Calendarul zilei – 16 iulie
Publicat de Codrin RAITA, 16 iulie 2017, 06:00
EVENIMENTE INTERNE
– S-a întâmplat într-o zi de 16 iulie
* Se împlinesc 1395 de ani (622) de când Profetul Mahomed a fost forţat să fugă de la Mecca la Medina. Potrivit tradiţiei, acesta a început atunci propovăduirea credinţei în Allah. Această fugă, numită Hegira, a marcat începutul Islamului. Calendarul islamic începe de la această dată, iar anii sunt număraţi de la „A.H.” însemnînd „Anul Hegirei” (anul musulman are doar 354 de zile, ajungându-se, în prezent, în anul 1438 A.H; la 21.IX.2017 se va intra în anul 1439 A.H)
* Acum 963 de ani (1054) a avut loc Marea schismă dintre cele două biserici creştine: Biserica de Răsărit (de la Constantinopol) şi Biserica de Apus (de la Roma). Separarea s-a oficializat prin excomunicarea reciprocă (anulată în 1965) dintre delegaţii pontificali, conduşi de cardinalul Umberto da Silva Candida şi patriarhul din Constantinopol, Mihail Cerularios, ca urmare a îndelungatei dispute asupra noţiunii de „Filioque” şi a primatului episcopului Romei, refuzat de creştinii din Răsărit. Românii au rămas în grupul de popoare care ţin de confesiunea ortodoxă, aflată sub autoritatea canonică a patriarhului de Constantinopol
* Într-o zi de 16 iulie, acum 753 de ani (1264), a fost datat primul document care menţiona Bistriţa (judeţul Bistriţa-Năsăud) ca oraş de meşteşugari şi negustori, având însă existenţa anterioară invaziei tătarilor. Numele actual al oraşului are la origine cuvântul slav „bistro” (“repede”), aşa cum apele repezi se numesc de obicei „Bistriţe”. Numele aşezării, ca şi alte elemente lingvistice, presupun o convieţuire mai îndelungată a unor elemente slave cu populaţie autohtonă de origine romano-slavă. În a doua parte a secolului al XIII-lea, la această dată, Papa Urban al IV-lea pomenea într-un document în limba latină ţinutul „Bistriche”, adică Bistriţa
* Acum 473 de ani (1544) Filip Moldoveanul primea din partea Sfatului sibian o recompensă pentru imprimarea unui „Catehism românesc”, fiind atestată, astfel, prima tipăritură românească, din care, însă, nu s-a păstrat niciun exemplar
* Se împlinesc 235 de ani (1782), de când, la „Teatrul Național” din Viena, avea loc premiera mondială a operei “Răpirea din serai”, scrise de Wolfgang Amadeus Mozart, pe un libret de Stephanie Gottlieb, care a revizuit libretul cu același titlu scris de Christoph Friedrich Bretzner
* În urmă cu 104 ani (1913), între 16/29.VII şi 28.VII/10.VIII, a avut loc Conferinţa de Pace de la Bucureşti, prin care s-a încheiat al II-lea război balcanic. Au participat România, Grecia, Muntenegru, Serbia, Bulgaria şi Turcia. Prin Tratatul încheiat la sfârşitul Conferinţei, României i-a revenit partea din sudul Dobrogei (judeţele Durustor şi Caliacra – Cadrilaterul), iar situaţia internaţională a ţării s-a consolidat. Tratatul a semnificat, totodată, faptul că pentru prima oară problemele balcanice au fost rezolvate exclusiv de către statele din zonă
* Acum 97 de ani (1920) avea loc semnarea „Acordului de la Spa” (Belgia) privind reparațiile datorate de Germania puterilor învingătoare din Primul Război Mondial. României i-a fost repartizată o cotă de 1% din totalul reparațiilor germane și 10,55 % din cele orientale (de la Ungaria, Austria și Bulgaria)
* În urmă cu 96 de ani (1921), între 16 şi 23 iulie, a avut loc primul Congres al medicilor din România, prezidat de prof. dr. Ioan Cantacuzino
* Cu 72 de ani în urmă (1945) a fost efectuată prima experienţă nucleară din lume, în deşertul Alamogordo – SUA. Prima bombă atomică din istorie, numită „Trinity”, a avut o putere de 19.000 tone TNT. Ca urmare a exploziei, suportul de lansare a fost pulverizat, iar nisipul, pe o rază de 700 metri, calcinat
