Guvernatorul ARBDD, Mălin Mușetescu: „Delta Dunării este în pragul falimentului piscicol“

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 7 decembrie 2017, 12:27

Guvernatorul Administrației Rezervația Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Mălin Mușetescu, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că Delta este în pragul falimentului din punct de vedere piscicol și că dorința pescarilor de a utiliza setca în Rezervație este cea mai mare dezamăgire trăită în ultimele opt luni.

Intrarea în legalitate a plajelor de la Marea Neagră din Vadu și Corbu este una din principalele realizări pe care și le asumă pentru primele opt luni de mandat, iar piața locală de pește, un Comisariat care să dea lovituri grele braconajului și traficului ilegal de pește și începerea proiectelor cu finanțări europene constituie principalele obiective pe care și le-a propus pentru anul 2018 în calitate de guvernator.

Cum se vede Delta din fotoliul de guvernator și cât de asemănătoare este cu cea din barca de pescar sportiv sau cu cea din fața laptopului unui jurnalist?

Mălin Mușetescu: Delta se vede ca un organism viu în suferință. Poate o să vi se pară exagerată comparația, dar cred că cea mai bună imagine este cea a unui cal ajuns la capătul puterilor, înhămat la o trăsură cu mai mulți vizitii. Fiecare are bici și dă cu el în cal fără să-l intereseze că animalul mai are puțin și se prăbușește. Din punct de vedere piscicol, Delta este în pragul falimentului. Diminuarea efortului piscicol, lupta antibraconaj fără menajamente, repopulări, renaturări pentru mărirea luciului de apă sunt principalele acțiuni pe care trebuie să le luăm. Fără toate acestea nu există viitor. La suprafață, Delta nu se vede diferit din cele două ipostaze. Ca guvernator ai însă posibilitatea să pătrunzi „abisurile” Deltei. Așa înțelegi mai bine cum a fost degradat potențialul natural al Deltei față de ce preluam noi în 1990 de la regimul comunist, pentru a constitui apoi Rezervația Biosferei.

Care ar fi principalele diferențe, dacă există?

Mălin Mușetescu: Nu sunt diferențe, este doar vorba despre o complexitate mai mare a problemelor și mai ales despre faptul că descoperi în fiecare zi o urzeală de vinovății mărunte, așezate precum straturile geologice în istoria Rezervației. Mai simplu spus, avem deja două generații deltaice născute într-un univers local în care braconajul și ocolirea legii sunt singurele soluții pentru a trăi îndestulat. Asta în condițiile în care autoritățile, de 27 de ani, nu au făcut mare lucru pentru a da șansa unei alternative ocupaționale la exploatarea directă și primitivă, nesustenabilă a resurselor naturale.

Ce proiecte ați avut la preluarea funcției de guvernator și s-au realizat deja ori sunt pe cale să se întâmple?

Mălin Mușetescu: Intrarea în legalitate a plajelor de la Corbu și de la Vadu, în primul rând. Până acum era o acceptare tacită din partea Rezervației că acolo vin mii de turiști, cu toate că acele plaje nu erau deschise publicului larg. Se dădeau câteva amenzi și în rest se aștepta sfârșitul sezonului cu capul ascuns în nisip. Am cerut un studiu Institutului Național de Cercetare Delta Dunării pentru a afla pe ce segmente de plajă avem deja cele mai puternice efecte ale antropizării și tocmai acele segmente au fost alese pentru a fi delimitate. Între acele delimitări este permis accesul pentru plajă, în anumite condiții, conform legilor Rezervației, respectând statutul de plajă sălbatică, neamenajată.

