Calendarul zilei – 25 martie

Publicat de Codrin RAITA, 25 martie 2018, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Constanţa: Show susţinut de Russian Cossack State Dance Company – ora 20:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor

– Sport

* Staţiunea Mamaia, jud. Constanţa: Are loc cea de-a V-a ediţie a Maratonului Nisipului, care va cuprinde următoarele probe: Maraton (42 km), Semimaraton (21 km), Cursa de 10 km, Cursa populară de 5 km şi Crosul „Family Run” (1 km)

– S-a întâmplat într-o zi de 25 martie

* Acum 773 de ani (1245) într-o scrisoare a Papei Inocențiu al IV-lea (n. cca 1195 – m. 1254) se menționa pentru prima dată existența românilor în spațiul danubiano-pontic

* În urmă cu 363 de ani (1655) astronomul olandez Christiaan Huygens (n. 1629 – m. 1695) descoperea cel mai mare satelit al planetei Saturn, Titan. Huygens a fost inspirat de descoperirea lui Galileo Galilei a patru sateliți ai planetei Jupiter în 1610 și a îmbunătățit tehnologia acestuia de construcție a unui telescop. Christiaan Huygens a descoperit acest satelit, ce se rotește în jurul lui Saturn, cu primul telescop pe care l-a construit, împreună cu fratele său Constantijn Huygens, Jr., în jurul anului 1650. El l-a numit simplu Saturni Luna (sau Luna Saturni, în latină cu sensul de „Luna lui Saturn”), în lucrarea sa publicată în 1655 “De Saturni Luna Observatio Nova”

* Acum 136 de ani (1882) mitropolitul primat al Ungro-Vlahiei, Calinic Miclescu, săvârşea pentru prima dată, la Bucureşti, sfinţirea marelui mir, pas care a însemnat autocefalia (independenţa) Bisericii Ortodoxe Române faţă de Patriarhia de Constantinopol. Patriarhia de Constantinopol a recunoscut explicit autocefalia Bisericii Ortodoxe Române la data de 25 aprilie 1885, când patriarhul ecumenic Ioachim IV a dat obişnuitul „tomos”

* Cu 111 ani în urmă (1907) apărea Decretul privind obligativitatea ortografiei fonetice stabilite de Academia Română (25.III/7.IV)

* Se împlinesc 110 ani (1908) de la apariţia Legii pentru organizarea Corpului Jandarmeriei (care modifica unele articole din vechea Lege a Jandarmeriei din 1893), pentru înfiinţarea Direcţiei Poliţiei şi Siguranţei Statului şi a Direcţiei Administraţiei Generale a Personalului

* În urmă cu 69 de ani (1949), între 25 şi 27 martie, s-a desfăşurat, la Bucureşti, prima Conferinţă pe ţară a scriitorilor. Prin fuziunea Societăţii Scriitorilor Români cu Societatea Autorilor Dramatici s-a constituit Uniunea Scriitorilor din România (preşedinte de onoare – Mihail Sadoveanu; preşedinte activ – Zaharia Stancu)

* Acum 61 de ani (1957), la Roma, avea loc semnarea Tratatului privind crearea Comunităţii Economice Europene – CEE (Piaţa Comună) (a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958), prin care s-au pus bazele Comunităţii Economice Europene, CEE, devenită Uniunea Europeană de la 1 noiembrie 1993, data intrării în vigoare a Tratatului de la Maastricht

* Se împlinesc 25 de ani (1993) de când România a aderat la Convenţia europeană privind adopţia copiilor (încheiată la 27.IV.1967, la Strasbourg), prin legea nr. 15, publicată în Monitorul Oficial nr. 67

