Calendarul zilei – 8 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 noiembrie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente

– Camera Deputaţilor

* Activitate în Comisiile parlamentare

• ora 9:30 – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice

– Organizaţii

* Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului organizează conferinţa naţională „Disidenţa românească în context naţional şi internaţional. Patru decenii de la apariţia Chartei 77” – ora 11:00, la sediul Institutului, Str. Arh. Grigore Cerchez nr. 16, Sector 1

– Învăţământ, Cercetare

* Piteşti: Societatea Inginerilor de Automobile din România – SIAR organizează în perioada 8 – 10 noiembrie, Congresul Internațional anual de Inginerie a Autovehiculelor şi Transporturilor rutiere CAR 2017 împreuna cu Universitatea din Piteşti sub patronajul Federaţiei Internaţionale a Societăţilor Inginerilor de Automobile – FISITA cu deviza „Mobility Engineering and Environment”. Simultan cu congresul CAR 2017 se va desfăsura Concursul internaţional studenţesc de inginerie a autovehiculelor „Prof. univ. ing. Constantin Ghiulai” la care vor participa 46 de studenţi din 12 universităţi din România şi Republica Moldova

– Istorie

* Muzeul Național Cotroceni va găzdui începând cu ora 18:00, proiecția filmului documentar „Brașov 1987. Doi ani prea devreme”, în regia lui Liviu Tofan. Coproducție a Muzeului Județean de Istorie Brașov și a Casei de Producție TVR, filmul „Brașov 1987. Doi ani prea devreme” tratează în cele mai mici detalii manifestația din 15 noiembrie 1987 – primul protest de masă din istoria comunistă a României

– Cultură

* Concertul „2 Vibes Symphony” susţinut de Orchestra de Camera Radio, Corul Academic Radio, dirijor Ciprian Ţuţu, având-o ca solistă pe Laura Bretan – ora 19:00, la Sala Radio

* Stagiunea Muzicală „Iosif Sava” 2017-2018 a Fundației ACCUMM la Palatul Suţu – Muzeul Municipiului Bucureşti continuă cu un recital de pian la patru mâini – Ana Bădică și Marius Boldea – ora 19:00

* Târgu Mureş: În perioada 8 – 12 noiembrie, se desfăşoară cea de-a a XXV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de Scurt-metraj Alter-Native, şi va cuprinde, pe lângă scurtmetrajele incluse în programul de concurs, cele mai noi şi de succes lungmetraje ale cinematografiei româneşti şi ungare – la Palatul Culturii. Printre filmele de lungmetraj vor putea fi urmărite „Fixeur”, de Adrian Sitaru, care este propunerea României la Oscarul pentru cel mai bun film într-o limbă străină, „Ana, mon amour”, ce a câştigat „Ursul de Argint” pentru montaj, de Călin Peter Netzer, regizorul filmului „Poziţia copilului”, distins în anul 2013 cu „Ursul de Aur” la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin. În programul festivalului figurează şi filmul-documentar „Ţara moartă” al lui Radu Jude, „Mariţa”, de Cristi Iftime, care a avut premiera mondială la ediţia de anul acesta a Festivalului din Karlovy Vary şi care va rula în cinematografele din România din 1 decembrie, „Ouăle lui Tarzan”, regizat de Alexandru Solomon şi „Un pas în urma serafimilor”, de Daniel Sandu. Cinematografia ungară va fi reprezentată cu pelicula „Kincsem”, în regia lui Herendi Gábor, film ce rulează în cinematografele din Ungaria din luna martie

* New York: Institutul Cultural Român din New York, J.U.S.T. Toys Productions și 59E59 Theaters prezintă în perioada 8 – 26 noiembrie, spectacolului “Toys: A Dark Fairy Tale”, de Saviana Stănescu, regia Gábor Tompa. Seria de spectacole cu piesa “Toys” va fi acompaniată de un eveniment special de prezentare a cărții „Gábor Tompa – din opera unui regizor: „De la Trei surori la Livada de vișini”/„ Gábor Tompa – A Stage Director’s Oeuvre: from Three Sisters to The Cherry Orchard” (Editura Institutului Cultural Român, București, 2016), care va avea loc la sediul Institutului Cultural Român din New York, cu participarea regizorului Gábor Tompa, a dramaturgului Saviana Stănescu, a actrițelor Tunde Skovran și Julia Ubrankovics – ora 17:00