Ar mai fi și rezonarea a două arii strict protejate care includ chiar zone economice, așa cum sunt Istria, Constanța, și Farul Turcesc din Sfântul Gheorghe, apoi prelungirea sezonului turistic în Delta Dunării cu doză luni, primăvara, prin permisiunea de a pescui recreațional știuca — în regim catch&release — în prohibiția generală. Evident că tot la pescuit recreațional avem regimul catch&release tot anul pentru știucă, șalău, crap și somn, ceea ce va exclude pescuitul de subzistență cu lanseta practicat de așa-ziși „pescari sportivi” veniți în Deltă cu butoaie pentru a căra acasă fileurile puse la sare. În general, acești lansetiști nu numai că nu respectă legile privind dimensiunile minime și cantitățile permise, dar stau cu cortul, lasă în urma lor munți de gunoaie și nu aduc comunităților locale niciun venit în cadrul activităților turistice.

Care este cea mai mare dezamăgire pe care ați trăit-o în cele aproape opt luni de la preluarea mandatului de guvernator al Rezervației?

Mălin Mușetescu: Setca, pe care în condițiile piscicole actuale o consider o sculă de pescuit cu impact negativ asupra stocurilor de pește. În urma discuțiilor cu federațiile de pescuit nu am ajuns la un numitor comun privind restricționarea folosirii acestui tip de plase. Mai mult, federațiile vor folosirea setcilor pe parcursul întregului sezon de pescuit, nu doar începând din septembrie, chiar dacă cer mărirea ochiului de plasă. Ori Rezervația nu este de acord cu așa ceva. Deci de măsuri de protecție, temporare, nici vorbă. Mai importante sunt interesele de moment ale celor care exploatează resursa piscicolă.

Trecerea Administrației RBDD din subordinea Ministerului Mediului în cea a Secretariatului General al Guvernului este unul dintre cele mai importante evenimente administrative din județ. Ce a însemnat practic acest transfer, în condițiile în care Administrația este o instituție eminamente de mediu și care sunt neajunsurile constatate până în prezent ale acestui transfer?

Mălin Mușetescu: Este un câștig prin faptul că legătura cu forul tutelar este mai directă și mai eficientă. Partea proastă este că încă nu s-a găsit o soluție la toate problemele legate de reglementările de mediu care intră în atribuțiile Ministerului Mediului.

Ați fost recent într-o deplasare în delta din Vietnam. Ca jurnalist, ce știre ați realiza în urma acestei deplasări?

Mălin Mușetescu: Delta Mekong este exemplul perfect pentru a urmări efectele antropizării accelerate și masive asupra unei zone umede. Agricultura și urbanizarea sunt cele două acțiuni prin care ceea ce este acum acolo nu mai are legătură cu Delta vietnameză de acum 50 de ani. Autoritățile vietnameze depun acum eforturi pentru a face renaturări în vederea înființării unor zone de strictă protecție care să intre în circuitul turistic. Este greu drumul înapoi la natură, dar nu imposibil, iar vietnamezii sunt hotărâți să-l parcurgă. În delta din Vietnam sunt 17 milioane de locuitori și este lesne de înțeles presiunea antropică asupra ecosistemelor deltaice ale fluviului Mekong. Delta Dunării în schimb are cea mai mică densitate populațională din România, dar rata antropizării în ultimii ani este pe trend ascendent. Dacă mai punem în ecuație faptul că în ultimii 27 de ani populația din Delta Dunării s-a redus la jumătate, iar suprafața intravilanului a crescut de aproape trei ori, înțelegem că avem deja o problemă de logică. Este clar că nu populația este problema, ci scăparea de sub control a unor activități.

Corpul mobil de control înființat în urmă cu câteva luni pare să aibă rezultate destul de slabe. Ce înseamnă, din punctul dumneavoastră de vedere, cele 561 de kilograme de pește confiscate în aproape trei luni de cei trei inspectori ecologi ai acestui corp?

