Grigore Manolescu (m. 1892)

– 1885: S-a născut inginerul Gheorghe Em. Filipescu; contribuţii originale în domeniul rezistenţei materialelor, staticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1888: S-a născut Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător (m. 1961) – 130 de ani

– 1895: S-a născut Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 („Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a naşterii 4 martie 1895

– 1903: S-a născut Nicolae Ciorănescu, matematician şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1957) – 115 ani

– 1903: S-a născut pianistul Alexandru Demetriad (m. 1983) – 115 ani

– 1908: S-a născut Mihai Băcescu, zoolog, oceanolog şi muzeolog; considerat creator al şcolii române de oceanologie; membru titular al Academiei Române din  (m. 1999) – 110 ani

– 1914: S-a născut Ovidiu Constantinescu, prozator şi traducător (din literatura franceză: Stendhal, Romain Rolland, Maurice Druon, Jules Verne; din literatura rusă: Dostoievski, Repin; din alte literaturi: Taras Sevcenko, F. Cooper, Alejo Carpentier ş.a) (m. 1993)

– 1915: S-a născut Septimiu Bucur, gazetar şi critic literar (m. 1964)

– 1925: S-a născut (la Căuşeni-Tighina, azi în R. Moldova) Victor Tulbure, poet şi traducător (a tradus din Goethe, Byron, Puşkin, Lermontov, Lenau, Francis James, Kostis Palamas, Arany János, din poezia armeană, sârbă, bulgară) (m. 1997)

– 1926: S-a născut memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la Munchen; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (m. 2003)

– 1926: A murit medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925 (n. 1860)

– 1932: S-a născut Alexandru Întorsureanu, director de imagine, profesor şi inovator al tehnicilor de filmare; colaborator constant al lui Gheorghe Fischer, împreună cu care a brevetat sistemul „Graphys Color” (m. 2004)

– 1939: S-a născut prozatorul şi traducătorul Florin Bănescu (m. 2003)

– 1944: A murit chimistul Petru Bogdan; a fost cel dintâi profesor de chimie fizică al primei catedre de specialitate din România (1906-1940); rector al Universităţii din Iaşi (1926-1932); membru al titular al Academiei Române din 1926 (n. 1873)

– 1949: A murit violonistul şi compozitorul Grigoraş (Grigore) Dinicu; considerat ca unul dintre cei mai faimoşi lăutari (n. 1889)

– 1957: A murit Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945-6.XI.1947; manifestându-şi dezacordul faţă de politica guvernului Groza, la 6.XI.1947 este demis; în 1950 va fi arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (n. 1886)

– 1970: S-a născut scrimera Laura Badea Cârlescu, fostă campioană olimpică, mondială şi europeană la floretă

– 1977: S-a născut Radu Jude, regizor şi scenarist

– 1979: A murit compozitorul Ştefan Mangoianu (n. 1922)

– 1979: A murit poetul Daniel Turcea; socotit drept unul dintre marii poeţi creştini ai secolului al XX-lea (n. 1945)

– 1993: A murit Victor Felea, poet, eseist şi critic literar (n. 1923) – 25 de ani

– 1994: A murit Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, eseist, critic literar, prozator şi poet francez de origine română; cel mai important reprezentant al teatrului absurdului și membru al Academiei Franceze (n. 1909)

– 1994: A murit generalul-locotenent Ştefan Guşe; la 22.XII.1989, după moartea ministrului apărării naţionale, generalul Vasile Milea, şi fuga familiei Ceaşescu, în calităţile pe care le avea (prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major) a devenit şeful Armatei române şi a coordonat activitatea acesteia din sediul fostului CC al PCR în zilele de 22 şi 23 decembrie; în contextul schimbărilor din ţară, la câteva zile (28.XII.1989) a fost eliberat din funcţii (n. 1940)

– 1997: A murit poetul, prozatorul şi publicistul Gheorghe Tomozei (n. 1936). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 31.III.1997

– 2001: A murit geologul Ion N. Băncilă; contribuţii la studiul stratigrafiei şi tectonicii României; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1901)

– 2008: A murit Anca Balaci, prozatoare şi traducătoare; soţia criticului şi istoricului literar Alexandru Balaci (n. 1932) – 10 ani

– 2008: A murit Constantin Preda, arheolog, numismat şi istoric al Antichităţii; contribuţii în domeniul istoriei şi civilizaţiei geto-dacice, greco-romane şi în cel al numismaticii antice (n. 1925) – 10 ani

– 2012: A murit Ştefan Radof, actor, scenarist şi scriitor (n. 1934)

– 2016: A murit matematicianul şi profesorul Petru T. Mocanu; studii în domeniul teoriei geometrice a funcţiilor de o variabilă complexă; membru titular al Academiei Române din 2009 (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– New York: Conferinţă ONU la nivel înalt pe tema dezarmării nucleare

