Calendarul zilei – 12 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 12 septembrie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Mass-media, Publicitate

* Are loc cea de-a XXVI-a Conferinţă Anuală a PBI (Public Broadcasters International), organizată de Radio România, la care sunt aşteptaţi conducătorii celor mai puternice servicii publice de media şi televiziune din lume (12 – 13 sep.)

– Cultură

* Cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu” are loc în perioada 2 – 24 septembrie, eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Producător: Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale. Co-producători: TVR şi Radio România. Organizatori: Artexim, Primăria Capitalei şi ARCUB. Din program:

• Recitaluri și concerte camerale – Leonidas Kavakos – vioară, Kirill Gerstein – pian – ora 17:00, la Ateneul Român
• Mari orchestre ale lumii – Royal Philharmonic Orchestra. Dirijor: Charles Dutoit. Solist: Martha Argerich – pian – ora 20:00, la Sala Mare a Palatului
• Sibiu: Concerte în ţară – Viktoria Vassilenko – pian (Câștigătoare a Concursului Internațional George Enescu, 2016) – ora 19:00

– S-a întâmplat într-o zi de 12 septembrie

* Se împlinesc 120 de ani (1897) de când a apărut primul număr al „Revistei Sanitare Militare”, buletin oficial al Societăţii ştiinţifice a ofiţerilor corpului sanitar militar român şi organ al Direcţiei Medicale a Ministerului Apărării Naţionale şi al Societăţii de medicină şi farmacie militară, cu apariţie lunară. În prezent se numeşte „Revista de Medicină Militară”

* Acum 101 ani (1916), în timpul Primului Război Mondial, Bucureştiul a fost bombardat de aviaţia germană. La 4/17.VIII.1916 se semna, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (în prima conflagraţie mondială). În data de 14/27.VIII.1916 România declara război Austro-Ungariei, dată ce a marcat începutul războiul de eliberare şi întregire naţională (1916-1919) (12/25)

* În urmă cu 98 de ani (1919), la Cluj-Napoca, a fost înființată Universitatea Regele Ferdinand I. Vasile Pârvan, membru al Academiei Române din 1913,  a inaugurat, în data 3 noiembrie 1919, cursurile universității, iar la 1 februarie 1920 regele Ferdinand al României a proclamat în mod solemn crearea acestei universități. Primul rector al noii universități românești a fost Sextil Pușcariu

* Acum 98 de ani, apăreau decretele date de Consiliul Dirigent privind reforma agrară în Transilvania şi introducerea votului universal

* Tot acum 98 de ani, se înfiinţa Banca Agrară pentru aplicarea reformei agrare în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş

* Cu 73 de ani în urmă (1944) se semna, la Moscova, Convenţia de armistiţiu între România şi Naţiunile Unite, reprezentate de URSS, care declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 milioane de dolari, urmând a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, lemnoase etc. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, „Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României. Armata română urma să participe cu 12 divizii, alături de cea sovietică, la eliberarea Transilvaniei. În cursul războiului din Est, armata română a suferit pierderi de 624.740 militari (din care 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi bolnavi, 309.533 dispăruţi)

* Acum 68 de ani (1949) Adunarea Federală a ales primul preşedinte al Republicii Federale Germania, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954). Cu câteva zile mai devreme, la 7 septembrie, a fost proclamată R. F. Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 15 septembrie 1949 a fost ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer. La data de 7 octombrie 1949 a fost proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RFG şi RDG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Cu 47 de ani în urmă (1970), a fost lansată sonda sovietică “Luna 16”, primul laborator selenar complet automatizat. Proba de sol obținut a fost compus din 101 grame de minerale lunare care au fost plasate mecanic într-un container (o sferă de culoare închisă plasată în partea de sus a sondei), pentru a fi introdus într-o capsulă etanșă, unde va găsi protecție pentru întreaga durată a călătoriei de întoarcere

* Acum 27 de ani (1990), a fost semnat, la Moscova, Tratatul pentru reglementarea definitivă privind Germania (în cadrul Conferinţei „2+4”: RFG şi RDG + SUA, Franţa, Marea Britanie şi URSS), tratat ce cuprindea aspectele privind reunificarea celor două Germanii. După Al Doilea Război Mondial, la 7.IX.1949, a fost proclamată R. F. Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. Procesul de reunificare a început la 9 noiembrie 1989, odată cu căderea Zidului Berlinului şi deschiderea frontierelor intergermane

