Calendarul zilei – 18 februarie
Publicat de Codrin RAITA, 18 februarie 2018, 06:00
EVENIMENTE INTERNE
– Cultură
* În cadrul programului Conferinţele Teatrului Naţional, academicianul Mircea Dumitru prezintă conferinţa cu tema ”Despre teama de adevăr. Frământări ale unei epoci confuze” – ora 11:00, la Sala Mică
* Filarmonica „George Enescu” și Asociația „Clasic e fantastic” prezintă în cadrul programului „Clasic e fantastic.Cum să înțelegem muzica” un concert simfonic aniversar „Nicolae Racu – 50 de ani de activitate” – ora 11:00, la Ateneul Român. Participă Orchestra și Corul Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti”, București.Dirijori: Nicolae Racu, Andrei Ștefan Racu.Dirijor cor: Lăcrămioara Pauliuc.Solist: Luca Rusu.Invitată în concert – vocalista Irina Sârbu
* Brașov: Concert cu acorduri rock și ethno-rock în cadrul Turneului Phoenix „Sinteza – Rapsodia”
– Sport
* Meciul dintre FC Dinamo Bucureşti şi FCSB, contând pentru etapa a 25-a a Campionatului Naţional Liga 1 Betano se dispută de la ora 20:45, pe Arena Naţională
– S-a întâmplat într-o zi de 18 februarie
* La data de 18 februarie 1790, în urmă cu 228 de ani, a apărut, la Iași, periodicul de limbă franceză „Courier de Moldavie”, primul ziar tipărit pe teritoriul țării noastre (până în aprilie 1790), considerat a fi primul ziar din spaţiul românesc. „Courrier de Moldavie” a fost o publicaţie periodică bilingvă (tipărită în limbile franceză şi română), şi nu un ziar în accepţiunea modernă, cu caracter de informare militară, editată de soldaţii ruşi ai armatei lui Potemkin, stabiliţi în acea vreme la Iași, în timpul războiului ruso-turc dintre anii 1787-1792
* Acum 164 de ani (1854) a început construirea liniilor de telegraf electric Bucureşti-Giurgiu, Bucureşti-Ploieşti-Braşov, Timişoara-Lugoj-Orşova, făcându-se astfel legătura între liniile telegrafice din Principate şi cele din Transilvania
* Se împlinesc 100 de ani (1918) de la încheierea, la Brest-Litovsk, a păcii dintre Rusia Sovietică, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia, pe de altă parte (denunţată de guvernul sovietic la 12 noiembrie acelaşi an). În aceste condiţii, România a trebuit să facă faţă singură presiunii forţelor armate ale Puterilor Centrale pe frontul oriental, fără nici o legătură cu Aliaţii (18.II/3.III)
* Se împlinesc 100 de ani (1918) de la inaugurarea, la Chişinău, a Universităţii Populare Moldoveneşti, sub preşedinţia lui Pan Halippa, care s-a ocupat de organizarea de conferinţe, de întâlniri cu oameni de cultură, de ţinerea de prelegeri, consacrate în special studierii istoriei românilor din Basarabia, Herson, Podolia, Taurida, Crimeea; şi-a încetat activitatea după 28 iunie 1940 (18.II./3.III)
* Acum 89 de ani (1929), după mai multe emisiuni de lecturi şi recitări la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, a fost transmisă prima montare propriu-zisă de „Teatru radiofonic”, cu piesa într-un act „Ce ştie satul” de V. Al. Jean (în interpretarea actorilor Maria Filotti, Romald Bulfinski şi Victoria Mierlescu)
* Tot cu 89 de ani în urmă (1929), la Hollywood (California, SUA), erau anunţaţi câştigătorii primelor trofee ale Academiei Americane de Film. Premiile Academiei Americane de film, cunoscute sub numele de Premiile Oscar, sunt premiile decernate în prezent de această Academie din Los Angeles, California. Premiul, o statuetă care reprezintă un om cu o spadă în mână, a primit numele Oscar pentru că, se spune, actriţa Margaret Herrick a exclamat la vederea statuetei: „seamănă cu unchiul meu, Oscar”. Prima ceremonie de decernare a premiilor Academiei (desfăşurată la 16 mai 1929, la hotelul Hollywood Roosevelt) a decurs fără surprize, numele premiaţilor cunoscându-se deja de la 18 februarie. La prima ceremonie de decernare a Premiilor Oscar, în 1929, gazdele spectacolului au fost actorul Douglas Fairbanks şi regizorul William C. de Mille. Cel mai bun film a fost „Wings”, regizat de William A. Wellman, cel mai bun regizor Lewis Milestone, iar cei mai buni actori în roluri principale au fost desemnaţi Emil Jannings şi Janet Gaynor