* Cu 14 ani în urmă (2004) România, ca stat-parte al „Convenţiei privind interzicerea utilizării, stocării, producerii şi transferului de mine antipersonal şi distrugerea acestora” (Oslo, 15 noiembrie 1997), a distrus ultimul lot de mine de acest gen. România a semnat această convenţie, printre primele state ale lumii, la 3 decembrie 1997 şi a ratificat-o la 15 noiembrie 2000, devenind stat-parte la 1 mai 2001. În Poligonul Cislău (jud. Buzău), pe 25 martie 2004, în prezenţa şefului Statului Major General, generalul dr. Mihail Popescu, a reprezentanţilor categoriilor de forţe, ministrul apărării naţionale, Ioan Mircea Paşcu, a apăsat butonul de declanşare a exploziei ultimului lot de mine antipersonal. În depozitele Ministerului Apărării Naţionale s-au mai reţinut 2.500 de bucăţi în scop de instrucţie. De la intrarea în vigoare a Convenţiei de la Oslo la 1 martie 1999 (cunoscută şi sub numele de „Convenţia de la Ottawa”) şi până la data de 23 ianuarie 2004, 141 de state au devenit părţi la Convenţie, ceea ce confirmă hotărârea acestora „de a pune capăt suferinţelor şi victimelor provocate de minele antipersonal”

Aniversări – Comemorări

– Buna Vestire (Calendarul Creştin-Ortodox 2018; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2018)

– Duminica Floriilor (Calendarul Romano-Catolic 2018)

– Se trece la ora de vară (GMT+3); prin Ordonanţa de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României ora de vară este corelată cu orarul practicat în statele Uniunii Europene; astfel, din ultima duminică a lunii martie, ora 03:00 devine ora 04:00; orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (28 octombrie 2018) (www.astro-urseanu.ro). NOTĂ: În România ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Reintroducerea ei s-a produs în 1979. Până în 1996 (cu mici excepţii) ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie

– „Ziua Naţională a Pădurilor”, instituită din 2017, are ca scop creşterea gradului de responsabilizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare; ziua se află în intervalul „Lunii plantării arborilor” (15 martie-15 aprilie), lună stabilită prin articolul 81 din Legea 46/2008 – Codul silvic, în care este subliniată importanţa pădurilor, rolul esenţial pe care îl au în menţinerea echilibrului ecologic. NOTĂ: La 21 martie este „Ziua Internaţională a Pădurilor”, stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia A/RES/67/200 din 21 decembrie 2012

– „Ziua Poliţiei Române”; la 25.III.1822 domnitorul muntean Grigorie Dimitrie Ghica a înmânat Agiei – poliţia vremii – un steag galben, având pe o parte icoana Maicii Domnului şi pe alta însemnele poliţiei; în acelaşi an se stabilea, printr-un proiect de lege, şi o organizare a poliţiei în Muntenia; vechiul drapel, uitat timp de 60 de ani, a fost redescoperit în 1938 şi readus în actualitate de generalul de jandarmi pensionar Ioan P. Suciu, care a găsit în arhive un document ce atestă evenimentul de la 25.III.1822; „Ziua Poliţiei” se marchează la această dată din anul 2002, odată cu sărbătoarea creştină Buna Vestire, pe baza unui ordin al ministrului de interne. NOTĂ: Până în 2001 „Ziua Poliţiei” se marca la 8 iulie, dată la care, în 1929, a fost votată în Parlament prima lege modernă de organizare a Poliţiei române

– 1819: S-a născut Ludovic Wiest, compozitor, violonist, dirijor şi pedagog român de origine austriacă (m. 1889)

– 1854: S-a născut colecţionarul de artă Anastase Simu; a adunat opere de o inestimabilă valoare aparţinând unor mari artişti români sau străini; în 1927 a dăruit casa şi întreaga colecţie statului, Muzeul „Simu” fiind unul dintre cele mai de seamă din Bucureşti şi din ţară; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1935)

– 1857: S-a născut soprana Elena Teodorini; prima femeie din România, care a cântat pe celebra scenă Scala din Milano. Evenimentul a avut loc la 20 martie 1880, tânăra de 20 de ani interpretând rolul Margueritei din opera Faust. A dat lecții de canto la Academie Lyrique din Paris şi a fondat Academia Theodorini împreună cu Hariclea Darclee și Titta Ruffo. În 1915 a fost aleasă director al Conservatorului guvernamental din Buenos Aires, iar în 1922, a pus bazele Academiei Națională de Lirică de la București (m. 1926)