* Se împlinesc 10 ani (2007) de când, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales pe Î.P.S. Daniel Ciobotea, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (înscăunat la 30.IX.2007, este al şaselea patriarh al BOR)

* Cu 4 ani în urmă (2013), specialiştii NASA au anunțat că sonda americană Voyager 1 a devenit primul obiect spațial creat de om care a ajuns în afara sistemului solar, deschizând astfel o nouă eră de explorare, fiind pentru prima dată când omenirea iese din Sistemul Solar propriu pentru a explora restul galaxiei. Potrivit astrofizicienilor americani sonda ar fi intrat în zona rece şi întunecată a spaţiului interstelar, în jurul datei de 25 august 2012. Voyager 1 şi Voyager 2 – care va părăsi şi ea Sistemul Solar în următorii ani – vor ajunge în vecinătatea altor stele şi la aproximativ doi ani-lumină (un an lumină are 9,461 miliarde de kilometri) de Soare, peste aproximativ 40.000 de ani

Aniversări – Comemorări

– 1856: S-a născut juristul Victor Râmniceanu (Romniceanu); rol important în modernizarea justiţiei române; a contribuit la formarea jurisprudenţei; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (m. 1933)

– 1869: S-a născut chimistul Gheorghe Gh. Longinescu; contribuţii în domeniul chimiei analitice şi fizice; împreună cu matematicianul Gh. Ţiţeica a întemeiat revista „Natura”; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (m. 1939)

– 1869: A murit Constantin (Costache) Stamati, poet şi traducător (a tradus mai ales din romantici: Lamartine, Hugo, Vigny, Jukovski, Puşkin), colaborator la „Albina Românească” şi „Dacia Literară”; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (n. 1786)

– 1882: S-a născut scriitorul şi ziaristul Ion Agârbiceanu; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1963) – 135 de ani

– 1883: S-a născut medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, alături de dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (m. 1962)

– 1887: S-a născut dirijorul George Georgescu; din 1921 a fost, timp de patru decenii (cu o pauză de câţiva ani), directorul general al Filarmonicii din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1964) – 130 de ani

– 1895: S-a născut Eftimie Vasilescu, operator, regizor şi producător; pionier al filmului românesc documentar şi de ficţiune; format la Serviciul cinematografic al Armatei la începutul anilor ’20, debutează ca operator de actualităţi; în 1923 înfiinţează laboratorul cinematografic şi firma „Româniafilm” (m. 1986)

– 1910: S-a născut (la Bacău) Alexandru Şafran, teolog, filosof, istoric; în 1940, Congresul Comunităţilor Evreieşti l-a ales şef-rabin al Cultului Mozaic din România (cel mai tânăr rabin din lume), fiind, totodată, şi singurul reprezentant al populaţiei evreieşti în Parlamentul României; în 1947 a fost expulzat din ţară şi s-a stabilit la Geneva; şef-rabin al Comunităţii Evreieşti din Geneva (1948-1997); autor a numeroase lucrări în toate domeniile spiritualităţii evreieşti; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (m. 2006)

– 1922: S-a născut pictorul Ion Murariu (m. 2012) – 95 de ani

– 1926: S-a născut Teodor (Theodor) Enescu, istoric şi critic de artă (m. 1998)

– 1943: S-a născut filologul Dan Sluşanschi, specialist în filologie clasică, indo-europenistică şi lingvistică comparată; a tradus din marii autori greci şi latini; editor al lui Dimitrie Cantemir (m. 2008)

– 1954: S-a născut graficianul Dragoş Pătraşcu

– 1960: S-a născut Cristian Moraru, eseist, critic şi teoretician literar, profesor

– 1961: S-a născut Ana-Maria Avram, compozitoare, pianistă şi dirijoare; reprezintă, alături de Iancu Dumitrescu, curentul hyper-spectral în muzica actuală

– 1977: A murit eseistul, criticul şi istoricul literar Ovidiu Cotruş (n. 1926) – 40 de ani

– 2002: A murit poetul Călin Angelescu; stabilit în Olanda în 1991 (n. 1957) – 15 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– New York: Încep lucrările celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale a ONU; dezbaterile se vor deschide la data de 19 septembrie (12 – 25 sep.)