– S-a întâmplat într-o zi de 8 noiembrie

* În urmă cu 224 de ani (1793) avea loc deschiderea, pentru public, a Muzeului Luvru din Paris (Musée du Louvre), cu toate că evenimentul fusese prevăzut iniţial pentru 10 august a aceluiaşi an, în baza unei legi date la 23 iulie 1793. Iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, care la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I), pentru ca ulterior să se îmbogăţească prin achiziţionarea de obiecte antice

* Acum 152 de ani (1865) se deschidea, la Cluj, Dieta Transilvaniei. Potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (la 24.XI/6.XII.1865). Autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (8/20)

* În 1874, acum 143 de ani, era dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului Mihai Viteazul, realizată de sculptorul francez Albert-Ernest Carrièr-Belleuse

* Cu 122 de ani în urmă (1895), la această dată, fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen (n. 1845 – m. 1923), a descoperit radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”), făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, realizare care i-a adus un Premiu Nobel pentru Fizică, în anul 1901

* Acum 94 de ani a avut loc „Puciul de la Berărie”. Declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită “Bürgerbraukeller”. În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al Primului Război Mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923

* Cu 72 de ani în urmă (1945), cu prilejul zilei onomastice a regelui Mihai, a avut loc la Bucureşti, în Piaţa Palatului, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de PNL, PNŢ şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi, în timpul căreia au avut loc provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora

* Acum 71 de ani (1946) se înfiinţa Institutul de Endocrinologie „C. I. Parhon”. Prin Decretul-lege nr. 895 emis de Regele Mihai, se aproba raportul ministrului Sănătăţii, neurochirurg prof. dr. Bagdasar, de înfiinţare şi organizare a Institutului de Endocrinologie. La început, noua instituţie a funcţionat în localul Clinicii de Dermatologie a Spitalului Colentina, pentru ca din 1948 să îşi găsească locul în clădirea Sanatoriului Saint Vincent de Paul. Dacă iniţial, a funcţionat în sistemul Ministerului Sănătăţii, ulterior a trecut sub tutela Academiei Române, ca apoi să funcţioneze sub auspiciile Academiei de Ştiinţe Medicale. Încă de la început, ca o recunoaştere a personalităţii savantului la dezvoltarea ştiinţei naţionale şi internaţionale, institutul s-a numit „Prof. dr. C. I. Parhon”. În prezent, Institutul Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon” se află sub conducerea directă a Ministerului Sănătăţii

* În urmă cu 59 de ani (1958), Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti, prin Sentinţa nr. 125, îi condamna pe cei care au făcut parte din mişcarea duhovnicească a „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de pe lângă Mănăstirea Antim din Bucureşti. Lotul „Rugului Aprins” îi cuprindea pe preoţii Teodorescu Alexandru (poetul Sandu Tudor), Făgeţeanu Alexandru, Ghiuş Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Papacioc Anghel Arsenie, pe studenţii Văsîi Gheorghe, Mironescu Şerban, Rădulescu Nicolae, Pistol Grigore Dan şi Mihăilescu Emanoil. Pe lângă grupul de la Antim, au mai fost incriminaţi, în cadrul aceluiaşi lot, medicul Dabija Gheorghe, preotul Stăniloaie Dumitru, profesorul Mironescu Alexandru şi poetul Voiculescu Vasile

* România obţinea, acum 24 de ani (1993), din partea SUA, clauza naţiunii celei mai favorizate, cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale. Cu câteva zile înainte, la 2 noiembrie, preşedintele Bill Clinton semnase textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial româno-american, care includea şi procedura de reacordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre (la 17.VII.1996 autorităţile americane au decis permanentizarea clauzei). României i s-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate în anul 1975, pe baza Acordului privind relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA, semnat la 2 aprilie şi ratificat de Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) în iulie acelaşi an. Prin declaraţia Guvernului SUA din 26.II.1988 se anunţa hotărârea de a retrage, începând din 3 iulie acelaşi an, clauza