– 1878, 25.III/.6.IV: A murit I.[oan] A.[lexandru] Lapedatu, poet, prozator şi publicist; reputat profesor de limbi clasice, este considerat unul dintre dascălii străluciţi ai învăţământului transilvănean (n. 1844) – 140 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dă moartea la 28.III.1878

– 1879: S-a născut slavistul Stoica Ştefan Nicolaescu, bun cunoscător al vechilor noastre texte slave şi slavo-române (m. 1941)

– 1885: S-a născut Mateiu I.[on] Caragiale, poet, prozator, istoric al heraldicii; fiul lui I. L. Caragiale (m. 1936)

– 1887: S-a născut compozitorul, baritonul şi regizorul de operă Nicolae Bretan (m. 1968)

– 1892: S-a născut actriţa Sonia Cluceru (m. 1955)

– 1902: S-a născut George Lesnea, poet şi traducător (m. 1979)

– 1913: S-a născut arheologul italian de origine română Dinu Adameşteanu; studii privind colonizarea greacă din sudul Italiei şi Sicilia; studii privind utilizarea aerofotoarheologiei; fondator şi director, între 1958-1964, al Aerofototecii Arheologice Naţionale din Roma; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2004) – 105 ani

– 1919: S-a născut prinţul Şerban (Bani) Ghica, om politic ţărănist, unul dintre puţinii oameni din anturajul lui Iuliu Maniu care a supravieţuit temniţelor comuniste; alături de Corneliu Coposu, a fost unul dintre membrii-fondatori ai PNŢCD; vicepreşedinte al partidului şi preşedinte al organizaţiei Capitalei imediat după 1990; în tinereţe a fost membru al echipei naţionale de rugby şi preşedinte al Federaţiei de specialitate (m. 2006)

– 1920: S-a născut compozitorul Henri Mălineanu (m. 2000)

– 1922: S-a născut, în Whitman, West Virginia, prozatorul român Ion Cârja (m. 1977, la New York, unde se stabilise din 1967)

– 1923: S-a născut pictoriţa iconară Maria Deac Poenariu, inclusă, în 2011, de Ministerul Culturii în programul „Tezaure umane vii – păstrători şi transmiţători ai culturii” iniţiat de UNESCO; a fost ultima reprezentantă a neamului pictorilor Poenaru din satul Laz, iconari care au dezvoltat un stil estetic aparte şi o adevărată şcoală de pictură pe Valea Sebeşului, începând cu anul 1770 (m. 2015) – 95 de ani

– 1925: S-a născut actorul Ion Pavlescu (m. 2006). NOTĂ: Unele surse (http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-02-14/s-a-stins-actorul-ion-pavlescu.html, http://www.artline.ro/S-a-stins-actorul-Ion-Pavlescu-4228-1-n.html) menţionează ca an al naşterii 1929

– 1926: S-a născut pictorul Mihai Horea (m. 2014). NOTĂ: Dicţionarul artiştilor români contemporani de Octavian Barbosa dă naşterea la 28.III.1926

– 1935: S-a născut Niculae Stoian, poet şi publicist (m. 1990)

– 1940: S-a născut pictorul Ion Grigore; a organizat peste 20 de expoziţii personale în Capitală şi în alte oraşe ale ţării şi a fost distins cu numeroase premii şi diplome în ţară şi în străinătate

– 1940: A murit compozitorul şi dirijorul Ion Nonna Otescu (n. 1888)

– 1942: S-a născut poeta, eseista şi publicista Ana Blandiana (numele real Otilia-Valeria Coman, căsătorită Rusan); preşedinte al Pen Clubului Român (1990-2004); preşedinte al Alianţei Civice (1991-2001); preşedinte al Fundaţiei Academia Civică (din 1994); unul dintre iniţiatorii „Memorialului Sighet” (Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei); membru corespondent al Academiei Române din 2016

– 1942: S-a născut Basarab (Eftimie) Nicolescu, fizician şi filosof, stabilit în Franţa în 1968; reprezentant de seamă al transdisciplinarităţii, a înfiinţat, la Paris, Centrul Internaţional de Cercetări şi Studii Transdisciplinare; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2001

