Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Ovine și Caprine Palas omologhează linia Prolific
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 14 noiembrie 2017, 12:26
În anul 1897, Ministerul Agriculturii, Comerţului şi Domeniilor înfiinţa prima Oierie Sistematică de la noi din ţară „Oieria Națională” de la Palas.
Unitatea cu tradiție de 120 de ani, sub actuala denumire, Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Ovine și Caprine Palas își continuă activitatea la proiectele de cercetare pe care le-a câștigat la nivel național, de-a lungul timpului, prin sistem competițional cu celelalte unități de profil.
Directorul general al stațiunii, Radu Răducu:
”În prezent, se pregătește documentația de omologare pentru rasa de ovine prolifice Palas, care va satisface nevoile pentru o producție și o calitate crescute de carne și de lapte. Totodată, s-au obținut și primele generații ale unei noi rase de metiși, prin încrucișarea rasei locale Carpatina cu țapi din rasa Boer. Dar, este nevoie de timp, pentru că, intervalul între generații este de trei, patru ani, iar pentru a omologa o rasă este nevoie de șase, șapte generații de izolare reproductivă, aproximativ 25 de ani.”
Linia cu Prolificitate Ridicată Palas s-a format la ”Oieria Palas”, începând din 1972, prin încrucișarea complexă a raselor merinos de Palas, Romanov, Friza, Landrace Finlandez și Border Leicester”, a declarat pentru Radio Constanța, directorul general al stațiunii de cercetare, Radu Răducu.
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor şi Caprinelor Palas a fuzionat, în urmă cu un an, prin absorbție cu alte trei stațiuni: Staținea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Bilciurești, judeţul Dâmbovița, Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor şi Caprinelor Reghin, judeţul Mureş şi Stațiunea de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Ovinelor Ruşeţu, judeţul Buzău, care aveau dimensiuni reduse ca personal de cercetare și efective de animale.
Activitatea de cercetare din domeniul creșterii ovinelor şi caprinelor a institutului dobrogean are în vedere genetica şi ameliorarea, reproducţia, nutriţia şi tehnologiile de creştere şi exploatarea raselor, iar acum, aceste patru domenii sunt coordonate, la nivel naţional, de ”Oieria Palas”, care are colaborări şi cu Universităţile de Ştiinţe Agronomice şi de Medicină Veterinară din Bucureşti, Cluj- Napoca, Iaşi, Timişoara.
Patrimoniul Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor şi Caprinelor Palas este constituit din bunuri imobile din domeniul public şi privat al statului, precum şi din bunuri proprii sau preluate, în administrare, de la cele trei unități de cercetare.
Finanțarea activităților institutului se realizează din venituri proprii şi din subvenții acordate de la bugetul de stat prin bugetul Academiei de Științe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu- Şişeşti”.
Prin reorganizarea institutului crește capacitatea de accesare a fondurilor destinate cercetării și dezvoltării agricole cunoscându-se, astfel, mai bine nevoile crescătorilor de ovine şi caprine.
Directorul general al stațiunii, Radu Răducu:
”Am subzistat din venituri proprii, vânzare de reproducători și amelioratori și proiecte de cercetare câștigate competițional. În ultimii 12, 13 ani stațiunile de cercetare agricolă din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice București nu au mai primit finanțare de la bugetul de stat, deși, acestea fiind instituții publice trebuia să primească finanțare de la bugetul de stat, nu să își desfășoare activitatea de cercetare numai din sursele proprii.
Foarte greu au fost demarate elaborarea și aprobarea hotărârilor de guvern, condiționate în Legea 45/2009 cu completările și modificările ulterioare și anume: fiecare unitate de cercetare să aibă o hotărâre de guvern, subvenții de la bugetul de stat și acordare de fonduri pentru acoperirea datoriilor de la bugetul de stat pe care le-au acumulat de-a lungul anilor.
De când, pe 30 septembrie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial, H.G. 675/2016, prin care în cf. cu prevederile Legii 45, ca urmare a demersurilor făcute la Ministerul Agriculturii și la Academia de Științe Agricole și Silvice București au fost obținute fondurile pentru plata datoriilor restante la bugetul de stat, plata salariilor restante, în unele cazuri chiar și de doi ani, pentru cercetători, muncitori, tehnicieni sau contabili.
Nu s-au mărit salariile, pentru că salarizarea personalului din unitățile de cercetare se face în conformitate cu prevederile legislației privind salarizarea bugetarilor, dar ni s-au aprobat fonduri de la bugetul de stat pentru a completa sumele obținute din veniturile proprii pentru cheltuieli curente și de personal, plus fonduri pentru un program de investiții în utilaje și aparatură specifică institutului.
Fiecare stațiune este axată pe cercetări specifice rasei crescute în zona pedoclimatică respectivă. În Dobrogea, rasa de ovine Merinos de Palas este cea mai adaptată, cea mai productivă și cea mai ușor de îndreptat spre producția de lapte sau de carne. Gustul cărnii nu este pregnant ca cel al cărnii de oaie, laptele, la fel decât ar fi cele de la oile din alte rase, cum ar fi Țurcana sau Țigaia și este creată pentru zona de câmpie, o zonă mai secetoasă, cu pășuni mai puține. Se pretează la menținerea în stabulație permanentă și este o rasă specifică zonei și este îndrăgită de crescători și de producătorii de lapte și de produse din carne din Dobrogea.
Muncim destul de bine și de serios pentru îndeplinirea menirii noastre de unități de cercetare, creatoare de progres genetic și tehnologic pentru crescătorii de ovine și caprine și împreună cu celelalte trei stațiuni din țară și încet, încet, ne realiniem la condiția de unități de cercetare de frunte, în România”.
Astfel, se reconfirmă că, ”Oieria Palas” din Dobrogea este cea mai puternică instituție de cercetare în domeniu din țară.
Un material de Carmen Secuiu