* Acum 18 ani (1999), se înfiinţa, în urma unui acord între Guvernul României şi cel al Republicii Federale Germania privind colaborarea în domeniul cultural, Institutul Cultural Român “Titu Maiorescu” din Berlin. Acesta este unul dintre cele 15 Institute Culturale Române care funcţionează în momentul de faţă la Budapesta, Viena, Praga, Varşovia, Paris, Roma, Veneţia, Londra, Istanbul, Tel Aviv, Madrid, Lisabona, Stockholm,  New York și Beijing. Toate aceste institute se aflau sub o dublă coordonare: aceea a Ministerului Afacerilor Externe (care le administrează) şi cea a Institutului Cultural Român din Bucureşti – centrala care asigură susţinerea proiectelor culturale propriu-zise. Ţelurile prioritare ale ICR sunt exportul de cultură românească în lume şi asistenţa identitară culturală pentru românii care trăiesc în afara ţării. În data de 6 octombrie 2015, a avut loc inaugurarea noului sediu ICR Berlin, în Reinhardtstr. nr. 14

* În urmă cu 4 ani (2013), Taifunul Haiyan lovea arhipelagul Filipine, provocând moartea a peste 6.000 de oameni, fiind una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă a ţării

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Calendarul Creştin-Ortodox 2017)

– Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail şi toate cetele Puterilor cereşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2017)

– 1857: S-a născut Alexandru C. Cuza, profesor, publicist şi om politic de extremă dreapta, creatorul doctrinei naţionaliste creştine; în 1923 înfiinţează, împreună cu Corneliu Zelea Codreanu, Liga Apărării Naţionale Creştine (din care, în 1927, Codreanu se desprinde, formând Legiunea Arhanghelului Mihail, devenită, ulterior, Garda de Fier, principala grupare fascistă din România); în 1935 LANC fuzionează cu Partidul Naţional Agrar condus de Octavian Goga, formând Partidul Naţional Creştin; în intervalul decembrie 1937 – februarie 1938 O. Goga şi A. C. Cuza conduc ultimul guvern format de partide înaintea instaurării dictaturii personale a regelui Carol al II-lea; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1947) – 160 de ani

– 1863: S-a născut istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1905)

– 1869: S-a născut medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române din 1990; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923) (m. 1931)

– 1901: S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; după 1958, în plan extern, a evoluat treptat spre o distanţare de URSS (m. 1965)

– 1916: S-a născut filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (m. 2002)

– 1921: S-a născut polonista şi traducătoarea Olga Zaicik (m. 2013)

– 1928: S-a născut Dumitru Micu, critic şi istoric literar, profesor

– 1929: S-a născut Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, memorialist, editor, publicist, traducător şi diplomat

– 1935: S-a născut Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (m. 2009)

– 1937: S-a născut Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, publicist şi profesor – 80 de ani. NOTĂ: Academia DacoRomână l-a propus la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2013

– 1972: A murit Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (n. 1904) – 45 de ani

– 1977: A murit actorul Györgyi Kovacs (n. 1910) – 40 de ani

– 1995: A murit Ion Baciu, muzician, dirijor şi profesor (n. 1931)

– 1996: A murit istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (n. 1909)

– 2000: A murit ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929)

– 2001: A murit George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2003: A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932)

– 2006: A murit dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (n. 1924)

– 2016: A murit Marius Popp, compozitor şi pianist de jazz, profesor şi arhitect (n. 1935) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO (8 – 9 nov.)

– Strasbourg: Forumul Mondial pentru Democrație 2017, cu tema „Este populismul o problemă?” (8 – 10 nov.)

– Beijing: Donald Trump începe prima sa vizită în China în calitate de președinte al Statelor Unite, cu o serie de întâlniri programate cu omologul său chinez, Xi Jinping

– Washington: Acum un an, Donald Trump a fost ales președinte al Statelor Unite ale Americii

– Jakarta: Vizita preşedintelui sud-coreean, Moon Jae-in, în cadrul căreia va avea o întrevedere cu omologul său indonezian, Joko Widodo

– Lisabona: Greva medicilor din spitale

– Abu Dhabi: Inaugurarea muzeului Luvru în prezenţa preşedintelui francez, Emmanuel Macron, însă deschiderea pentru public va avea loc sâmbătă, 11 noiembrie

– Da Nang, Vietnam: Reuniune ministerială a APEC (Cooperarea Economică Asia-Pacific) (8 – 10 nov.)