* În urmă cu 88 de ani (1930) a fost descoperită cea de-a noua planetă a sistemului solar, Pluto, de către astronomul american Clyde Tombaugh, de la Observatorul Lowell, aflat la Flagstaff, statul Arizona. Planeta Pluto este cea mai depărtată dintre planetele sistemului nostru solar şi poate fi văzută numai cu instrumente foarte puternice. Din 2006 Uniunea Astronomică Internaţională i-a acordat statutul de planetă pitică. În luna octombrie 2015, specialiştii NASA (National Aeronautics and Space Administration) au anunţat că primele imagini color ale învelişului de ceaţă din atmosfera planetei pitice Pluto, surprinse de misiunea New Horizons, dezvăluie că acesta are culoarea albastră. În acelaşi anunţ făcut de NASA, s-a precizat că sonda spaţială New Horizons a detectat numeroase regiuni mici şi expuse de apă îngheţată pe Pluto. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul informaţiilor colectate de un aparat de cartografiere aflat pe această misiune, denumit „Ralph”
* Se împlinesc 75 de ani (1943) de când ministrul nazist Joseph Goebbels, unul dintre principalii colaboratori ai lui Adolf Hitler, anunţa (într-un discurs ţinut la Palatul Sporturilor din Berlin) „războiul total” ca reacţie la înfrângerea armatei germane la Stalingrad (din 2 februarie acelaşi an)
* Şi tot într-o zi de 18 februarie, acum 28 de ani (1990), o manifestaţie neautorizată, pornită din Piaţa Unirii, degenera, în faţa sediului Guvernului din Piaţa Victoriei, în acţiuni violente ale unei părţi a demonstranţilor, care au atacat sediul Executivului, pătrunzând în clădire, devastând încăperi şi molestând persoanele aflate înăuntru, militari şi civili. În urma acestui atac, în seara aceleiaşi zile au venit în Capitală circa 5.000 de mineri din Valea Jiului, care au ocupat Piaţa Victoriei pentru a apăra Guvernul
Aniversări – Comemorări
– Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (Duminica lăsatului sec de brânză pentru Postul Sfintelor Paşti) (Calendarul Creştin-Ortodox 2018; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2018)
– 1882, 18.II/3.III: S-a născut omul politic Ion Mihalache, unul dintre conducătorii Partidului Ţărănesc (fondat în 1918), care a fuzionat cu Partidul Naţional Român (1926), creându-se Partidul Naţional Ţărănesc; preşedinte al PNŢ (1933-1937), ministru al agriculturii şi domeniului public şi ministru de interne în mai multe rânduri; în noiembrie 1947 a fost condamnat la închisoare pe viaţă, în procesul intentat de regimul comunist conducătorilor PNŢ (m. 1963, în penitenciarul din Râmnicu Sărat). NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii 15 februarie 1882
– 1883: S-a născut pictorul Nicolae Dărăscu (m. 1959) – 135 de ani
– 1884: S-a născut Nicolae Drăganu, filolog, lingvist, lexicograf şi istoric literar, preşedinte al Secţiei literare a ASTREI; s-a numărat printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, contribuind la stabilirea etimologiei cuvintelor regionale şi arhaice; membru titular al Academiei Române din 1939 (m. 1939)
– 1886: A murit Constantin D. Aricescu, istoric, scriitor şi publicist; participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Ţara Românească (n. 1823)
– 1907: S-a născut Traian Herseni, personalitate marcantă a sociologiei, antropologiei şi etnologiei româneşti; reprezentant al primei generaţii a Şcolii Sociologice de la Bucureşti (m. 1980)
– 1911: S-a născut sculptorul Constantin Antonovici; ucenic al lui Constantin Brâncuşi între anii 1947 şi 1951, după ce trecuse prin atelierul croatului Mestrovici şi fusese prigonit de Garda de Fier; s-a stabilit în SUA (m. 2002, la New York)
– 1916: A murit regina Elisabeta (Elisabeta de Neuwied, cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva), prima regină a României, soţia regelui Carol I; membră de onoare a Academiei Române din 1881 (n. 1843, la Neuwied/Germania). NOTĂ: Alte surse dau naşterea la 17/29.XII.1843 şi moartea la 18.II/2.III.1916
– 1922: S-a născut interpreta de muzică uşoară Dorina Drăghici (m. 1994)
– 1924: S-a născut Şerban C. Andronescu, cercetător, eseist, scriitor, publicist; în anul 1969 ia calea exilului, primind imediat statutul de refugiat politic în Franţa (m. 2004)