– 1947: A murit Emil Sigerus, etnograf, muzeograf şi publicist sas din Transilvania (n. 1854)

– 1954: A murit Emil Isac, poet simbolist (deschizător de drum în lirica transilvăneană a începutului de secol XX), prozator şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1886)

– 1958: A murit filologul Ştefan Bezdechi; bogată activitate didactică la Universitatea din Cluj (1919-1951); asiduu traducător din autori greci şi latini; autor al unor studii despre cultura antică; membru corespondent al Academiei Române din 1945, dar exclus în 1948 (n. 1888) – 60 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1886

– 1958: A murit actorul Constantin Ramadan, artist al poporului, laureat al Premiului de Stat, profesor, director de scenă şi veteran de război (1916-1918) (n. 1896) – 60 de ani

– 1964: A murit Marin Simionescu-Râmniceanu, filosof, istoric de artă, critic literar; s-a ocupat de istoria artei, de arhitectura bizantină şi de urbanism; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1883)

– 1968: A murit Maria Cernovodeanu, pianistă şi profesoară (n. 1900) – 50 de ani

– 1980: A murit Ioan D. Chirescu, dirijor, compozitor şi profesor (n. 1889)

– 1999: A murit Valentin Lipatti, eseist, istoric literar şi diplomat (a fost delegat permanent al României la UNESCO; a făcut parte din delegaţia română la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa de la Helsinki); frate cu pianistul Dinu Lipatti (n. 1923)

– 2016: A murit Mihail Coculescu medic, clinician şi profesor; personalitate marcantă a şcolii româneşti de endocrinologie; membru corespondent al Academiei Române din 2014 (n. 1943)

– 2016: A murit Daniel Drăgan, poet, dramaturg, memorialist, nuvelist şi publicist (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Sclaviei şi Comerţului Transatlantic cu Sclavi”, a fost proclamată de ONU prin Rezoluţia A/RES/62/122, adoptată de Adunarea Generală, la 17 decembrie 2007; ziua oferă oportunitatea de a onora şi comemora victimele care au suferit şi au murit în sistemul brutal al sclaviei; această zi are şi scopul de a atrage atenţia asupra pericolelor rasismului şi a prejudecăţilor din prezent

– „Ziua Internaţională a Solidarităţii cu Angajaţii Reţinuţi şi cu cei Dispăruţi”, reprezintă un semnal de alarmă cu privire la riscul la care este supus personalul implicat în misiuni desfăşurate în zone de conflict, dominate de violenţe şi instabilitate. Soarta jurnalistului britanic Alec Collett, răpit, la 25 martie 1985, de persoane înarmate, în timpul unei misiuni în Liban desfăşurate de Agenţia ONU de Ajutorare a Palestinienilor Refugiaţi din Orientul Apropiat (UNRWA), este considerată un simbol pentru destinul unui număr mare de angajaţi dispăruţi sau reţinuţi, în timp ce desfăşurau activităţi în slujba Naţiunilor Unite. Uniunea Angajaţilor ONU şi Comitetul de securitate şi independenţă al Serviciului Civil Internaţional aduc, prin marcarea acestei zile, un omagiu celor care au avut un destin similar

– „Ziua Mondială a Tineretului” 2018 (ZMT, ediţia XXXIII); tema: „Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu” (Lc 1,30). În Anul Sfânt al Răscumpărării (1983/1984), Papa Ioan Paul al II-lea a convocat pentru prima dată pe tinerii din toată lumea pentru Duminica Floriilor. Tinerii au răspuns cu un entuziasm care a depăşit toate aşteptările şi astfel a început obiceiul „Zilei mondiale a tineretului”, din 1985. ZMT se celebrează în fiecare an în cadrul Bisericilor locale în duminica Floriilor, sau/şi într-o zi stabilită la nivelul fiecărei Dieceze/Eparhii. Tot la doi sau trei ani se realizează o celebrare extraordinară într-un loc ales de Papa, de comun acord cu Conferinţele Episcopale Naţionale. Atât pentru celebrările ordinare cât şi pentru cele extraordinare (la date variabile), Sfântul Părinte adresează un mesaj tinerilor, pe baza căruia se realizează pregătirea şi desfăşurarea evenimentului. NOTĂ: La 12 august se marchează, începând din anul 2000, şi „Ziua internaţională a tineretului”, proclamată de Adunarea Generală a ONU, la 17.XII.1999, la recomandarea Conferinţei mondiale a miniştrilor responsabili cu problemele tineretului, desfăşurate la Londra, între 8 şi 12.VIII.1998