* Acum 52 de ani (1965) a fost inaugurat Tunelul Mont Blanc, a cărui construcţie a început în anul 1957, ce leagă localitatea franceză Chamonix de cea italiană Aostam, considerat, la inaugurare, cel mai lung tunel din lume/11.600 m
* În urmă cu 27 de ani (1990) noul parlament a adoptat “Declaraţia privind suveranitatea de stat” a Ucrainei. La 24 august 1991, parlamentul ucrainean a adoptat Declarația de Independență, în care Ucraina era declarată stat democratic și independent. Un referendum și primele alegeri prezidențiale au avut loc la 1 decembrie 1991. O nouă Constituție a Ucrainei a fost adoptată în 1996, ceea ce a transformat Ucraina în republică semiprezidențială. Șeful statului este președintele Petro Poroșenko (din 25 mai 2014)
Aniversări – Comemorări
– Lăsata secului Postului Schimbării la Faţă (Calendarul Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2017)
– „Ziua Naţională a Donatorului”, organizată, începând din 2014, de către Asociaţia Transplantaţilor din România (ATR) şi Agenţia Naţională de Transplant (ANT). NOTĂ: Începând cu anul 2005, în România se sărbătoreşte, în aprilie sau mai, „Ziua naţională a transplantului”; prin diverse manifestări este marcată performanţa echipei profesorului Irinel Popescu, care a realizat, la 15 aprilie 2000, prima operaţie reuşită de transplant hepatic din România; în 2016 aceste manifestări au avut loc la 13 mai
– „Ziua Rezistenţei Anticomuniste din Banat”; în această zi, în anul 1949, au fost împuşcaţi primii 5 din cei 12 lideri ai mişcării de rezistenţă anticomunistă din Banat (Spiru Blănaru, Petre Domoşneanu, Ion Tănase, Petre Puşchiţă zis Mutaşcu şi Romulus Mariţescu, Vernichescu Aurel, Popovici Gheorghe, Ungureanu Teodor, Smultea Gheorghe, Puşchiţă Petre zis Liber, Ghimboaşe Nicolae şi Luminosu Gheorghe), în zona Pădurea Verde de la marginea Timişoarei
– 1859: S-a născut Titus Cerne, profesor, muzicolog, lexicograf, compozitor şi dirijor de cor (m. 1910)
– 1863: S-a născut pictorul Ştefan Şoldănescu (m. 1899)
– 1872: S-a născut Dimitrie Anghel, poet, prozator, publicist şi traducător; reprezentant al simbolismului român (m. 1914) – 145 de ani
– 1872, 16/28: S-a născut Vasile Gheorghiu, profesor teolog; autor a numeroase lucrări cu caracter teologic; considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român; a desfăşurat o intensă activitate în fruntea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Poporului Român din Bucovina (1921-1929); membru de onoare al Academiei Române din 1938 (m. 1959) – 145 de ani
– 1894: S-a născut matematicianul Alexandru Froda; contribuţii în domeniul topologiei generale şi al algebrei; cercetări de mecanică generală şi aplicată (m. 1973)
– 1902: S-a născut matematicianul Gheorghe Călugăreanu; cercetări referitoare la teoria funcţiilor analitice, geometrice şi topologice; a avut o contribuţie importantă în organizarea învăţământului matematic superior din Cluj, unde a funcţionat ca profesor începând din 1942; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1976) – 115 ani
– 1918: A murit esteticianul Mihail Străjanu; remarcabilă contribuţie la dinamizarea vieţii culturale a Craiovei (n. 1841)
– 1927: S-a născut Paul D. Popescu, istoric, scriitor, publicist şi istoriograf al municipiului şi judeţului Prahova (m. 2012) – 90 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 17 iulie 1927
– 1933: S-a născut actorul de teatru şi film Gheorghe Cozorici (m. 1993)