Mălin Mușetescu: Corpul Mobil de Control are rezultate foarte bune și nu se substituie Comisariatului de Control Integrat. Acest Corp Mobil, pe lângă atribuții legate de aplicarea legilor Rezervației în teritoriu, reprezintă și controlul administrației asupra activității comisariatelor. Este drept că avem probleme de eficiență în activitatea Comisariatului, că există acuze că unii dintre funcționarii acestui comisariat comit la rândul lor ilegalități. Noi, prin tot ceea ce facem, încercăm să identificăm problemele și mai ales să identificăm persoanele din cadrul Comisariatului care nu-și fac treaba așa cum îi obligă statutul lor de funcționari publici.

Apropo de nemulțumirile pescarilor, când vor avea un permis unic pe care să-l prezinte autorităților atunci când sunt verificați? Este una din promisiunile făcute de unii din foștii guvernatori ai Rezervației.

Mălin Mușetescu: Asta este o problemă ce ține de politica de la nivel național din piscicultură și cred că cel mai bine ar fi să adresați această întrebare Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA).

După preluarea funcției de guvernator, ați anunțat că doriți să înaintați Guvernului o propunere de act normativ care să le permită pescarilor să comercializeze legal peștele capturat. Ce s-a întâmplat cu această inițiativă?

Mălin Mușetescu: Lucrez la această propunere împreună cu cei din asociația lui Ivan Patzaichin, cu care am descoperit că am multe puncte comune de vedere în ceea ce privește dezvoltarea comunităților locale. Un lucru este clar: trebuie să avem o piață locală de pește de unde pensiunile, localnicii și turiștii să poată cumpăra în mod legal pește proaspăt. Astfel, îi dăm o alternativă de existență și pescarului comercial, fiscalizăm activitatea pensiunilor și diminuăm activitatea de pe piața neagră. Nu în ultimul rând, îi dăm plus valoare peștelui, ceea ce este absolut esențial. Proiectul este cristalizat, însă nu ne grăbim. Chiar dacă mâine de pildă nu voi mai fi guvernator, împreună cu cei care au idei comune legate de necesitatea acestei piețe locale de pește, voi face tot ce îmi stă în putință să punem în practică acest proiect care nu este în opoziție cu proiectul mai vechi al Bursei de Pește de la Tulcea.

Apropo de acest proiect, Bursa de Pește de la Tulcea, când va deveni funcțional?

Mălin Mușetescu: Proiectul s-a modificat între timp, astfel că Bursa de Pește se va transforma într-un punct central de debarcare și colectare a peștelui. ANPA este instituția abilitată să detalieze subiectul.

Susțineți, alături de populația Deltei, proiectele de renaturare și reconstrucție ecologică. Cercetătorii susțin însă că este naturală colmatarea luciilor de apă din Rezervație. În acest context, proiectele realizate sau inițiate nu sunt în van?

Mălin Mușetescu: Nu este nimic în van, pentru că dacă procesul de colmatare este natural, îndiguirile sunt făcute artificial. În mod constant, există acțiuni de decolmatare care, din păcate, nu țin ritmul cu cantitatea de sedimente venită de pe râurile care cară povara defrișărilor masive de pe versanții munților noștri și care sunt încărcate suplimentar cu suspensii în zona colinară din cauza exploatărilor abuzive de nisip din albia minoră.

Ce vă propuneți pentru anul 2018?

Mălin Mușetescu: Piața locală de pește, un Comisariat care să dea lovituri grele braconajului și traficului ilegal de pește și începerea proiectelor cu finanțări europene pe care le avem în portofoliu. Alături de decolmatări, în aceste proiecte găsim un adăpost pentru animalele rănite, salvarea populației de nurcă europeană, intrarea Pădurii Caraorman în circuitul turistic după modelul Letea. Eu cred că este foarte important să creștem gradul de educare al populației locale în ceea ce privește activitățile durabile, protecția resursei naturale și necesitatea conlucrării cu Administrația Rezervației care are ca prioritate, alături de protejarea patrimoniului natural al Deltei Dunării, dezvoltarea comunităților locale.

Sursa: AGERPRES