– Ziua Naţională a Republicii Elene; aniversarea Revoluţiei pentru independenţa naţională – 1821. NOTĂ: La 25.III.1924 Adunarea Constituantă proclamă Grecia republică, sub denumirea de Republica Elenă

– 1538: S-a născut Christopher Clavius, matematician şi astronom german; unul dintre principalii realizatori ai calendarului gregorian (m. 1612) – 480 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1537 sau 1539

– 1625: A murit poetul italian Giambattista Marini; creator al mișcării artistice cunoscută inițial ca Marinism și ulterior, ca Secentismo (n. 1569)

– 1699: La această dată a fost botezat compozitorul german Johann Adolph Hasse (m. 1783)

– 1801: A murit poetul romantic german Novalis (Friedrich Leopold von Hardenberg) (n. 1772)

– 1812, 25.III/6.IV: S-a născut Alexandr Herzen, scriitor şi filosof rus; considerat părintele socialismului rus (m. 1870)

– 1842: S-a născut scriitorul italian Antonio Fogazzaro (m. 1911)

– 1867: S-a născut Arturo Toscanini, dirijor italian; considerat unul dintre cei mai aclamaţi muzicieni din prima jumătate a secolului al XX-lea (m. 1957)

– 1881: S-a născut (la Sânnicolaul Mare, Timiş) Béla Bartók, compozitor, pianist, muzicolog şi folclorist ungar; membru post-mortem din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1945, la New York)

– 1897: S-a născut (la Varşovia, Polonia) cineastul francez Jean Epstein (m. 1953)

– 1910: S-a născut soprana italiană Magda Olivero (m. 2014)

– 1912: S-a născut Jean Vilar, actor şi regizor de teatru francez, organizatorul Festivalului de teatru de la Avignon, începând cu 1947 (m. 1971)

– 1914: A murit Frédéric Mistral, poet, romancier, dramaturg şi memorialist francez; şef al mişcării „Le Felibrige” (1854) de restaurare a limbii şi tradiţiilor provensale; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1904, împreună cu spaniolul José Echegaray (n. 1830)

– 1918: A murit compozitorul francez Claude Debussy; primul impresionist şi primul creator modern din istoria muzicii (n. 1862) – 100 de ani

– 1920: S-a născut (în Algeria) medicul oncolog şi fizicianul francez Maurice Tubiana, promotor al radioterapiei, specialist în radiologie şi radiobiologie de talie mondială (m. 2013)

– 1921: S-a născut, în Germania, actriţa franceză de film Simone Signoret (numele de scenă al Simonei Kaminker) (m. 1985)

– 1926: S-a născut compozitorul italian de muzică de film Riz Ortolani, apreciat de regizori ca Vittorio De Sica sau Quentin Tarantino (m. 2014)

– 1942: S-a născut cântăreaţa, compozitoarea şi pianista americană Aretha Franklin

– 1947: S-a născut soprana slovacă Gabriela Beňačkovấ

– 1947: S-a născut Sir Elton John, solist, pianist şi compozitor englez de muzică pop

– 1957: A murit Max Ophuls (Max Oppenheimer), regizor francez de teatru şi film (n. 1902). NOTĂ: Unele surse (www.britannica.com) dau ca dată a morţii 26 martie 1957

– 1974: A murit poetul bulgar Asen Kaloianov (n. 1900)

– 1976: A murit Josef Albers, pictor, poet şi pedagog american (n. 1888)

– 2006: A murit Buck Owens, cântăreţ şi chitarist american (n. 1929)

– 2012: A murit scriitorul şi traducătorul italian Antonio Tabucchi (n. 1943). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 23.IX.1943

Sursa: RADOR