– 1936: S-a născut Sergiu Adam, poet, prozator şi traducător (din literatura rusă) (m. 2015). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 16 august 1936
– 1939: S-a născut Caius Dragomir (prenumele la naştere: Traian), poet şi eseist, diplomat şi om politic (a candidat la alegerile prezidenţiale din 1992), de profesie medic
– 1940: S-a născut medicul Costin Cernescu, specialist în virusologie; importante contribuţii în realizarea vaccinurilor virale; membru corespondent al Academiei Române din 2001
– 1940: S-a născut interpretul de muzică populară Tiberiu Ceia
– 1941: S-a născut Cella Neamţu, artist decorator (tapiserie)
– 1943: A murit Eugen Lovinescu, critic şi istoric literar, prozator; fondator şi director al revistei „Sburătorul” (1919) şi coordonator al cenaclului cu acelaşi nume; tatăl Monicăi Lovinescu, unchiul scriitorilor Anton Holban, Vasile şi Horia Lovinescu; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1881)
– 1945: S-a născut Virgil Tănase, prozator, dramaturg, regizor de teatru, traducător şi jurnalist stabilit, din 1977, la Paris
– 1947: S-a născut violonista Angela Gavrilă Dieterle – 70 de ani
– 1967: A murit Mihai Carp, scriitor, publicist şi profesor (n. 1875) – 50 de ani
– 1993: A murit Traian Coşovei, prozator, poet şi reporter; tatăl poetului Traian T. Coşovei (1954-2014) (n. 1921)
– 1994: A murit Mihu Vulcănescu, grafician, pictor şi ceramist român stabilit în Italia la începutul anilor ’70 ai secolului al XX-lea (n. 1937)
– 2001: A murit prozatorul Vicenţiu Donose (n. 1942)
– 2005: A murit astronomul Harald Alexandrescu, coordonatorul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti timp de peste două decenii (n. 1945)
– 2012: A murit inginerul de sunet Theodor „Freddy” Negrescu; a lucrat timp de trei ani la Societatea Română de Radiodifuziune, iar în perioada 1956 – 1995, la Electrecord (n. 1931) – 5 ani
EVENIMENTE EXTERNE
– Brazzaville, Republica Congo: Alegeri legislative locale şi municipale
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Memoriei Naţionale” în Franţa, stabilită de fostul preşedinte francez François Mitterrand, în 1993, pentru comemorarea evreilor închişi pe velodromul de iarnă din Paris (16-17.VII.1942 – 75 de ani) şi trimişi în lagărul de la Auschwitz-Birkenau
– 1723: S-a născut Sir Joshua Reynolds, pictor englez, întemeietorul şcolii engleze de pictură din secolul al XVIII-lea; fondator (1768) al Academiei Regale de Artă (m. 1792)
– 1796: S-a născut pictorul francez Camille Corot (m. 1875). NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă ca dată a naşterii 20.VII.1796
– 1822: S-a născut Luigi Arditti, compozitor şi dirijor italian (m. 1903) – 195 de ani
– 1829: S-a născut filologul italian Graziadio Isaia Ascoli; a debutat în lingvistică cu o lucrare în legătură cu limba română, căutând să stabilească un paralelism între aceasta şi dialecte din Friuli; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1907)
– 1857: A murit poetul şi şansonetistul francez Pierre-Jean de Béranger (n. 1780) – 160 de ani
– 1858: S-a născut Eugène Ysaÿe, violonist, dirijor şi compozitor belgian (m. 1931)
– 1872: S-a născut Roald Amundsen, explorator polar norvegian; este primul care a străbătut, în 1906, pasajul de Nord-Vest, din insula Groenlanda până în Alaska; la 14.XII.1911 a atins, în premieră, Polul Sud (însoţit de patru coechipieri, în sănii trase de câini) (dispărut în regiunea Polului Nord în iunie 1928, în timpul încercărilor de salvare a echipajului dirijabilului „Italia”) – 145 de ani
– 1888: S-a născut Frederik (Frits) Zernike, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1953 pentru inventarea microscopului cu contrast de fază, instrument care permite studiul structurii celulelor vii fără necesitatea de a le omorî (m. 1966)