– 1934: S-a născut Adina Caloenescu, pictor, grafician şi gravor (m. 2011)
– 1935: S-a născut pictorul şi restauratorul Gheorghe Pătraşcu
– 1939: S-a născut pictorul, gravorul şi profesorul Ion Stendl
– 1943: S-a născut ceramistul şi artistul decorator Ion Berendea – 75 de ani
– 1943: S-a născut Cristian Breazu, sculptor francez de origine română (stabilit în Franţa din 1987) – 75 de ani
– 1952: A murit (în temniţa de la Tg. Ocna) Valeriu Gafencu, numit de Nicolae Steinhardt „Sfântul închisorilor”; este unul din tinerii care au murit în închisorile regimului comunist, luptând pentru apărarea credinţei ortodoxe şi a neamului românesc (n. 1921, la Sângerei, judeţul Bălţi, azi în R. Moldova)
– 1955: S-a născut actorul Constantin Cotimanis
– 1958: S-a născut pianistul şi profesorul Cristian Beldi, stabilit în Germania – 60 de ani
– 1959: A murit Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist şi muzicolog (n. 1893)
– 1962: S-a născut Dinu Olăraşu, cantautor de muzică folk şi poet
– 1964: A murit Gheorghe Löwendal (George baron de Löwendal), pictor, grafician şi pedagog; născut la Sankt-Petersburg (într-o familie danezo-rusă cu origini nobiliare) şi format în Rusia avangardelor artistice, s-a afirmat ca pictor decorator în Bucureştiul începutului de secol XX; a fost, aproape un deceniu, scenograful Teatrului Naţional din Cernăuţi, unde a înfiinţat, în anul 1928, şi primul teatru profesionist de marionete din România; unul dintre fondatorii Fondului Artiştilor Plastici din România (n. 1897)
– 1966: A murit Egizio Massini, dirijor român de origine italiană, unul din membrii fondatori ai Operei Române (n. 1894)
– 1974: A murit poetul Cicerone Theodorescu; a desfăşurat o bogată activitate de traducător, mai ales din literatura sovietică, dar şi din autori precum William Blake, Jerôme Carcopino, Lino Curci (n. 1908)
– 1996: A murit medicul chirurg Ioan (Jak Rene) Juvara, recunoscut drept creator al unei prestigioase şcoli de chirurgie; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1913)
– 2006: A murit dirijorul şi compozitorul Edgar Cosma (n. 1925)
– 2008: A murit Gheorghe Comănescu, mare maestru al Marii Loji Naţionale din România între anii 1998-2003; a contribuit la reconstrucţia mişcării masonice din România şi la reintegrarea ei în Lanţul Universal al Masoneriilor Regulare (n. 1928) – 10 ani
– 2014: A murit actriţa Ruxandra Sireteanu (n. 1943)
EVENIMENTE EXTERNE
– Londra: Cea de-a 71-a ediţie a Premiilor Academiei Britanice de Film şi Televiziune – BAFTA – la Royal Opera House
– Los Angeles, SUA: Meciul de baschet NBA All-Star Game, ediţia a 67-a – la Staples Center
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Consiliului Internaţional al Sportului Militar” (CISM Day Run) este marcată din 2006; CISM a luat fiinţă la această dată în anul 1948 ( – 70 de ani), la iniţiativa Franţei, când cinci state europene – Franţa, Belgia, Luxemburg, Danemarca şi Olanda – au căzut de acord să organizeze competiţii sportive de amploare între armatele acestor state, având ca obiectiv principal promovarea păcii mondiale prin intermediul sportului pentru toţi
– Proclamarea independenţei Republicii Gambia – 1965. Ziua Naţională
– 1516: S-a născut Maria I Tudor, regină a Angliei şi Irlandei (1553-1558); a restabilit catolicismul ca religie oficială (1555); cruzimea de care a dat dovadă în persecuţiile împotriva protestanţilor i-a atras denumirea de „Maria cea sângeroasă” (m. 1558)
– 1546: A murit Martin Luther, teolog german reformator, întemeietorul Bisericii luterano-protestante; la 31.X.1517 el şi-a început acţiunea reformatoare cu 95 de teze care atacau direct papalitatea; traduse din latină în germană, acestea au fost afişate pe uşa bisericii din Wittenberg şi răspândite, ulterior, în întreaga ţară; prin tezele sale a negat valoarea tradiţiei sacre a autorităţii papale, punând mai presus autoritatea Sfintei Scripturi; refuzând să-şi revizuiască teoriile religioase, în anul 1521 a fost excomunicat (n. 1483)
– 1564: A murit Michelangelo Buonarroti, sculptor, pictor, arhitect şi poet italian; Michelangelo este unul dintre artiştii care întruchipează idealul de universalitate al Renaşterii (n. 1475)