– Londra: Vizita secretarului francez de stat pentru economie, Benjamin Griveaux (12 – 13 sep.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua ONU pentru Cooperarea Sud-Sud”, sărbătoreşte evoluţiile economice, sociale şi politice în multe ţări în curs de dezvoltare; Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 58/220, din 23 decembrie 2003, a proclamat data de 19 decembrie ca Ziua Naţiunilor Unite pentru Cooperarea Sud-Sud, pentru prima dată marcându-se în 2004. În decembrie 2011, Adunarea Generală a decis schimbarea datei pentru marcarea acestei zile de pe 19 decembrie pe 12 septembrie pentru a celebra şi adoptarea, în 1978, a Planului de acţiune pentru promovarea cooperării tehnice între ţările în curs de dezvoltare, adoptat la Buenos Aires, Argentina (prin Rezoluţia 33/134)

– 1764: A murit Jean-Philippe Rameau, compozitor şi teoretician francez (n. 1683)

– 1789: A murit Franz Xaver Richter, compozitor şi dirijor german de origine cehă (n. 1709)

– 1829: S-a născut pictorul german Anselm Feuerbach (m. 1880)

– 1888: S-a născut şansonetistul francez Maurice Chevalier (m. 1972)

– 1889: A murit istoricul francez Numa Denis Fustel de Coulanges (n. 1830)

– 1897: S-a născut fiziciana şi chimista franceză Irène Joliot-Curie; studii şi cercetări în domeniul fizicii nucleare şi radiochimiei; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1935 (împreună cu soţul său, fizicianul Frédéric Joliot-Curie); membru de onoare străin al Academiei Române din 1948 (m. 1956) – 120 de ani

– 1910: S-a născut medicul brazilian Carlos Chagas; de numele său se leagă descoperirea unui important protozor patogen, agent al bolii ce-i poartă numele („boala Chagas”), gravă afecţiune viscero-sangvină; în 1945 a înfiinţat Institutul de Biofizică din Rio de Janeiro, pe care l-a condus, cu unele întreruperi, până în 1973; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (m. 2000)

– 1919: A murit Leonid Andreev, dramaturg, nuvelist și fotograf rus; unul dintre cei mai de succes scriitori ruși între anii 1902 – 1914 (n. 1871)

– 1921: S-a născut scriitorul polonez Stanisław Lem, cunoscut autor de literatură science-fiction (m. 2006)

– 1929: A murit poetul şi dramaturgul leton Jănis Rainis (n. 1865)

– 1931: S-a născut solistul şi compozitorul american de muzică country George Jones (m. 2013)

– 1931: S-a născut Roger Planchon, regizor, actor şi dramaturg francez, considerat unul dintre cei mai importanţi regizori ai teatrului francez contemporan (m. 2009)

– 1938: S-a născut mezzosoprana americană Tatiana Troyanos (m. 1993)

– 1940: S-a născut actriţa americană Linda Gray, cunoscută mai ales pentru rolul Sue Ellen Ewing din filmul serial “Dallas”

– 1944: S-a născut violonistul rus Vladimir Spivakov

– 1944: S-a născut cântăreţul şi producătorul afro-american Barry White, legendă a muzicii soul (m. 2003)

– 1948: S-a născut tenorul argentinian Luis Lima

– 1973: S-a născut actorul american Paul Walker (m. 2013)

– 1977: A murit poetul american Robert (Traill Spence) Lowell; Premiul Pulitzer în anul 1974 (n. 1917) – 40 de ani

– 1981: A murit Eugenio Montale, poet, prozator şi editor italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1975 (n. 1896)

– 1992: A murit Anthony Perkins, actor american de teatru, film şi televiziune (n. 1932) – 25 de ani

– 2003: A murit Johnny Cash, cântăreţ american de muzică country şi rock, compozitor şi chitarist (n. 1932)

– 2010: A murit Claude Chabrol, producător de filme, regizor, scenarist şi actor francez; reprezentant al Noului Val francez, alături de Jean-Luc Godard şi François Truffaut; considerat un maestru în realizarea peliculelor încărcate de mister (n. 1930)

– 2013: A murit inginerul american Ray Dolby, inventatorul sistemului de reducere a zgomotelor de fond şi al sunetului multicanal – denumit şi „sunet surround” – cu care sunt echipate majoritatea sălilor de cinema din lume; fondator al Dolby Laboratories (n. 1933)

– 2013: A murit actorul şi regizorul german Otto Sander (n. 1941)

Sursa: RADOR