– 1896: A murit scriitorul francez Edmond de Goncourt; din iniţiativa lui şi a fratelui său Jules (şi cu averea lor) a fost creată „Academia Goncourt” (1896), care, din 1903, acordă anual un premiu pentru cel mai bun roman apărut în Franţa (n. 1822)
– 1896: S-a născut Trygve Lie, avocat şi om politic norvegian; a fost primul secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), între anii 1946 şi 1953 (m. 1968)
– 1906: S-a născut Vincent Sherman, regizor, scenarist, producător şi actor american (m. 2006)
– 1911: S-a născut actriţa şi dansatoarea americană Ginger Rogers (m. 1995)
– 1926: S-a născut biochimistul american Irwin A. Rose; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2004, alături de Aaron Ciechanover şi Avram Hershko, pentru studiile sale legate de dezvoltarea unor tratamente împotriva cancerului cervical şi al fibrozei chistice (m. 2015)
– 1927: S-a născut dirijorul francez Serge Baudo – 90 de ani
– 1943: S-a născut Reinaldo Arenas, prozator şi poet american de origine cubaneză (m. 1990)
– 1946: S-a născut actorul american Richard LeParmentier, cunoscut pentru rolul amiralului Motti din „Star Wars: Episode IV: A New Hope” (m. 2013)
– 1948: S-a născut Pinchas Zukerman, violonist şi dirijor israelian
– 1949: A murit, la Roma, poetul rus Viaceslav Ivanov; personalitate marcantă a culturii ruse de la începutul secolului al XX-lea (n. 1866)
– 1979: A murit contratenorul englez Alfred Deller (n. 1912)
– 1985: A murit scriitorul german Heinrich Böll; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1972; unul dintre cei mai proeminenți scriitori germani de după cel de-al Doilea Război Mondial (n. 1917)
– 1986: A murit soprana americană Claire Watson (n. 1927)
– 1989: A murit Nicolás Guillén (numele real: Nicolás Cristóbal Guillén Batista), poet, jurnalist şi activist politic afro-cubanez; este considerat poetul naţional al Cubei (n. 1902)
– 1989: A murit dirijorul austriac Herbert von Karajan (n. 1908)
– 1994: A murit Julian S. Schwinger, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1965, alături de Richard P. Feynman şi Tomonaga Shinichirō (n. 1918)
– 1995: A murit Sir Stephen Spender, poet, traducător şi critic literar britanic (n. 1909)
– 2003: A murit Carol Shields, scriitoare canadiană (n. 1935)
– 2003: A murit cântăreaţa de origine cubaneză Celia Cruz, considerată „regina salsei” (n. 1924)
– 2010: A murit (la Arad, unde se afla pentru a conduce Şcoala de Vară organizată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din acest oraş) biochimistul francez Jean Montreuil; contribuţii importante în domeniul biologiei şi patologiei moleculare; membru de onoare străin al Academiei Române din 1993 (n. 1920)
– 2012: A murit chimistul ceh Antonín Holý; a jucat un rol central în crearea primelor medicamente anti-HIV (n. 1936) – 5 ani
– 2012: A murit Jon Lord, compozitor şi claviaturist englez, recunoscut pentru soundul de blues-rock, dar privit şi ca un pionier în domeniul fusion rockului; membru fondator (în 1968) al trupei britanice Deep Purple (n. 1941) – 5 ani
– 2012: A murit cântăreaţa americană Kitty Wells (numele real: Ellen Muriel Deason), principala voce feminină a muzicii americane country între anii 1953 şi 1968 (supranumită şi „Queen of Country Music”) (n. 1919) – 5 ani
– 2014: A murit Johnny Winter, cantautor, chitarist şi producător american, o legendă a blues-ului din Texas (n. 1944)
– 2015: A murit ziaristul şi scriitorul francez Jean Lacouture, biograf al unora dintre cele mai mari personalităţi ale secolului al XX-lea (n. 1921)
Sursa: RADOR