• reuniunea se încheie cu summitul șefilor de state din 10 și 11 noiembrie, în prezența președintelui american, Donald Trump și a omologului său rus, Vladimir Putin

– New Delhi: Vizita prinţului Charles de Wales şi a soţiei sale, Camilla (8 – 9 nov.)

– Cairo: Curtea de Casație se pronunță asupra eliberării unei figuri a revoluției egiptene, Alan Abel Fatale

– Sarajevo: Are loc Târgul RENEXPO BiH 2017, cel mai important eveniment în domeniul energiilor regenerabile, apei, inovării şi protecţiei mediului din Balcanii de Vest (8 – 9 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Radiologiei” este o iniţiativă a Societăţii Europene de Radiologie, Societăţii Radiologice a Americii de Nord şi a Colegiului American de Radiologie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa acestei specialităţi medicale. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2012 şi este continuatoarea „Zilei europene a radiologiei”, sărbătorită doar o singură dată la 11 februarie 2011, cu ocazia comemorării lui Röntgen. Tema de anul acesta este „Radiologie de urgenţă”

– „Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”; celebrată începând cu 1949, ziua mai este cunoscută şi sub numele de „Ziua Mondială a Urbanismului” sau „Ziua Mondială de Planificare a Oraşelor”; marcarea ei aduce, în prim-plan, problema urbanizării, efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii şi promovarea unei mai bune planificări

– 1656: S-a născut Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; a fost primul care a calculat orbita cometei ce-i va purta numele (m. 1742)

– 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez (n. 1608)

– 1711, 8/19: S-a născut Mihail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765)

– 1843: S-a născut Moritz Pasch, matematician german (m. 1930)

– 1847: S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul său „Dracula” (m. 1912) – 170 de ani

– 1848: S-a născut Gottlob Frege, matematician şi logician german, fondatorul logicii matematice (m. 1925)

– 1875: S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1930 (m. 1959)

– 1883: S-a născut Sir Arnold Bax, compozitor englez (m. 1953)

– 1884: S-a născut Hermann Rorschach, psihiatru și psihanalist elvețian; este cunoscut pentru crearea unui test psihologic care îi poartă numele și care studiază profunzimile personalității (m. 1922)

– 1890: A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822)

– 1900: S-a născut prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell (numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell), autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (m. 1949, într-un accident de maşină)

– 1901: S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1998)

– 1908: S-a născut Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, prima femeie corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (m. 1998)

– 1909: A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863)

– 1914: S-a născut George Dantzig, matematician american; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale, informaticii, economiei și statisticii (m. 2005)

– 1922: S-a născut Christian Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi la om – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Sud Africană) (m. 2001) – 95 de ani

– 1923: S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat, respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing (m. 2005)

– 1924: S-a născut Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă belgian, poet; membru de onoare străin al Academiei Române din 1997 (m. 2016)

– 1931: S-a născut regizorul italian de film Paolo Taviani; alături de fratele său Vittorio (n. 1929), a regizat filme cu tematică social-politică, abordând, în special, probleme ale sudului Italiei

– 1935: S-a născut Alain Delon, actor, regizor şi producător francez de film

– 1953: A murit Ivan Bunin, poet şi prozator rus; a fost primul scriitor rus care a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1933 (n. 1870)

– 1965: A murit Edgard Varèse, compozitor american de origine franceză; precursor al muzicii electronice (n. 1883)

– 1978: A murit Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator şi pictor american (n. 1894)

– 1994: A murit scriitorul şi umoristul american Michael O’Donoghue (n. 1940)

– 1998: A murit actorul francez de film Jean Marais (n. 1913)

– 2009: A murit fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu un alt fizician rus, Aleksei Abrikosov şi cu englezul Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1916)

Sursa: RADOR