– 1745: S-a născut fizicianul italian Alessandro Volta, inventatorul pilei electrice, prima sursă de curent continuu (1800) (m. 1827)
– 1817: S-a născut Johannes Bosboom, pictor şi acuarelist belgian (m. 1891)
– 1825: S-a născut Jókai Mór, scriitor şi publicist ungar (m. 1904)
– 1838: S-a născut fizicianul şi filosoful austriac Ernst Mach (m. 1916) – 180 de ani
– 1849: S-a născut scriitorul Alexander Lange Kielland, unul dintre cei mai importanţi autori ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Bjornstjerne Martinius Bjornson şi Jonas Lie) (m. 1906)
– 1851: A murit Carl Gustav Jacob Jacobi, matematician german (n. 1804)
– 1859, 18.II/2.III: S-a născut Shalom Aleichem, scriitor rus de limbă idiş, emigrat în SUA spre sfârşitul vieţii (m. 1916)
– 1883: S-a născut Nikos Kazantzakis, romancier, dramaturg şi poet grec (m. 1957) – 135 de ani
– 1896: S-a născut André Breton, poet francez, teoretician al suprarealismului (m. 1966). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 19 februarie 1896
– 1922: S-a născut Helen Gurley Brown, scriitoare şi publicistă americană; a condus, în calitate de editor-şef, timp de peste 30 de ani, ediţiile internaţionale ale revistei pentru femei „Cosmopolitan” (ei i se atribuie inventarea noţiunii de femeie modernă, femeia care poate avea atât o carieră de succes, cât şi o viaţă personală lipsită de inhibiţii) (m. 2012)
– 1924: S-a născut Lêdo Ivo, poet, jurnalist, romancier şi eseist brazilian (m. 2012)
– 1925: S-a născut actorul de film american George Kennedy (m. 2016)
– 1930: S-a născut juristul francez Gérard Conac; a avut numeroase colaborări cu juriştii români încă din anii ’70 ai secolului XX, intensificate după 1991; membru fondator al Centrului de Drept Constituţional al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1991); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (m. 2016)
– 1931: S-a născut scriitoarea, editoarea şi profesoara americană Toni Morrison (născută Chloe Ardelia Wofford); Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1993
– 1932: S-a născut Miloš Forman, regizor de film, scenarist, actor şi profesor ceh; din 1970 lucrează în SUA
– 1933: S-a născut Yoko Ono Lennon, cântăreaţă japoneză, soţia lui John Lennon („The Beatles”) – 85 de ani
– 1949: A murit (în Argentina, unde se stabilise) Niceto Alcalá Zamora, om politic liberal spaniol; prim-ministru (aprilie-octombrie 1931) şi primul preşedinte al Republicii Spaniole (1931-1936) (n. 1877)
– 1950: S-a născut John Hughes, scenarist şi regizor de film american (m. 2009)
– 1950: S-a născut actriţa americană Cybill Shepherd
– 1954: S-a născut John Travolta, actor de film, dansator şi cântăreţ american
– 1956: A murit Gustave Charpentier, compozitor francez (n. 1860)
– 1964: A murit Fredrik Ljungström, inginer, constructor şi industriaş suedez (n. 1875)
– 1967: A murit fizicianul american Robert Julius Oppenheimer; lucrări originale privind mecanica cuantică, fizica nucleului atomic, fizica razelor cosmice, stelele neutronice; director (din 1942) al Centrului de cercetări nucleare de la Los Alamos, a condus (1943-1945) lucrările pentru construirea primei bombe atomice; s-a pronunţat împotriva folosirii bombei cu hidrogen (n. 1904)
– 1975: S-a născut economistul şi omul politic Igor Dodon, preşedintele Republicii Moldova (din 23 dec. 2016)
– 1986: A murit dirijorul ceh Václav Smetáček (n. 1906)
– 1987: A murit Dmitri Kabalevski, compozitor, muzicolog, pianist şi dirijor rus (n. 1904)
– 2008: A murit Alain Robbe-Grillet, romancier, eseist şi scenarist francez (n. 1922) – 10 ani
– 2013: A murit Damon Harris, cântăreţ american, cel mai cunoscut ca membru al trupei The Temptations din 1971 până în 1975; câştigător a trei premii Grammy (n. 1950) – 5 ani
– 2013: A murit Kevin Ayers, cântăreţ, compozitor şi muzician englez (n. 1944) – 5 ani
– 2017: A murit regizorul şi scenaristul italian Pasquale Squitieri, cunoscut pentru filmele sale istorico-politice; a fost căsătorit timp de 30 de ani cu actriţa Claudia Cardinale (n. 1938) – 1 an
Sursa: RADOR