Aniversări – Comemorări

– 1592: S-a născut Comenius (Jan Amos Komensky), umanist şi pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii ca disciplină de sine stătătoare (m. 1670)

– 1712: A murit pictorul şi inginerul olandez Jan van der Heyden (n. 1637)

– 1750: S-a născut Francisco de Miranda, revoluţionar venezuelean care a croit drumul spre independenţă în America Latină (m. 1816)

– 1799: S-a născut medicul german Karl (Carl) Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (guşa exoftalmică) (m. 1854)

– 1817: S-a născut Francesco de Sanctis, istoric şi critic literar, profesor italian; întemeietorul criticii literare italiene moderne (m. 1883)

– 1862: S-a născut Aristide Briand, om politic şi diplomat francez; prim-ministru şi ministru de externe în repetate rânduri; unul dintre iniţiatorii Conferinţei de la Locarno (1925), ai Pactului Kellog-Briand (1928) şi ai proiectului creării blocului Pan-Europa, sub hegemonia Franţei; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1926, împreună cu germanul Gustav Stresemann (m. 1932)

– 1871: S-a născut dirijorul olandez Willem Mengelberg (m. 1951)

– 1881: A murit Modest Musorgski, considerat unul dintre marii compozitori ruşi din secolul al XIX-lea (n. 1839)

– 1884: S-a născut Edvard Beneš, om politic ceh; ministru de externe (1918-1935), prim-ministru (1921-1922), apoi preşedinte al R. Cehoslovace (1935-1938; 1940-1945, în emigraţie; 1945-1948); a reprezentat ţara la Conferinţa de Pace de la Paris (1918); unul dintre creatorii Micii Înţelegeri (1920-1921); împreună cu Nicolae Titulescu a căutat să avertizeze şi să obţină sprijinul democraţiilor occidentale împotriva politicii revizioniste promovate de ţările fasciste; alături de Thomaš Masáryk, a fost fondatorul Cehoslovaciei moderne; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1890: S-a născut Paul Whiteman, dirijor american de jazz simfonic şi violonist (m. 1967)

– 1892: S-a născut Corneille Jean François Heymans, medic şi farmacolog belgian; contribuţii la studiul mecanismelor de reglare a respiraţiei; laureat la Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1938 (m. 1968)

– 1903: S-a născut Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (m. 1991) – 115 ani

– 1910: A murit Édouard Colonne, violonist şi dirijor francez (n. 1838)

– 1914: S-a născut scriitorul ceh Bohumil Hrabal (m. 1997)

– 1925: S-a născut actorul rus de film Innokenti Smoktunovski (m. 1994)

– 1927: S-a născut scriitoarea suedeză Marianne Fredriksson (m. 2007)

– 1928: S-a născut politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzezinski; fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter; autor a numeroase lucrări în domeniile relaţiilor internaţionale, al securităţii şi politologiei (m. 2017) – 90 de ani

– 1928: S-a născut matematicianul şi profesorul francez Alexandre Grothendieck, unul dintre cei mai talentaţi matematicieni ai secolului XX; a reformat geometria algebrică şi a pus bazele unei versiuni radicale a ecologiei politice (m. 2014) – 90 de ani

– 1930: S-a născut Jerome Isaac Friedman, fizician american de origine evreiască; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Henry Way Kendall şi Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăştierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni şi neutroni legaţi, cercetări esenţiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor

– 1936: S-a născut scriitorul peruan Mario Vargas Llosa; unul din cei mai importanţi romancieri si eseişti născuţi în America Latină; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2010

– 1941: A murit scriitoarea engleză Virginia Woolf; cunoscută drept una dintre figurile moderniste literare de frunte ale secolului al XX-lea (n. 1882)

– 1942: S-a născut Samuel Ramey, cântăreţ american de operă (bas şi bas-bariton)

– 1943: A murit compozitorul şi pianistul rus Serghei Rahmaninov (n. 1873) – 75 de ani

– 1969: A murit Dwight Eisenhower, general şi om politic republican american; preşedinte al SUA (1953-1961) (n. 1890)

– 1985: A murit pictorul francez de origine rusă Marc Chagall; stabilit în Franţa în 1923 (n. 1887)

– 1986: S-a născut Lady Gaga (nume real: Stefani Joanne Angelina Germanotta), cântăreaţă şi compozitoare americană, care a revoluţionat muzica pop; câştigătoare a cinci premii Grammy

– 2004: A murit Sir Peter Ustinov, actor, regizor şi producător de film britanic (n. 1921)

– 2013: A murit Richard Griffith, actor britanic de teatru, film şi televiziune (n. 1947) – 5 ani

– 2017: A murit acriţa germană Christine Kaufmann (n. 1945) – 1 an

Sursa: RADOR